52 matches
-
voia lui Dumnezeu ar părea de neimaginat. Însă insistă extraordinar în testamentul său pe ideea providenței divine și pe faptul că el, ca om, preot și patriarh, se află înaintea lui Dumnezeu, căruia trebuie să-i dea socoteală. "M-am sârguit să pășesc pe căile mântuirii", spune Patriarhul Justinian, sugerând smerit ceea ce apropiații lui au spus de multe ori, anume că a fost un rugător în adevăratul sens al cuvântului, condiția de slujitor al Domnului fiind deplin asumată și nu doar
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
mâini și strigau cu glas de bucurie: "Osana!" Comentariul liturgic este limpede: "Pruncii semnele biruinței purtând, Ție, Biruitorului morții, strigăm: Osana!" (Troparul praznicului). Înnoirea are ca treaptă premergătoare înlăturarea patimilor cu rugăciuni luminătoare și ținând ramuri de virtuți să ne sârguim a întâmpina pe Iisus Hristos, pe care-L așteptăm să încalece pe mânz "și gătindu-Se spre patimi, ca să ne mântuiască pe noi" (Tropar de la Pena 9 de la Utrenia de Marți în Săptămâna Patimilor). "Curățindu-ne sufletele, să lăudăm pe
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
aici va veni așezându-se și Cuviosul Daniil Sihastrul sub părinteasca sa îndrumare. Făcându-se cunoscut pentru străduința sa duhovnicească, este chemat de domnitorul Alexandrul cel Bun să ocupe de curând înființatul scaun de episcop al Rădăuților și el se sârguiește și mai mult, adăugând privegheri, postiri, rugăciuni cu multă evlavie și spirit jertfelnic.Veghează la păstrarea și îmbunătățirea rânduielilor canonice, hirotonește preoți și se îngrijește de bunul mers al turmei lui Hristos. Slujind mulți ani și slăbind cu trupul, se
SFÂNTUL LEONTIE, EPISCOPUL RĂDĂUŢILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 by http://confluente.ro/1_iulie_sfantul_leontie_epi_ion_untaru_1372650978.html [Corola-blog/BlogPost/363990_a_365319]
-
mai înalt decât alții, mai strălucit și mai mărit, când te vei înjosi pe tine însuți, când nu vei umbla după rangul cel dintâi, când vei răbda de bună voie umilința, jertfirea de sine și primejdia, când tu te vei sârgui a fi sluga tuturor, gata a face și a suferi toate pentru aceasta. Să cumpănim acestea, iubiților, și cu toată râvna să ne sârguim la smerenie. De am fi tratați de alții cu semeție, de am fi batjocoriți, luați în
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
când vei răbda de bună voie umilința, jertfirea de sine și primejdia, când tu te vei sârgui a fi sluga tuturor, gata a face și a suferi toate pentru aceasta. Să cumpănim acestea, iubiților, și cu toată râvna să ne sârguim la smerenie. De am fi tratați de alții cu semeție, de am fi batjocoriți, luați în râs și disprețuiți, să le suferim toate cu răbdare! Căci nimic nu ne poate așa înălța, nici face așa de cinstiți și mari, ca
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
să te răsfeți, Că ști a tace când trebuie să înveți, Că din învățătura n-ai să te oprești, În a căutăturilor sensuri te ostoiești!! Îmi place fericirea cu ce mă mângâi, Nu lauzi da să-mi fie bine te sârgui, Nu scuzi că tot cu așa tărie stimulezi, Ajuți pe slabi da prostia n-o încurajezi. Cât îmi place caracterul tău constant, Uitătură-ți dulce din cubul echidistant, Că miștorețele nu-și găsesc vreo intrare Din silabisile prispe te conteplu
CÂT ÎMI PLAC ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Cat_imi_plac_valerian_mihoc_1374224956.html [Corola-blog/BlogPost/360432_a_361761]
-
catehizau. Ce deci? Trebuia oare ca aceia să înceteze din această pricină? Nicidecum. Căci n-au făcut nimic potrivnic, ci mai degrabă un lucru care-i place lui Dumnezeu. întotdeauna se cade să urmăm legilor lui Dumnezeu și să ne sârguim să nu oferim nici un prilej de scandal, pentru ca noi să fim nevinovați, și să ne învrednicim de iubire de oameni de la Dumnezeu". Acestea deci despre scandal; iar neoranduiala este atunci când un lucru se face afară de randuiala lui. Iar întrucât rânduiala
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
canoane ale dumnezeieștilor Părinți, să fie nevalidă. Iar dumnezeiescul Ioan Hrisostom spune că obiceiul potrivnic dumnezeieștilor canoane să se întrerupă; și, iarași, zice: "Greu este obiceiul, cumplit și cu anevoie de păzit; prin urmare, pe cât știi puterea obiceiului, pe atât sârguiește-te să te eliberezi de obiceiul rău si să te muți spre un altul, mai folositor"; Deci cum caută aceștia să recomande acest obicei vătămător de suflet? Dar fiindcă aceștia caută să acopere adevărul cu canonul acesta, noi vom arăta
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
catehizau. Ce deci? Trebuia oare ca aceia să înceteze din această pricină? Nicidecum. Căci n-au făcut nimic potrivnic, ci mai degrabă un lucru care-i place lui Dumnezeu. întotdeauna se cade să urmăm legilor lui Dumnezeu și să ne sârguim să nu oferim nici un prilej de scandal, pentru ca noi să fim nevinovați, și să ne învrednicim de iubire de oameni de la Dumnezeu". Acestea deci despre scandal; iar neoranduiala este atunci când un lucru se face afară de randuiala lui. Iar întrucât rânduiala
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
mâini și strigau cu glas de bucurie: "Osana!" Comentariul liturgic este limpede: "Pruncii semnele biruinței purtând, Ție, Biruitorului morții, strigăm: Osana!" (Troparul praznicului). Înnoirea are ca treaptă premergătoare înlăturarea patimilor cu rugăciuni luminătoare și ținând ramuri de virtuți să ne sârguim a întâmpina pe Iisus Hristos, pe care-L așteptăm să încalece pe mânz "și gătindu-Se spre patimi, ca să ne mântuiască pe noi" (Tropar de la Pena 9 de la Utrenia de Marți în Săptămâna Patimilor). "Curățindu-ne sufletele, să lăudăm pe
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR by http://confluente.ro/Cateva_invataturi_despre_praznicul_stelian_gombos_1332505836.html [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
cu toată sinceritatea la ceea ce este de folos sufletului vostru. Fiți așa cum v-a plăsmuit Dumnezeu, Făcătorul a toate, fiți nevinovate așa cum ați ieșit din mâna Părintelui ceresc, purtați în voi un chip nevinovat, o înfățișare plină de bună cuviință. Sârguiți-vă să fiți mereu aceleași care ați început deja să fiți. Sârguiți-vă să deveniți chiar din această lume ceea ce veți fi în cealaltă, îngeri ai lui Dumnezeu și mirese prea alese ale Mântuitorului nostru. Marea voastră răsplătire vi se
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402575167.html [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
v-a plăsmuit Dumnezeu, Făcătorul a toate, fiți nevinovate așa cum ați ieșit din mâna Părintelui ceresc, purtați în voi un chip nevinovat, o înfățișare plină de bună cuviință. Sârguiți-vă să fiți mereu aceleași care ați început deja să fiți. Sârguiți-vă să deveniți chiar din această lume ceea ce veți fi în cealaltă, îngeri ai lui Dumnezeu și mirese prea alese ale Mântuitorului nostru. Marea voastră răsplătire vi se păstrează în veșnicie, ca un mare dar al virtuților, căci fecioria este
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402575167.html [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
cu toată sinceritatea la ceea ce este de folos sufletului vostru. Fiți așa cum v-a plăsmuit Dumnezeu, Făcătorul a toate, fiți nevinovate așa cum ați ieșit din mâna Părintelui ceresc, purtați în voi un chip nevinovat, o înfățișare plină de bună cuviință. Sârguiți-vă să fiți mereu aceleași care ați început deja să fiți. Sârguiți-vă să deveniți chiar din această lume ceea ce veți fi în cealaltă, îngeri ai lui Dumnezeu și mirese prea alese ale Mântuitorului nostru. Marea voastră răsplătire vi se
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434615748.html [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
v-a plăsmuit Dumnezeu, Făcătorul a toate, fiți nevinovate așa cum ați ieșit din mâna Părintelui ceresc, purtați în voi un chip nevinovat, o înfățișare plină de bună cuviință. Sârguiți-vă să fiți mereu aceleași care ați început deja să fiți. Sârguiți-vă să deveniți chiar din această lume ceea ce veți fi în cealaltă, îngeri ai lui Dumnezeu și mirese prea alese ale Mântuitorului nostru. Marea voastră răsplătire vi se păstrează în veșnicie, ca un mare dar al virtuților, căci fecioria este
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434615748.html [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
minunea săvârșită de sfântul s-a răspândit repede în tot ținutul și toți îl priveau cu teamă și respect, ca pe un om drept și plăcut lui Dumnezeu, nemaiîndrăznind nimeni să-l supere cu ceva. Stăpânul și soția sa se sârguiau să-i poarte de grijă cât mai mult și l-au rugat să se mute în cămăruța ce se afla lângă grajd, pe care până atunci o refuzase. Fericitul Ioan și-a continuat mai departe felul ascetic de viață, îngrijind
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1495603868.html [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
Iordanului în mănăstire era un frate care nu se îngrijea deloc de mântuirea sufletului sau și niciodată nu își făcea canonul pentru sfântă duminică. Apoi, după ceva vreme, văd pe fratele acesta, atât de nepăsător de mântuirea să, că se sârguiește cu toata râvna și cu mult zel. Atunci i-am spus: - Bine faci acum, frate, că te îngrijești de sufletul tău! - Avo, îmi răspunse el, în curând am să mor. Și intradevar, după trei zile a murit. * * * Tot avva Polihronie
LIVADA DUHOVNICEASCA (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 979 din 05 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1378354206.html [Corola-blog/BlogPost/351835_a_353164]
-
stăpân, de-l domnescu fierile și pasările și să tinde locul în gios, păn' în Dunăre, iar în sus păn' în Nistru, de să hotăraște cu Țara Leșască, și este loc foarte bun de hrană. Înțelegând vânătorii acest cuvânt, au sârguit la Maramorăș, de ș-au tras oamenii săi într-această parte și pre alții au îndemnat, de au descălecat întăi supt munte și s-au lățit pre Moldova în gios. Iar Iațco prisecariul, deaca au înțeles de descălecarea maramorășénilor, îndată
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
iau prilejurile din așa-zisa trebuință neapărată a trupului. Din ele se naște toată lista patimilor 68. Această iubire pătimașă pentru trup, pentru binele și bucuria proprie este începutul tuturor relelor 69, este piedica înaintării celor ce vor să se sârguiască 70 și ea este totodată maica relelor 71 și începutul tuturor patimilor 72. Filavtia este o dragoste irațională, o satisfacere exclusivă a simțurilor, a poftelor care sădesc în minte boli și pătimiri ale trupului, greu de vindecat 73, o dragoste
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
cea a binelui. Oricât de inventiv este dracul, Dumnezeu îl întrece în perspicacitate. Se vede aceasta din surprinzătoarele și inventivele modalități de practicare a virtuții pe care le făceau sfinții. (n.s. 25, p. 57) footnote>. Pe acestea toate să ne sârguim să le mărturisim, ca și noi să ne bucurăm de cinstea din ceruri”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cinci cuvântări despre Ana și Samuel, cuvântul I, în vol. Omilii și cuvântări despre educația copiilor..., cuvântul III, p. 57) „Să ne
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
să le mărturisim, ca și noi să ne bucurăm de cinstea din ceruri”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cinci cuvântări despre Ana și Samuel, cuvântul I, în vol. Omilii și cuvântări despre educația copiilor..., cuvântul III, p. 57) „Să ne sârguim să ducem o viață plină de fapte bune, pentru ca răsplata să ne fie îndoită: una, cea gătită pentru răsplătirea faptelor noastre, alta, cea gătită pentru tăria credinței noastre”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
efect), așa și credința singură, fără fapte de dreptate, nu ne izbăvește din focul cel veșnic. Cel ce mă iubește, zice Domnul, va păzi poruncile Mele (In. 14, 21). Dacă iubim deci pe Domnul și credem în El, să ne sârguim întru lucrarea poruncilor Lui, ca să câștigăm viața veșnică. Iar dacă trecem cu vederea păzirea poruncilor Lui, de care ascultă toată zidirea, cum ne vom numi pe noi credincioși, o dată ce am fost mai cinstiți decât toată zidirea, dar dintre toate singuri
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
rodul muncii a două mari familii de masoreți 1. Prima este familia lui Ben Așer, printre ai cărei membri se numără Aaron Ben Așer, Neemia Ben Așer, Așer Ben Neemia, Moșe Ben Așer și Aaron Ben Moșe. Toți aceștia au sârguit din secolul al IX-lea până în secolul al X-lea, astfel încât în secolul al XIV-lea, textul prelucrat de această familie va deveni textus receptus pentru ediția Ben Chayyim. Prestigiul textelor Ben Așer se datorează în mare parte cinstirii pe
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
în plină epocă pașoptistă. Crezul său artistic se încheagă aproape exclusiv sub imperiul principiilor clasice, după cum o atestă propria-i mărturisire din prefața primului volum de poezii publicat în 1836: "Îndreptat de pilde clasice și de firea limbei, ne-am sârguit a urma sistema care cere ca poezia ce este productul cel mai ales al cugetării prin simțire înălțată, să răsune prin ziceri elegante și armonioase."208 Descompunând această frază în unitățile ei definitorii, observăm că absolut fiecare element se subscrie
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
cugetării prin simțire înălțată, să răsune prin ziceri elegante și armonioase."208 Descompunând această frază în unitățile ei definitorii, observăm că absolut fiecare element se subscrie ideologiei clasice chiar și la nivelul alegerii cuvintelor cum ar fi verbul a se sârgui ce indică efortul, prelucrarea succesivă sau substantivul sistema ce implică ideea de canon, de normare a fluxului poetic. Debutul frazei este marcat de ideea de model centrală paradigmei clasice care, desigur, implică în subsidiar admirația pentru acest tip de literatură
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
argumentele ce-i serveau drept temei actualului demers, el adăuga acestora durata extinsă a propriului travaliu și, desigur, noile contribuții personale în progresul sau propășirea domeniilor slujite în răstimp. Astfel, "în curs de 20 de ani nota petiționarul s-au sârguit iscălitul, din toate puterile, spre a face țării cele mai folositoare serviciuri". Reamintind, cu titluri de referință, că "pe lângă Școala de Arte organizată de el și facerea apeducului din capitalie cu țevi de fier, iscălitul, ca montanist [...] n-au lipsit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]