26 matches
-
et. 3, ap. 10 țel: 627053-625465; 0744228001 4692 POPOVICI ȘTEFAN (n. 1951) Focșani, str. Independenței nr. 8, et. 3, ap. 10 țel: 213109; 0722369371 17349 RADU MARCEL (n. 1957) Focșani, str. Bucegi nr. 26, ap. 14 țel: 610060-248378; 0742071017 18270 SĂCĂLUȘ MIHAIL GABRIEL (n. 1959) Focșani, str. Zorilor, nr. 1, ap. 11 țel: 238830; 0722742229 20394 SANDULACHI ALEXANDRU (n. 1946) Focșani, str. Plevnei nr. 2, ap. 36 țel: 612686-213869 13085 VIZINIUC IONEL (n. 1955) Focșani, str. Cernei nr. 12 țel: 626127222391
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
județul Satu Mare; 12. Avram Alexandrina, referent, municipiul București; 13. Oprea Vasile Marian, referent, municipiul București; 14. Ilie Doina, referent, municipiul București; 15. Drăghici Alexandrina, referent, județul Teleorman; 16. Ștefan Ilinca, referent, județul Tulcea; 17. Oprea Jana, referent, județul Vaslui; 18. Săcăluș Adina, referent, județul Vrancea; 19. Chițimia Marius referent, județul Hunedoara. Anexă 6 a) Medalia națională Pentru Merit, clasa I: ... 1. Felecan Elenă, secretar în Ministerul Finanțelor; b) Medalia națională Pentru Merit, clasa a II-a: ... 1. Mân Ortansa, referent, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131678_a_133007]
-
26, ap. 14 țel: 0237/610060 0742071017 25044 RARINCA COCA SANDITA (n.1960) Focșani, b-dul Independenței, nr. 11, ap. 8 țel: 0237/223437 0742091650 28238 RUSU CARMEN RAMONA (n.1979) Panciu, Str. Nicolae Titulescu, nr. 65 țel: 0740.035720 18270 SĂCĂLUȘ MIHAIL GABRIEL (n.1959) Focșani, str. Zorilor, nr. 1, ap. 11 țel: 0237/612101 0722742229 20394 SANDULACHI ALEXANDRU (n.1946) Focșani, str. Mihai Eminescu, nr. 6 țel: 0237/212686 0751049732 22747 STAN-MACOVEI SILVICA (n. 1975) Focșani, str. prof. Gh.Longinescu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
SILVIA Focșani B. Dul Unirii, nr. 28, ap. 10, bl. 28, țel. 617107 NEDELCU VLASE Focșani, str. Cezar Boliac nr. 2 ap. 11 bl. 2 țel. 095394509 NICOLAS LENUȚA Focșani, str. Lupeni nr. 6 ap. 100 bl. 8 țel. 239098 SĂCĂLUȘ MIHAIL GABRIEL Focșani, str. Zorilor nr. 1 ap. 11 țel. 622929 SMARANDOIU ELENĂ Focșani Str. Aleea Florilor, nr. 6, ap. 35 țel. 622200 CONTABILI AUTORIZAȚI STUDII SUPERIOARE ALEXE ANETA Focșani Str. Pictor Grigorescu, nr. 4, ap. 42, țel. 6156000/132
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
noastră la mormîntu 'ți a depune, Veacurile ce 'nghit neamuri al tău nume l-au răpit. Este imposibil de esprimat bine prin cuvinte acea impresiune înălțătoare ce te pătrundea la auzirea acelor vuiete. Sunetele clopotelor împreunate cu trăzniturile bubuitoare ale săcălușelor parcurau munții departe - departe, și mult în urmă auzeai clocotind ecourile repețite. Mai adauge la aceste splendida luminație din mănăstire și strălucitoarele focuri aprinse pe piscurile de primprejur: ș-o fericită iluzie te răpește și te transpoartă în timpurile când
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Verancius, se foloseau haine speciale umplute cu bumbac, dar Paul de Alep ne spune că în Moldova erau și cuirase . S-ar putea ca pe lângă cele 20 de tunuri, artileriștii să fi mânuit și tunuri mici, de mână, numite săcălușuri, pentru zgomot de intimidare și fum, numite impropriu arme de foc , deoarece armele de foc (arhebuza, pușca) apar mai târziu chiar în confruntările militare din apusul Europei. Oastea lui Ștefan cel Mare, angajată în bătălia de la Vaslui se ridica, după cum
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
s-ar putea strecura, spre frontul românesc, ostași evadați din lagărele germane de prizonieri, pe care îi întâlnea uneori prin munți. Pentru această acțiune foarte riscantă, Chilian și-a alcătuit o ceată de oameni de nădejde, vrânceni și buzoieni: ștefanache Săcăluș, Dumitrache Pantazică și Toma Cristea - legăturile cele mai apropiate; Nicolae Cojocaru din Bisoca, ciobanul Ion Moldoveanu din Berca, învățătorul Nicolae Deșliu din Mănești; Constantin Albu (fost primar) Ioan Baraboi, Cârstea N. Brebeanu și Dumitru Ghica Moise - toți din Lopătari-Buzău, călăuze
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
soldați români, purtători ai tot atâtor informații privind inamicul. Printr-o imprudență nenorocită, în noaptea de 21 spre 22 mai 1917, totul s-a prăbușit. Vasile Chilian și cei mai mulți din oamenii lui - ares tați. Au fost date sentințe drastice: Chilian, Săcăluș, Pantazică și Cristea - condamnați la moarte și executați în zorii zilei de 17 august 1917, în poligonul din Focșani (când alături, la Mărășești, se dădeau grelele lupte ce-au dus la înfrângerea inamicului). Ioan Baraboi, condamnat tot la moarte, a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
fost condamnat, în lipsă, la moarte; urmărit și hărțuit, s-a ascuns în munți timp de un an și două luni. în încheierea cărții, autorul consemnează opinia generalului Văitoianu, exprimată într-o scrisoare datată 8 noiembrie 1929: „Câteșipatru (civilii Chilian, Săcăluș, Pantazică și Cristea - n.n.) au fost niște eroi, a căror figură ar trebui să stea drept icoane în școli și cazărmi. VIAȚA îN FIȘE DE ROMAN slăvi memoria celor dispăruți este o datorie”. ...Acestea sunt faptele: una singură, din numeroase
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
suferea mai mult când era contestat decât se bucura de laudă, ca urmare a neîncrederii în sine însuși, pe care șovăielile sale o alimentaseră totdeauna (fr.). altă parte de un automobil relativ mai modest, și scoțând afară câteva obiecte războinice - săcălușe, archebuze, halebarde . - își constituise un apartament la Casa de Artă. Toate hotărârile se luau acum cu avizul lui Munteanu, iar Gaittany își manifesta agasarea (pentru psihologi) numai prin gestul de a-și face vânt, chiar și iarna, cu o foaie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai gândi, să mă las așa, ușurel, pe-o coastă... (Adoarme. Lumina scade. Din iaz iese Codârlic. Îl contemplă pe Dănilă.) CODÂRLIC: Iaca unde și-a găsit cumătrul Dănilă să-nvârtă negoț; aici, la hotarul împărăției noastre! Întunecimea Sa, stăpânul bălții, Săcăluș, se bucură foarte de cele întâmplate. Să ne bucurăm și noi, bre. Așa-i porunca, așa facem! Altfel nu-i chip. Hai, ieșiți și voi la vedere. (din iaz ies, cu grijă, trei draci doi mai mari, unul mai mititel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
reglementul, fiecare cu prețul lui. Și să nu vă-mpingă păcatul s-o luați razna, c-atâta aștept: fulgii vi-i scot pe nas. Cine-i șeful? DRACII (în cor): Tu ești șeful! CODÂRLIC: Apoi așa! A spus Întunecimea Sa Săcăluș că, dacă vă șmotresc cum se cuvine, îmi mai dă vreo doi în samă și-mi sporește simbria. Măi amărâților, țineți minte: dacă o duc eu bine, vi-i bine și vouă. Dacă nu, rămâneți cu coarnele boante și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de catran! Și-a bătut baba joc de tine. Să vezi ce fulgi am eu, colo, în cotlonul bălții, ia așa de mari, cât o cioară!... CODÂRLIC: Măi dracilor, pun cățeaua pe voi. Ați înnebunit? Ascultați: ne-a poruncit Întunecatul Săcăluș să-i învârtim mintea lui Dănilă pân-a face o trăsnaie mai boacănă ca toate, să se ducă vestea. Așa că avem de menit în jurul carului, să-l încâlcim de cap, cum arătam. Aista-i omul nostru, pe el! Hai, prindeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
când am mas aici. CODÂRLIC (râde încântat): D-apoi? Am fost, eu și cei doi și jumătate ai mei. DĂNILĂ: Așa! Și cine te-a învățat să-mi spui ce mi-ai spus mai înainte? CODÂRLIC: Apoi, Întunecimea Sa taica Săcăluș, carele este mai mare și mai tare la noi, în fundul bălții. Și el ne poruncește, ca unul care-i meșter la încurcat ițele. Și noi stăm la ascultare strașnică, altfel ne-am ras! DĂNILĂ: Foarte mă bucur! Și zici că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
capul în traistă, în loc să-l port pe umeri, tot așa se va întâmpla și când m-oi lua de barbă cu de-alde voi? Măi, să te pui tu cu toți verii și mătușile tale, și cu podoaba voastră de Săcăluș pe deasupra, tot eu vă botez! Înțele su-m-ai? Și-acu' haiti, lipsești de-aici până nu te cioplesc și pe tine și te fac prag de mănăstire, m-auzi? Piei în baltă, balțatule! (Codârlic fuge, dispare după buturugă) Așa-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
agitat și speriat.) Iar ai venit, împielițatule? Ce-ți mai trebuie? Și ce duci în spinare? CODÂRLIC: Ce duc eu în spinare îți trebuie ție. Iaca ici (pune sacul jos), iaca ici un burduf plin cu parale. Mai marele nostru, Săcăluș, a băgat mâna pân-la cot în vistierie și-a pus aici bănăretul pământului. Haide, ia-i, și să te cam cărăbănești din poiană. Altfel, e rău de tine! Înțeles-ai? DĂNILĂ: Ei, așa se schimbă treaba! Zici că-s parale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mâna pe sac. Apare Codârlic la malul iazului) CODÂRLIC (cu un fel de spaimă în glas, strigă): Stăi pe loc! DĂNILĂ: He, he, bun venit, nepurcele! Da' ce ești așa de întunecat și de cătrănit? CODÂRLIC: Măi omule, stăpânul nostru, Săcăluș, e supărat foarte pentru că prăpădește o comoară ca aceasta; drept care s-a răzgândit și zice că, mai întâi, să ne încercăm puterile. Cine-a birui, acela să ieie banii. DĂNILĂ: Nu mai spune! Puterile? Cum și în ce fel? CODÂRLIC
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
tare de-atâta nu-i în stare nimeni pe lumea asta! Era să se rupă ceva în mie de-atâta răcnet. DĂNILĂ: Era să se rupă de becisnic ce te afli! Drept să-ți spun, nu știu cum de te mai îngăduie Săcălușul cela al tău în fundul bălții; eu ți-aș fi scurtat coada și ți-aș fi dat un brânci ca acela, să nu te mai văd în ochi, că faci de râs drăcărimea. CODÂRLIC: Haide, nu mai dondăni degeaba și chiuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
îl poate mișca. Codârlic scoate capul la malul lacului) CODÂRLIC: Stăi, bre, ce vrei să faci? DĂNILĂ: Ptiu! Trăsnite-ar să te trăsnească! Tot nu-ți ajunge? Iar mi-ai venit plocon? CODÂRLIC (plângăreț): Măi omule, a zis mai-marele nostru, Săcăluș, că-mi taie coada și mi-o bagă pe gât... Vai de sufletul meu... (iese, trage după el un buzdugan) DĂNILĂ: Da' ce târâi după tine? Ce-i cu buzduganul acela? Mi-l faci dar peste parale? N-am trebuință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
îs eu prepeleacul tău? Vezi că-nșfac cel buzdugan, și când te-oi mirui cu dânsul fac din tine puzderie de draci mărunței! CODÂRLIC (spăsit): Nu te mânia, bade Dănilă... DĂNILĂ: Așa mai merge. Hai, spune! CODÂRLIC: Zice Întunecimea Sa Săcăluș așa: dintre noi doi, cine-a zvârli buzduganul ista mai tare și mai sus, acela să aibă și burduful cu bani. DĂNILĂ: Bun cap are Săcălușul tău, nimic de zis! Om face-o și pe asta, da' mai mult de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
te mânia, bade Dănilă... DĂNILĂ: Așa mai merge. Hai, spune! CODÂRLIC: Zice Întunecimea Sa Săcăluș așa: dintre noi doi, cine-a zvârli buzduganul ista mai tare și mai sus, acela să aibă și burduful cu bani. DĂNILĂ: Bun cap are Săcălușul tău, nimic de zis! Om face-o și pe asta, da' mai mult de hatârul tău, că altfel...Ia zvârle-l tu întâi, măi drace, să te mai văd o dată de ce ești în stare. CODÂRLIC: Ia privește și te miară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
buzduganul): Stăi, nepriceputule! Că buzduganul ista îl avem lăsat moștenire de la strămoșul nostru, Belzebut cel Bătrân, și nu-l putem da nici pe toată lumea. Cât mai mișcă coadă de drac în baltă, el trebuie să se afle de-a dreapta Măriei Sale Săcăluș. Să nu cumva să mai întinzi mâna spre dânsul! Auzi ce-l taie capul: în Lună... (pleacă repede cu buzduganul) DĂNILĂ: Bre, bre, se vede treaba că nu-s chiar așa de prost pe cât mă luaseră alții înainte; glagorie aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
423 În unele părți ale Bucovinei, exista o sărbătoare numită "Ardeasca" (de la arderea focului, de la verbul "a arde" și substantivul "iască"), ce se ținea de Bobotează. După sfințirea apei, fetele și flăcăii luau cărbunii rămași de la focul făcut pentru aprinderea "săcălușelor", mergeau pe un deal și făceau un foc, aruncând peste cărbuni paie și frunze uscate. Apoi, se prindeau în joc, în jurul focului, iar când flăcările se mai potoleau, săreau peste foc. În afară de acest obicei, se mai făcea un foc în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de giupîneasă, somnul lui Iorgachi vistiernicul scârbit de osândirea Ciogoleștilor, fuga lui Vasilie, care singur pe marginea Nistrului pe "un scăueș" privește cum i se trec boarfele sale, în vreme ce un oarecine încearcă a-l lovi cu un glonț dintr-un săcăluș, sunt pagini de roman. Spectaculos este episodul reîntoarcerii lui Vasilie cu cazacii. Timuș taie pe Cotnarski pisarul. Boierii vor să se ascundă pe lângă domn, care "cu greu suspina, și-și frângea mînele de ginere ca acesta". Cazacul se îmbată, taie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
al lui Ioan morar din 1831, la satul de răzeși Condrea. În aceste recensăminte mai întâlnim nume de meserii devenite apoi nume de familie precum: Dinu sin Gheorghe scutariul, Ion sin Vasile Cojocariul, Micu cărăușu (făcea cărăușie), Pavăl sin Manea săcăluș (săcăluș = tun de dimensiuni mici, deci cineva priceput și cu preocupări în domeniu), Năstase sin Zaharia ciobotar etc. Dar dovada directă a derivării unor termeni onomastici din meseriile practicate o aflăm explicit menționată în actele de stare civilă consemnate în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]