38 matches
-
cântările acestui prețios document atrag atenția cele de pe fila 2 ,,Pripelile praznicilor împărătești și ale tuturor sfinților cari(i) au polieleu. Melosul este facere a lui Filoftei Monahul, iară firea cântării adică pe musică este de D. Giorgie Căciulă Cantor săcelean”. Important este și faptul că aici, la Sinaia, și-a scris Naum Râmniceanu Hronograful său din Manuscrisul românesc nr. 1412 din fondul Bibliotecii Academiei. Cele șase caiete de cântări ale lui Gheorghe Ucenescu, cel mai important discipol al lui Anton
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
de site-ul Cronopedia și coordonată de Lenuș Lungu și Ioan Muntean - ”Reflexii din oglinda sufletului meu” carte de autor oferită ca premiu de site-ul Cronopedia. - Revista ” Dor de dor” îngrijită de d-nul Marin Toma - Revista locală ”Plaiuri Săcelene” editată de Asociația Cultural-Sportivă ”Izvorul” Săcele Am publicat de asemenea și pe site-urile: - Netlog - Singur - Cronopedia - Esențe - Confluențe lirice - Casa gândului Cleopatra - Însemne culturale Curios, am venit să cunosc lumea în anul 1955, am simțit frumosul, iubirea și am
VIOREL CROITORU de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342415_a_343744]
-
de site-ul Cronopedia și coordonată de Lenuș Lungu și Ioan Muntean- ” Reflexii din oglinda sufletului meu” carte de autor oferită ca premiu de site-ul Cronopedia.- Revista ”Dor de dor” îngrijită de d-nul Marin Toma- Revista locală ”Plaiuri Săcelene” editată de Asociația Cultural-Sportivă ”Izvorul” SăceleAm publicat de asemenea și pe site-urile:- Netlog Netlog sub pseudonimul Viorel OM- Singur http://www.revistasingur.ro/ - Cronopedia Cronopedia - Esențe http://nicustancu 48.ning.com/ - Confluențe lirice http://junimeadigitala.ning.com/profile/ViorelCroitoru - Casa
VIOREL CROITORU de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342415_a_343744]
-
PLAIURI SĂCELENE, revistă apărută la Satulung - Săcele, lunar, din ianuarie 1934 până în iulie 1940, „îngrijită” de Victor Tudoran și Ion Crisbășanu; de la numărul 7-8/1934 redactor rămâne doar Victor Tudoran. În primii trei ani P.s. are un format aidoma revistei „Bilete de
PLAIURI SACELENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288840_a_290169]
-
Săcele, lunar, din ianuarie 1934 până în iulie 1940, „îngrijită” de Victor Tudoran și Ion Crisbășanu; de la numărul 7-8/1934 redactor rămâne doar Victor Tudoran. În primii trei ani P.s. are un format aidoma revistei „Bilete de papagal”. „Dacă rostul «Vieții săcelene», revista cu care am pornit la drum în 1930, era de a cerceta trecutul, a trezi obiceiurile și a transmite specificul săcelenesc - se spune în articolul-program -, rostul «Plaiurilor săcelene» este de a reda - sub formă de informație - prezentul și a
PLAIURI SACELENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288840_a_290169]
-
are un format aidoma revistei „Bilete de papagal”. „Dacă rostul «Vieții săcelene», revista cu care am pornit la drum în 1930, era de a cerceta trecutul, a trezi obiceiurile și a transmite specificul săcelenesc - se spune în articolul-program -, rostul «Plaiurilor săcelene» este de a reda - sub formă de informație - prezentul și a prevedea viitorul, care nu ne prea surâde.” Publicația își propune să facă „o legătură mai strânsă între săcelenii răspândiți pe întinsul României Mari [...] și cei rămași acasă, cu amintirea
PLAIURI SACELENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288840_a_290169]
-
și a transmite specificul săcelenesc - se spune în articolul-program -, rostul «Plaiurilor săcelene» este de a reda - sub formă de informație - prezentul și a prevedea viitorul, care nu ne prea surâde.” Publicația își propune să facă „o legătură mai strânsă între săcelenii răspândiți pe întinsul României Mari [...] și cei rămași acasă, cu amintirea celor plecați”. Deși pornește ca revistă „sătească”, P.s. obține colaborarea a numeroși scriitori: poeții Dimitrie Danciu, Elena Farago, George Tutoveanu, Ion Apostol Popescu, E.Ar. Zaharia, Haralambie Țugui, I.
PLAIURI SACELENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288840_a_290169]
-
Pavilionul românesc la Expoziția Internațională din Paris. Recenziile au în vedere cărți de Mihail Dragomirescu, Aron Cotruș, Aurel Marin, Gh. Atanasiu, E.Ar. Zaharia, Vasile Băncilă. Revista a încercat în 1935 și experiența unor numere tematice, dedicate, de pildă, poetului săcelean Nicolae Nicoleanu sau lui Alexandru Lapedatu. Alți colaboratori: Aurel A. Mureșianu (cu un studiu privind problema ceangăilor din Săcele), Vlad Șeitan, Ion Păltânea, Victor Jinga, Zenovie Popovici. I.R.
PLAIURI SACELENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288840_a_290169]
-
știință, să încerce uneltele scriitorului. Alăturat în chip firesc sămănătoriștilor, el a preluat multe din stereotipurile lor. Dar harul povestirii, capacitatea de a înfățișa fidel graiul, locuința și ocupațiile celor printre care s-a născut dau relief câtorva dintre „chipurile săcelene” („moșu Vasile”, „părintele Radu”, „Călțuna”), asigurând textului și o deosebită valoare documentară cu privire la etnografia zonei. Și partea memorialistică a lucrării Luptele de emancipare ale românilor din Ardeal..., a cărei versiune franceză se subintitulează Épisodes et souvenirs, este redactată cu har
MOROIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288253_a_289582]
-
redactorul părții artistice și literare la „Gazeta Transilvaniei”, din 1931 era prim-redactor la „Brașovul literar și artistic”, după 1930 evoluând tot mai mult în sensul ideologiei grupărilor de dreapta. Prezent în „Săptămâna”, „Telegraful român”, „Omul liber”, „Banatul”, „Semenicul”, „Viața săceleană”, „Luceafărul literar”, „Lupta”, „Lanuri”, „Țara Bârsei”, „Viața ilustrată”, „Porunca vremii”, „România eroică”, „Tribuna”, „Ardealul”, „Plaiuri năsăudene”, „Klingsor” (semna și A. Postol, Ideal), publică, după volumele Ancore (1926) și Talaz (1933), o culegere cuprinzând întreaga sa creație lirică, Traista mea (1940
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
Relief dunărean”, „Satul și școala”, „Școala română”, „Luminița” (Brăila), unde era (în 1935) președinte al comitetului de conducere, „Dreptatea”, „Gând românesc”, „Graiul satelor” (Cahul), „Rânduiala”, „Ethnos”, „Almanahul școalei primare și al familiei”, „Omul nou”, „Însemnări sociologice”, „Universul literar”, „Mugurul”, „Plaiuri săcelene”, „Farul nou” ș.a. După mulți ani, în care i se interzice să publice din cauza ideologiei etnicist-metafizice din eseurile sale, B. colaborează, foarte rar și atent cenzurat, mai mult cu evocări ale vieții culturale, la „Tribuna”, „Steaua”, „Secolul 20”, „Luceafărul” (unde
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
Roman Ciorogariu cu ,,Coroana României“ și ,,Răsplata muncii“26. În același an, la Timișoara anunța înființarea Episcopiei Timișoarei ,,ca fiind un deziderat al bănățenilor și al tuturor românilor de dincoace de Carpați”27. La 1 mai 1924 a vizitat comunele săcelene, unde a cercetat mai multe biserici, prilej cu care la Cernatu a fost ales președinte al Casei Naționale. A vorbit acolo de spre efortul determinat de ridicarea catedralei ortodoxe din Cluj, pentru care Ministerul acordase trei milioane lei. În viziunea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Roman Ciorogariu cu ,,Coroana României“ și ,,Răsplata muncii“26. În același an, la Timișoara anunța înființarea Episcopiei Timișoarei ,,ca fiind un deziderat al bănățenilor și al tuturor românilor de dincoace de Carpați”27. La 1 mai 1924 a vizitat comunele săcelene, unde a cercetat mai multe biserici, prilej cu care la Cernatu a fost ales președinte al Casei Naționale. A vorbit acolo de spre efortul determinat de ridicarea catedralei ortodoxe din Cluj, pentru care Ministerul acordase trei milioane lei. În viziunea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
VIAȚA SĂCELEANĂ, revistă apărută la Satulung-Săcele, județul Brașov, lunar, între ianuarie 1930 și mai 1932, sub conducerea unui comitet; secretar de redacție: Victor Tudoran. Articolul-program, intitulat Români săceleni!, mărturisește intenția redacției de a păstra și promova specificul local, punând în valoare obiceiurile
VIAŢA SACELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
VIAȚA SĂCELEANĂ, revistă apărută la Satulung-Săcele, județul Brașov, lunar, între ianuarie 1930 și mai 1932, sub conducerea unui comitet; secretar de redacție: Victor Tudoran. Articolul-program, intitulat Români săceleni!, mărturisește intenția redacției de a păstra și promova specificul local, punând în valoare obiceiurile, folclorul și „trecutul oierilor săceleni”. E una din puținele publicații interbelice de etnografie și folclor ce apar într-un sat. Colaboratorii vor pune accentul, înainte de toate
VIAŢA SACELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
județul Brașov, lunar, între ianuarie 1930 și mai 1932, sub conducerea unui comitet; secretar de redacție: Victor Tudoran. Articolul-program, intitulat Români săceleni!, mărturisește intenția redacției de a păstra și promova specificul local, punând în valoare obiceiurile, folclorul și „trecutul oierilor săceleni”. E una din puținele publicații interbelice de etnografie și folclor ce apar într-un sat. Colaboratorii vor pune accentul, înainte de toate, pe tradițiile locale și pe istoria comunei: Ion Ghelase, Mobilitatea mocanilor săceleni și greutățile întâmpinate, Victor Jinga, Săcele în
VIAŢA SACELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
în valoare obiceiurile, folclorul și „trecutul oierilor săceleni”. E una din puținele publicații interbelice de etnografie și folclor ce apar într-un sat. Colaboratorii vor pune accentul, înainte de toate, pe tradițiile locale și pe istoria comunei: Ion Ghelase, Mobilitatea mocanilor săceleni și greutățile întâmpinate, Victor Jinga, Săcele în trecutul apropiat, astăzi și în viitor, Al. Stroe-Militaru, Păstoritul mocanilor săceleni în Țara Românească, Mocanii săceleni ca element de unitate și expansiune națională, Aurel A. Mureșanu, Necesitatea unui muzeu etnografic la Săcele, Noua
VIAŢA SACELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
ce apar într-un sat. Colaboratorii vor pune accentul, înainte de toate, pe tradițiile locale și pe istoria comunei: Ion Ghelase, Mobilitatea mocanilor săceleni și greutățile întâmpinate, Victor Jinga, Săcele în trecutul apropiat, astăzi și în viitor, Al. Stroe-Militaru, Păstoritul mocanilor săceleni în Țara Românească, Mocanii săceleni ca element de unitate și expansiune națională, Aurel A. Mureșanu, Necesitatea unui muzeu etnografic la Săcele, Noua descălecare românească a Săcelelor la începutul veacului al 18-lea, Țârculeștii, Păstoritul mocanilor săceleni ș.a. Rubricile cele mai
VIAŢA SACELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
Colaboratorii vor pune accentul, înainte de toate, pe tradițiile locale și pe istoria comunei: Ion Ghelase, Mobilitatea mocanilor săceleni și greutățile întâmpinate, Victor Jinga, Săcele în trecutul apropiat, astăzi și în viitor, Al. Stroe-Militaru, Păstoritul mocanilor săceleni în Țara Românească, Mocanii săceleni ca element de unitate și expansiune națională, Aurel A. Mureșanu, Necesitatea unui muzeu etnografic la Săcele, Noua descălecare românească a Săcelelor la începutul veacului al 18-lea, Țârculeștii, Păstoritul mocanilor săceleni ș.a. Rubricile cele mai bogate în informații sunt „Scrisori
VIAŢA SACELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
Al. Stroe-Militaru, Păstoritul mocanilor săceleni în Țara Românească, Mocanii săceleni ca element de unitate și expansiune națională, Aurel A. Mureșanu, Necesitatea unui muzeu etnografic la Săcele, Noua descălecare românească a Săcelelor la începutul veacului al 18-lea, Țârculeștii, Păstoritul mocanilor săceleni ș.a. Rubricile cele mai bogate în informații sunt „Scrisori vechi”, „Folclor”, „Bibliografie” „Spicuiri mărunte”, „Poșta redacției”. Sectorul de poezie este susținut de I. Al. Bran-Lemeny, Ion Iordache, Vasile Coban, Nicolae Moisiu, Victor Tudoran, Lucian Costin, Iosif Mariescu, I. U. Soricu
VIAŢA SACELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
pronumele asta participă la structuri fixe precum "una ca asta", "asta-i bună", "asta e!" etc., situații în care înlocuirea cu pronumele corespondent aceasta nu este posibilă. Aceasta este folosit mai ales cu valoare deictică: Aceasta este o casă tipic săceleană (CORV) sau cu valoare anaforică: Există cercetare și-n domeniul textil [...] care nu este de neglijat. Pare-așa, că este ceva desuet, dar este importantă și aceasta (IVLRA). Destul de rar, în registrul formal, este folosit și cu valoare neutră, rezumativă
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
latină, "Terra-Longa". Sub aspect administrativ, satul a apaținut din secolul al XV-lea județului Alba de Sus, nedezlipindu-se de domnii feudali până în anul 1499, când regele Vladislav, având încurcături bănești, zălogește orașului Brașov în schimbul unor noi împrumuturi, cele șapte sate săcelene, din care făcea parte și Tărlungeni, împreună cu Apața și Crisbav și care aparțineau de cetatea Branului. Cu toate că au fost predate Brașovului, castelanul Branului administrează satele zălogite mai departe, încasând dări și dijme. În anul 1650, principele Ardealului, Rákóczi Gyorgy (Gheorghe
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
aparțineau de cetatea Branului. Cu toate că au fost predate Brașovului, castelanul Branului administrează satele zălogite mai departe, încasând dări și dijme. În anul 1650, principele Ardealului, Rákóczi Gyorgy (Gheorghe) al II-lea cedează Brașovului definitiv cetatea Branului cu cele șapte sate săcelene până în anul 1784, când împăratul Iosif al II-lea desființează districtul Brașovului, iar comunele din S-V trec la județul Făgăraș, iar comunele din restul districtului printre care și Tărlungeniul, trec la județul Trei Scaune, pentru ca șase ani mai târziu
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
devenit, mai nou, cartiere: Baciu (Bacsfalu), Turcheș (Türkös), Cernatu (Csernátfalu), Satulung (Hosszufalu). Celei mai vechi așezări din această zonă datează din vremea dacilor. Orasul Săcele a fost construit administrativ în anul 1950 din teritoriul primelor 4 din cele 7 comune săcelene : Baciu, Turches, Cernatu, Satulung, Tarlungeni, Purcareni, Zizin. Săcele a fost declarat municipiu în data de 6 iunie 2000. În timpul stăpânirii maghiare, satele sunt menționate ca "septem villæ valacheles" (șapte sate românești). Prima mențiune oficială datează din 16 mai 1366, regele
Săcele () [Corola-website/Science/300519_a_301848]
-
culturală și materială. Dețineau mii de oi, iar satele lor erau printre cele mai prospere din zonă. În cursul procesului de transhumanță, care avea loc din Săcele până în Dobrogea, au înființat o localitate cu același nume, în județul Constanța. Obiceiurile săcelenilor dăinuie până astăzi: Sântilie, festivalurile, costumele populare tradiționale, arhitectura etc. În secolul XIV o importantă populație maghiară s-a stabilit în regiune, marcând dezvoltarea ulterioară a așezării. În timpul comunismului în oraș a fost dezvoltată puternic ramura industrială, cea mai cunoscută
Săcele () [Corola-website/Science/300519_a_301848]