16 matches
-
afară, Cu alai și cu fanfară! Nu știai că este-o crimă Să te uiți cum îmi sublimă Și corvoada, și dorința, Și pacea, și suferința? Să te spânzuri de gâtlej Și să nu îmi dai prilej Să-ți usuc săgetătura Și să-ți vitregesc statura!” Colăcindu-te în vrej, Gândurile-mi faci vârtej; Mi le bag într-un sertar, Să devină clopotar. „Colăcindu-te în vrej, Să te spânzuri de gâtlej... Nu știai că este-o crimă? Suflete, faci pantomimă?” Raza lunii
VECHIME de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1469560168.html [Corola-blog/BlogPost/361039_a_362368]
-
Se gândi să-i descânte așa cum îi făcea Raluca lui când era mic. -De ce vrei să-ți descânt, glumi el, de diochi, de dragoste, de ceas-rău, de brâncă, de apucătură, de iele, de năjit, de orbaț, de pocitură, de săgetătură, de mușcătură? -Hai, lasă-mă și nu mai glumi cu mine! -Să-ți zic una de dragoste pe care-o știu de la mama: Tu șarpe, bălaură, / Cu solzi de aur, / Cu nouă limbi împungătoare, / Cu nouă cozi izbitoare,/ Să te duci
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398422341.html [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
căzut din cer sub formă de limbi de fier. Descoperite În Evul Mediu În pământ, nefiind de fapt decât vechi vârfuri de săgeți sau toporiști, vrăjitorii satelor le-au atribuit calități benefice sau malefice În tămăduiri de maladii de tipul „săgetătură”. O formă de magie simpatetică a obiectelor din fier o constituie și așa-numitul „colind al fierăritului” În Oltenia. Un număr impar de flăcăi, numiți „fieroși” se Întruneau noaptea la o fântână și cutreierau prin sat muțește cu căldări cu
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
fiind destinat în egală măsura armelor de război. La noi Coresi și Dosoftei enumeră între arme arcul de aramă, cel din urmă autor sugerând tăria prin aceeași metaforă : „La război mi ai datu-mi buna-nvățătură: Brațe de aramă la săgetătură...”. Dar rezonanța excepțională a aliajului, mai cu seamă, l-a destinat instrumentelor muzicale cu sunet amplu. În Metamorfozele lui Ovidiu arama tronează în sediul Renumelui, trimițându-și ecourile asemănătoare mării, peste lume. Literatura noastră veche o folosește în același sens
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
comun. Aici am fost bătut de Directorul Petru Goiciu ca „slugă al popilor”. La al doilea pumn la tâmplă mi-am pierdut cunoștința; m-a apucat de guler și nu știu cât a mai dat; mi-a mișcat oasele la craniu; simțeam săgetături când mișcam capul. În februarie 1951 - via Văcărești - am ajuns la Spanțov, lângă Oltenița și de aici la Mănăstirea, de unde m-am eliberat la 19-I-1952. La Mănăstirea erau aduse femei de la Crucea de Piatră din București. Un milițian, ca să le
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
fier găsite în zilele de luni, miercuri, vineri. După ce acestea se înroșesc, le stinge deasupra străchinii cu apă neîncepută, stropind-o pe fiecare cu mănunchiul de busuioc. În același timp șoptește cu o voce jalnică: «Eu nu sting potcoavele, / Ci săgetăturile / Din cap, de sub cap; / Din dinți, din măsele, / Din toate încheieturile rele, / Sting diocherile/și toate căscările, / Toți ochii cei răi,/și gurile cele rele, / Să n-aibă ochi a-nholba / și gură a striga / Asupra luiî / Descîntecul meu / Leacul de la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
noaptea de Sînziene - n.m.), își despletesc părul și așteaptă așa pînă la miezul-nopții, cînd duhurile se retrag spre peșteri. Apoi, vrăjitoarea începe a răscoli cărbunii, stropindu-i cu apă neîncepută și descîntînd: «Eu nu sting cărbunii, / Ci sting pociturile, / Sting săgetăturile /și toate strigăturile. / Sting căscările / și toate gurile rele. Sting și rup legăturile, / și toate făcăturile, / Potolesc, osîndesc / și ursita o fugăresc. De i-o fi făcut cineva cu una? Eu îi desfac cu două! / De i-o fi făcut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
or fi niște cărți, urc în căruța cuiva și merg la Traian Val. ColetulĂCare colet? Înveliți în stuf umezit, sute de puieți de măr așteptau să fie duși spre locul care se va numi livada școlii. și am simțit o săgetătură în dreapta, la stinghie. Nu, nu era prea plinul inimii, era apendicita care chema spre ea peritonita. Gata de drum spre Brașov, spre spital am fost condus de gândurile bune ale tuturor și mai ales de promisiunile elevilor străjeri și ale
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de orhalț (răcit la cap). Se descântă în făină, se pune puțin baligă de vacă, se face o turtă pe care o coci în focă și apoi, cât o poți suferi de fierbinte, o pui în dosul capului: „Orbalț cu săgetătură, orbalț cu pocitur Ieși din cârțele nasului, din vederile ochilor. Eu cu raghila te-oi răghia, cu mătura te-oi mătura. Orbalț cu săgetătură, orbalț cu umflătur Orbalț cu mâncărime, orbalț cu roșață, Cu mătura te-oi mătura, în Marea Neagră
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
focă și apoi, cât o poți suferi de fierbinte, o pui în dosul capului: „Orbalț cu săgetătură, orbalț cu pocitur Ieși din cârțele nasului, din vederile ochilor. Eu cu raghila te-oi răghia, cu mătura te-oi mătura. Orbalț cu săgetătură, orbalț cu umflătur Orbalț cu mâncărime, orbalț cu roșață, Cu mătura te-oi mătura, în Marea Neagră te-oi arunca. Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu.” Pentru cei care suferă de plămâni, au răcit, horcăie în piept și-i dor spatele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
niște cărți, urc în căruța cuiva și merg la Traian Val. Coletul...Care colet? Înveliți în stuf umezit, sute de puieți de măr așteptau să fie duși spre lo cul care se va numi livada școlii. Și am simțit o săgetătură în dreapta, la stinghie. Nu, nu era prea plinul inimii, era apendicita care chema spre ea peritonita. Gata de drum spre Brașov, spre spital am fost condus de gândurile bune ale tuturor și mai ales de promisiunile elevilor străjeri și ale
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Tot satul îi bătea în poartă. "Ajută-ne, coană prioteasă". Aroma ceaiului ei de gălbioare, de sovîrv, de laba gîștei, de mărul lupului o mai simt în nări. Eram la ea, la țară, la Dorobanț, cînd s-a dus. Avea "săgetături", o durea, dar mi-a făcut vărzoaice știa că-mi plac -, pe urmă mi-a țesut șosetele la călcîie, le-a împăturit și s-a dus. Buna mea, îi spun morții, buna mea moarte, buna mea prietenă, buna mea bunică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
numită și țipirig țigănesc), cu ceai de stirigoaie, de scoarță de arin, boz, bobornic și muguri sau conuri de brad, coarne, coji de nuci, scoarță de mălin, din măselatiță, de peliniță, de pelin, frunze de podbal, flori de sunătoare, de săgetătură, cu scorțișoară, smântânică, soponel. Pentru Întărirea gingiilor se utilizau fierturi cu frunze și/sau coajă de stejar, studelniță sau de tutun. Frecții cu coajă de chină roșie, praf de spumă de mare, coajă de rodie, rădăcini de micșunea, praf de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
furnicari, cu mujdei de usturoi sau cu saramură. Băi calde sau reci În care se amestecă usuc de oiae, fiertură de iov, frunze de nuc, de mușețel, de rozmarin și șovârf, cu fiertură de cimbru. Ceai de brusture, buruiană neagră, săgetătură, coada șoricelului, ciuboțica cucului, cimbru, cârcei de vie, mentă, otrățel, mușețel, secărică, troscot, vâsc. Oblojeli cu fiertură de bobâlnic, cu rachiu de tescovină, brâncă pisată și fiartă, cu iarbă mare plămădită În miere și vin alb, de ramuri de salcie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să usuci și să-l pisezi ca făină și să presari dinții. De mușcătura de șarpe: de Îl mușcă la picioare sau la mână, să-i Îngroape picioarele În pământ, să stea o zi și să bea lapte acru. De săgetătură: să opărești brânză, să pui la rană. Când turbează omul: fiere de porc pe gură să bea. De asurzire: fiere de iepure cu lapte de femeie sa pice (picure) În ureche, sau fiere de corb cu lapte de femeie să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cap. Congestie. Insolație: soare sec. Sincopă: leșin Vertigo: amețeală. Isterie: istericale, lipitură, zburător. Eclampsie: apucat, apucătură. Singultus: sughiț Nevralgie: luat de vânt. Insomnie: nedormire, muma pădurii, plânsori (la copii). Lumbago: curmătură, dureri de șale, dureri de mijloc. Apoplexie. Hemiplegie: dambla, săgetătură. Paraplegie: ologeală, damblageală. Paralizie: slăbănogie. Alienație mentală: nebunie, nebuneală. Epilepsie: boala copiilor, boală rea, boală sfântă, bau cel rău (Maramureș), aboală, stropșală, stropșitură, năbădăi, poceală, , ceas rău, călcătură, ducă-se-n pietre, ducă-se pe pustii, vedenie. X. Bolile ochilor
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]