191 matches
-
sau o să dau eu mail până la sfarstiul lunii.multumim(din partea redacției) Am senzația că ești incapabil să iubești cu adevarat. Nu te văd misogin. Ci doar...incapabil de a iubi. Nu aș vrea să sune peiorativ. Asta îmi amintește de Sârmanul Dionis, parcă...”a nu iubi- nu-i nimica- a nu putea iubi- e grozav”. felicitări dragoș. ai tu ceva dacă ai fost ales de o asemenea femeie. îmi pare rău pentru tine totuși - o să cauți această femeie ani de zile
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
de curând, ținând conferințe în Portugalia, am vrut să știu cum de s-au ridicat locuitorii ei la un nivel de invidiat, de unde în anii '60 țara era cam săracă, iar prin anii '70 cameristele la hotelurile din Paris erau sârmane portugheze. Da, mi s-a răspuns, s-a primit mult ajutor (eu comentez: țară este o cheie a Atlanticului), dar conteza mult faptul că portughezii emigranți au câștigat bani în străinătate și s-au întors, cu ei, investindu-i în
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
uită la noi! Pisu, pisu, pisu...“ Doamna Boeuf se alătură grupului de pe palier. Privește îndelung, atent, foarte încordata mersul rinocerului, are o clarviziune și scoate, instantaneu, un strigăt teribil: ,,Doamne! Să fie oare cu putință?... E soțul meu! E Boeuf, sârmanul meu Boeuf, ce i s-a-ntâmplat?“ Rinocerul îi răspunde printr-un muget violent, dar tandru. ,,Rinoceri în tot orașul! (...) Chemați pompierii!“ Doamna Boeuf sare pe spinarea Domnului Boeuf metamorfozat în rinocer. Botard observa imediat: ,,Ca o amazoana!“ ,,Pompierii sunt
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
suflet românesc, / Vis de vitejie, fala și mândrie, / Dulce Românie, ăsta ți-o doresc!”) Iată și o asemănare mai insolita: amândoi dedică frunzei câte o poezie, inspirată din repertoriul romantic al altor poeți. Leopardi scrie, În anul 1818, duioasa poema „Sârmana frunză” (sau „Imitație”) o interpretare proprie a poeziei „La feuille”, a francezului J.V. Arnault („Pe unde-mi zbori, departe/ de creangă ta, sârmana / firava frunză? Vântul / m-a smuls din fagul ce mi-a fost părinte”); Eminescu scrie, În 1879
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
câte o poezie, inspirată din repertoriul romantic al altor poeți. Leopardi scrie, În anul 1818, duioasa poema „Sârmana frunză” (sau „Imitație”) o interpretare proprie a poeziei „La feuille”, a francezului J.V. Arnault („Pe unde-mi zbori, departe/ de creangă ta, sârmana / firava frunză? Vântul / m-a smuls din fagul ce mi-a fost părinte”); Eminescu scrie, În 1879, „Foaia veșteda”, după Lenau („Vântu-o foaie vestejita/ Mi-a adus mișcând fereastră / Este moartea ce-mi trimite / Fără plic scrisoarea această”). Eminescu În
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
în sân. Se prevăd lacuri de cianuri, ape otrăvite cu excepționalul motiv al gazelor de șist, oameni care nu vor mai avea să dea apă la animale și care au un nivel de trai de subzistență de prea mult timp..sârmani răzeși care-și apară glia și sînt loviți cu bocancii în fața de jandarmi și dumneavoastră va irosiți un prețios talent pe teme irelevante.. și mai amestecați și Sfanțul Duh în toată povestea asta de mondeni homofobi. Vă admir curajul de
Nu în numele meu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82375_a_83700]
-
sau altul, oameni fără nici o șansă de când au luat startul, dar nu înseamnă că poți înțelege cu adevarat. Și, în plus, ți se mai rupe inima și pentru celelalte victime, măi clasice, bătrânici băgate în spital de tineri de-astia sârmani și oropsiți. Dar deh, eu nu sunt un artist boem care face declarații generoase și fără nici o finalitate pan’ la urmă, așa că ce știu eu.
Scârba lui Florin Şerban by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82624_a_83949]
-
de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016. DACIA ETERNĂ Curge Dunărea,năvalnic Cu pescari,cu bărci cu tot, Lângă ea stă mândru,falnic Ce-a fost pod și-i numai ciot. Cate-a mai vazut sârmanul Și câți vrură să-l străbată, Zgândărind cu teaca ,jarul, Dacia s-o lase lata. Nu a reușit niciunul Să mi-i bată pe străbuni, Chiar de-au ocupat cătunul, Doar vremelnic,far' de răni. Din Leuce-n Cogaion Sună bucium
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
special colonelul Scarlat. Cu ajutorul lor s-a reconstruit Cimitirul de Onoare al Ostașilor Români de la țiganca, apoi la Cania, la Nicolaeuca la nord de Chișinău și un început de cimitir la Ialoveni, în sud de Chișinău. Prin intervenția lui Florin sârman de la Bistrița s-au confecționat la Reghin niște impunătoare și frumoase troițe maramureșene care au fost aduse, sfințite și instalate în memoria celor căzuți pentru apărarea pământului românesc. A fost pentru prima oară de la război când s-a pus o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
vioară. În interviul acordat ziaristului, scriitorului Jean Dumitrașcu, fiica lui Zavaidoc, Constantă Zavaidoc, spune despre tatăl său că era darnic, avea mulți bani, era proprietarul a trei mașini cu șofer angajat. Ajuta cu bani studenții de la Conservator, oferea haine oamenilor sârmani. Fiica celebrului Zavaidoc a fost o talentata soprana și pianista. Cântă din operele “Țoșca” de G. Puccini, “Faust” de Charles Gounod, “Flautul fermecat” de W.A. Mozart, iar la pian Bach, Chopin, Ceaikovski, a fost absolventa de Conser vator din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și al scriitorului-muzicolog Marin Voican-Ghioroiu (cercetător al „fenomenului Zavaidoc”), cărora le mulțumesc, scrierea mea despre Marin Teodorescu Zavaidoc n-ar fi existat. (Continuare din numărul trecut) Trist, slab, gol, uns cu nămol, Mitică se plimbă pe o plajă pustie cântând: Sârmane leu, sârmane leu. Noi știm cât e de greu... Mamooo!... Mitică!... Nimeni n-o să mă creadă! rostește țiganca topless, ce pretinde că, la culoare, e doar bronzata. Lasă că-ți arăt eu! o asigura Mitică fără să întrerupă cântecul: Dresat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
scriitorului-muzicolog Marin Voican-Ghioroiu (cercetător al „fenomenului Zavaidoc”), cărora le mulțumesc, scrierea mea despre Marin Teodorescu Zavaidoc n-ar fi existat. (Continuare din numărul trecut) Trist, slab, gol, uns cu nămol, Mitică se plimbă pe o plajă pustie cântând: Sârmane leu, sârmane leu. Noi știm cât e de greu... Mamooo!... Mitică!... Nimeni n-o să mă creadă! rostește țiganca topless, ce pretinde că, la culoare, e doar bronzata. Lasă că-ți arăt eu! o asigura Mitică fără să întrerupă cântecul: Dresat de-atâți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
par bou. Să par porc. Poate mă cumpăra vreun partid și mă mbracă în steagul lui electoral. Să-mi țină de cald la iarnă. Cu tot bronzul ei natural, care-i da ascendentă asupra celorlalte de pe plajă, țiganca rămâne uimită SÂrmane leu! de adâncimea raționamentului. Dom’ Mitică, esti mare! Știu... Dar ce folos?!... devine Mitică, în goliciunea să, un monument stoic: Sunt și eu la fel de mare cât e de puternic leul nostru național. Și îi explică: Sârmanul leu, bănuțul nostru, cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
plajă, țiganca rămâne uimită SÂrmane leu! de adâncimea raționamentului. Dom’ Mitică, esti mare! Știu... Dar ce folos?!... devine Mitică, în goliciunea să, un monument stoic: Sunt și eu la fel de mare cât e de puternic leul nostru național. Și îi explică: Sârmanul leu, bănuțul nostru, cum a ajuns el să-mpuște frâncu! Dar bancherii, dom’le!... De ce avem atunci bancheri? întreabă ea versata în afacerile cu „schimbăm dolari”. Ce, ăștia-s bancheri?! La noi, bancherii sunt ca niște translatori! Cum adică? Adică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Adică, atunci când ar trebui să recunoască faptul c-au rămas cu fundu gol, traduc spunând: „N-avem lichidități”! Ca si cum lichiditățile... mă-nțelegi, pe-acolo își fac drumul!... Și îi cântă duios, topind-o până ce-o face să uite de tarif: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu Dresai de-atâți economiști Și business-mani, foști securiști... Că noi n-avem economie Da-n schimb, avem economiști Ce fac producții pe hârtie, Ca-n vremea când erau marxiști... Ei la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ar trebui să recunoască faptul c-au rămas cu fundu gol, traduc spunând: „N-avem lichidități”! Ca si cum lichiditățile... mă-nțelegi, pe-acolo își fac drumul!... Și îi cântă duios, topind-o până ce-o face să uite de tarif: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu Dresai de-atâți economiști Și business-mani, foști securiști... Că noi n-avem economie Da-n schimb, avem economiști Ce fac producții pe hârtie, Ca-n vremea când erau marxiști... Ei la recepții și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
asta, fiecare Vrea încasări, dar nu și plăti. Iar eu mă-ntreb, nenorocitul. Ce n-am în buzunar un pol: Păi, dacă de lichid e vorba, De ce mă lași cu fundul gol? ! Și, înamorați de necaz, cântă amândoi refrenul conbrio: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu. Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Alio... Mă simți?... După miros, da. Că tari-mi plăci mii căsmieticile. Odicolon!... Odicolon rusesc: când te-mparfumezi o dată, puți tata viața! Dar nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Vrea încasări, dar nu și plăti. Iar eu mă-ntreb, nenorocitul. Ce n-am în buzunar un pol: Păi, dacă de lichid e vorba, De ce mă lași cu fundul gol? ! Și, înamorați de necaz, cântă amândoi refrenul conbrio: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu. Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Alio... Mă simți?... După miros, da. Că tari-mi plăci mii căsmieticile. Odicolon!... Odicolon rusesc: când te-mparfumezi o dată, puți tata viața! Dar nu numai odicolon
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
special colonelul Scarlat. Cu ajutorul lor s-a reconstruit Cimitirul de Onoare al Ostașilor Români de la țiganca, apoi la Cania, la Nicolaeuca la nord de Chișinău și un început de cimitir la Ialoveni, în sud de Chișinău. Prin intervenția lui Florin sârman de la Bistrița s-au confecționat la Reghin niște impunătoare și frumoase troițe maramureșene care au fost aduse, sfințite și instalate în memoria celor căzuți pentru apărarea pământului românesc. A fost pentru prima oară de la război când s-a pus o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
vioară. În interviul acordat ziaristului, scriitorului Jean Dumitrașcu, fiica lui Zavaidoc, Constantă Zavaidoc, spune despre tatăl său că era darnic, avea mulți bani, era proprietarul a trei mașini cu șofer angajat. Ajuta cu bani studenții de la Conservator, oferea haine oamenilor sârmani. Fiica celebrului Zavaidoc a fost o talentata soprana și pianista. Cântă din operele “Țoșca” de G. Puccini, “Faust” de Charles Gounod, “Flautul fermecat” de W.A. Mozart, iar la pian Bach, Chopin, Ceaikovski, a fost absolventa de Conser vator din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și al scriitorului-muzicolog Marin Voican-Ghioroiu (cercetător al „fenomenului Zavaidoc”), cărora le mulțumesc, scrierea mea despre Marin Teodorescu Zavaidoc n-ar fi existat. (Continuare din numărul trecut) Trist, slab, gol, uns cu nămol, Mitică se plimbă pe o plajă pustie cântând: Sârmane leu, sârmane leu. Noi știm cât e de greu... Mamooo!... Mitică!... Nimeni n-o să mă creadă! rostește țiganca topless, ce pretinde că, la culoare, e doar bronzata. Lasă că-ți arăt eu! o asigura Mitică fără să întrerupă cântecul: Dresat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
scriitorului-muzicolog Marin Voican-Ghioroiu (cercetător al „fenomenului Zavaidoc”), cărora le mulțumesc, scrierea mea despre Marin Teodorescu Zavaidoc n-ar fi existat. (Continuare din numărul trecut) Trist, slab, gol, uns cu nămol, Mitică se plimbă pe o plajă pustie cântând: Sârmane leu, sârmane leu. Noi știm cât e de greu... Mamooo!... Mitică!... Nimeni n-o să mă creadă! rostește țiganca topless, ce pretinde că, la culoare, e doar bronzata. Lasă că-ți arăt eu! o asigura Mitică fără să întrerupă cântecul: Dresat de-atâți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
par bou. Să par porc. Poate mă cumpăra vreun partid și mă mbracă în steagul lui electoral. Să-mi țină de cald la iarnă. Cu tot bronzul ei natural, care-i da ascendentă asupra celorlalte de pe plajă, țiganca rămâne uimită SÂrmane leu! de adâncimea raționamentului. Dom’ Mitică, esti mare! Știu... Dar ce folos?!... devine Mitică, în goliciunea să, un monument stoic: Sunt și eu la fel de mare cât e de puternic leul nostru național. Și îi explică: Sârmanul leu, bănuțul nostru, cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
plajă, țiganca rămâne uimită SÂrmane leu! de adâncimea raționamentului. Dom’ Mitică, esti mare! Știu... Dar ce folos?!... devine Mitică, în goliciunea să, un monument stoic: Sunt și eu la fel de mare cât e de puternic leul nostru național. Și îi explică: Sârmanul leu, bănuțul nostru, cum a ajuns el să-mpuște frâncu! Dar bancherii, dom’le!... De ce avem atunci bancheri? întreabă ea versata în afacerile cu „schimbăm dolari”. Ce, ăștia-s bancheri?! La noi, bancherii sunt ca niște translatori! Cum adică? Adică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Adică, atunci când ar trebui să recunoască faptul c-au rămas cu fundu gol, traduc spunând: „N-avem lichidități”! Ca si cum lichiditățile... mă-nțelegi, pe-acolo își fac drumul!... Și îi cântă duios, topind-o până ce-o face să uite de tarif: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu Dresai de-atâți economiști Și business-mani, foști securiști... Că noi n-avem economie Da-n schimb, avem economiști Ce fac producții pe hârtie, Ca-n vremea când erau marxiști... Ei la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]