53 matches
-
mai complexe, respectîndu-se anumite tabieturi. Procedeele sînt, cu puține excepții, acelea ale "momentului" și ale schiței. O fiziologie (nu numai) a provințialului adusă la zi... Aristocratică, chiar epatantă, și totuși complice-șmecherească, retorica lui Șerban Foarță combină artificiile parodiei absurde cu săgetarea cotidianului, făcută cumva cu delegare de responsabilitate. Ca orice vorbire despre moravuri, "încuscrire" de virtuoase obiceiuri latinești (mos, moris), cu slavele, păcătoase, năravuri, articolele lui conțin și "predica" pentru schimbări în bine ( în genul unui castigat ridendo mores) și constatarea
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
-
lăsa, unduind, descoperită. Când am intrat în ea, m-a cuprins brusc pe după ceafă. Palmele transpirate îmi aplecau sacadat capul pe umărul ei. O strângeam cu mâinile adânc înfipte sub sternul ei. Simțeam cum tot înlăuntru ei se zbate străfulgerat. Săgetările treceau în mine și le-ntorceam speriat parcă de sclipirile lor tăioase, adânci. Gâfâia, aproape de plânset. - Cum să mă mărite? Cum să mă dea? Ce sunt eu să mă dea? Ce sunt? Ceee? Aproape că țipase. Și-a dus speriată
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
tîmpla perenă a mitului. El merge unde vrea, de nimeni constrîns, atunci cînd, bunăoară, din plenitudinea unei vocații solare, Phoïbos-Apollo scapă, cam la zece ani odată, paradoxal, compensator, spre antipodul său, cînd își hotărăște o ședere în cuprinsurile Hyperboreene. Atare săgetări către o fatidică alteritate îi reținuseraă atenția unui spirit curios de esoterice inițieri, ca moldoveanul Vasile Lovinescu, el simțea fondul nostru mitologic ispitit să răzbată dincolo de o matcă limitativ, ingrat raționalistă, opusă pendulărilor ce ne racordează astral universului. Mi-a
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
Ce arătare! Ah ce lumină!/ Stea albă-a căzut în grădină,//necăutată, neașteptată: noroc,/ săgeată, floare și foc.// ...S-a-ntors ah! în lume o stea./ Mi-s arse mâinile de ea." Universul poetului este o pagină albă, fecioară, care "suferă" o săgetare iluminatoare, un dicteu care este totodată revelarea unei armonii (floarea) și a unei arderi spirituale (foc). Vorbind despre fenomenologia inspirației, Nietzsche afirmă în Ecce homo despre poetul gânditor și gânditorul-poet, că aceștia nu sunt altceva decât "încarnarea, portavoce, mediumul unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
îi era necesar să deslușească reacția soțului ei. Teo puse instinctiv mâna în dreptul inimii, ceea ce putea să însemne că numai acolo nu voia să ajungă lovitura soției sale. Văzând capul blond care-l privea ostentativ, schiță un zâmbet, dar simți săgetarea tocmai în locul pe care îl apărase. Doina se binedispuse atât cât putea să se binedispună o femeie cu un cui purtat de câtăva vreme în suflet. Apoi abandonă arcul și săgețile ce le mai avea în rezervă, spunându-și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
noianul misterios și pestriț al gloatei umane. Acolo unde, de fapt, Îi era locul. Statuia mă scoate din sărite. Mă-ntreb și acum de ce am păstrat-o. Întruchipează un copil cu aripioare și cu un arc În mână, pregătit de săgetare. Copilul are privirea iscoditoare și un zâmbet unduios, complice. E zâmbetul perfid al iubirii - asta e! Mă arunc asupra ei să o zdrobesc. Tirul meu devine nimicitor. Bucăți mari din statuia Înaltă se Împrăștie zburând aiurea, bubuind fulgerător de pereți
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
și Ființa. De bună seamă, iată trupuri, scene însuflețite de mișcare, momente de împreunare și momente de despărțire; momente de dramă, trădare, pedeapsă și retribuție; trupuri în jubilație, trupuri în pătimire și chin. Iată clipe de gestație și de zămislire, săgetări ale memoriei creatorului încărcate de o cuminte, calmă nostalgie. Iată luxuriante priveliști. Și separat de acestea - legate de ele în pofida registrului diferit de expresie - în peniță, în creion, în alb și negru, în desene și colaje - rapeluri dintre cele mai
Universul picturii lui Vladimir Zamfirescu by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/7228_a_8553]
-
despică, felii. Pământul ațipise. Răzleț, nici un centaur, Dar de nestinsul ropot al clarei herghelii În zăcăminte sună filoanele-i de aur. MĂCEL Înghemuiți sub brâul acestui dâmb de cridă Am ascultat o noapte și-o zi, pe vânt adus, Roitul săgetării, cu zbârnâiri de fus, De-acolo, din câmpia văroasă și aridă. Un soare fără spițe de raze, spre apus, Părea un ochi cu fiere umplut și cu obidă; O brâncă înnorată luptă să ni-l închidă. Apoi, tihnita noapte a
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
lumea cu arșiță în dor, plutea-ntre noi , iubito, corabia visării, iubire ne-mplinită, trecută prea ușor. Acum dau drumul firii să caute izvorul și magicelor clipe de nenăscut cuvânt va paște iar prin stele cu-mpătimire dorul din florile iubirii în săgetări de gând. Iubito, la cascada rostirilor preapline te chem să stai cu mine și să visăm mereu acolo, vom fi singuri cu inimile pline de-atâta frumusețe ce-a dat-o Dumnezeu. Leonid IACOB Referință Bibliografică: chemare / Leonid Iacob : Confluențe
CHEMARE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349502_a_350831]
-
Cogaion - matcă / Dunăre, mituri conservate destul de bine până azi în circuitul folcloric carpato-dunărean, în Colinda Cerbului Stretin și în Colinda de pescar, a căror atmosferă este trăită și transferată cu sfințenie în poem, accentul liric fiind pus chiar din titlul «Săgetarea Cerbului Stretin și harponarea peștelui Vidros»: Așa cum față de mișcarea stâncilor / mișcarea arborilor pare iute ca raza. / Așa cum față de mișcarea petalelor florii / mișcarea omului pare iute ca raza, / iute ca raza față de mișcările omului / e alergarea cerbului stretin. Haideți, vă zic
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
căzut săcerat lângă mine, iar eu mi-am văzut, la lumina focului de pe cer, mâneca mantalei înroșită de sânge. N-am simțit durere și m-am repezit spre tovarășul împușcat. Dar n-am ajuns la el căci am simțit o săgetare în spate și o moliciune în corp, după care n-am mai știut de mine o vreme. Când m-am trezit din neștire, în jurul meu era larmă mare. Ostașii luptau în încercuire, căutând o ieșire. M-am târât vreo două sute
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
pecetea mucenicească faptele ți-s încrustate Bucură-te, căci caznele păgânilor le-ai îndurat cu răbdare Bucură-te, că ai râvnit să dobândești cununile nepieritoare Bucură-te, far străluminat ce ne scoți la neclătit liman Bucură-te, cel ce îndepărtezi săgetările celui viclean Bucură-te, că mănăstirii tale îi ești bucurie roditoare Bucură-te, cupă veșnic primitoare a Întreitului Soare Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite! Condacul al 4-lea Risipind tulburarea și aducând încredințare, te-ai arătat
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
nopțile care o dureau de la lacrima ce îngheța în chihlimbar.Și a trecut El prin timpul său de acum, anulându-l pe cel anterior, El, bărbatul din vis, care să redeștepte pentru totdeauna primăvara uitată în ea dintr-o amară săgetare în zbor.Inima ei adăsta însângerată, trasă din toate părțile de o herghelie de cai biciuiți, ce goneau cu steaguri de singurătate și cu scuturi de frig.Era în legătură cu el prin partea nobilă a firii și despărțită de ceilalți prin
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
aspect, cum ar spune românul hâtru. Auzi soneria și se precipitată spre ușă, să deschidă cât mai repede. Știa că la ora aceea nu putea fi decât Radu. În grabă s-a lovit cu piciorul de birou și simți o săgetare care o străfulgeră prin mușchii până-n călcâie, amorțindu-i talpa pe loc. Îi venea să țipe de durere, dar nu dorea s-o audă și logodnicul ei. Ajunsă în dreptul ușii, îi răspunse celui ce suna de zor: - Imediat Radu. Când
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357762_a_359091]
-
elemente autobiografice, parfumuri senzuale, incitative, tumultul curiozităților, registre afective, emoționale variate, toate alcătuind universul terapeutic și protector al copilăriei, adolescenței, înțelegerii prezentului și viitorului sub pavăza ocrotitoare a mamei. Atentă la fiecare inflexiune, mama identifică în sufletul nubil al odraslei săgetarea erotică, „descifrează din priviri / balada primei iubiri”. Ana Maria cunoaște puterea cuvântului, iar când „vorbele cad peste noi / ca o îngenunchere / îmblânzind umbre”, ea „aprinde candele” pe „străzile timpului” căutând libertatea regăsirii necondiționate „în taina palmelor / cu miros de lut
GÎBU ANA MARIA, AUTOR IOANA MIHAELA FRAIU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359762_a_361091]
-
repeguș spre locul LUI de pescuit. Ciraci sfioși își văd de halca lor de mal și nu-și scapă din ochi semizeul înfipt în mijlocul apei. Porcușori, lapițe, albișoare, scobărei, mrenuțe, clenișori. Pe sub maluri, deplin conspirate mișcări de bizami, prin aer, săgetări razante de pescăruși albaștri. Bercuri dese exală miresme de reavăn, ale căror întrupări par să fie libelulele, aceste elicoptere cu lucit electric din scufundate ere geologice. Căldura crește vertiginos și plutele se plimbă nepișcate. E vremea pentru o bălăceală în
Elogiul maidanelor () [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
Când ninge între noi cu diamante. SĂ CREZI? Să crezi în învieri de vise oarbe Neumbra primenindu-ți-o-n zorele Când răni de fum se sting timid în narbe - Reci stalactite-n lujerii de stele? Să crezi în născociri lovind fereastra Cu săgetări de așteptări perene Dosite-n sânul lunii, când măiastra Sfințește lutul viu cu sânziene? Sau să te-ascunzi în roiul alb de fluturi Robită-n voal de floare și ninsoare Sculptând în neaua din colind săruturi Iar timpul să îl
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
mai poate spori în dorința și satisfacție. Și eu ce ar fi trebuit să fac privind și auzind chemarea trupului tău metafizic doritor și extaziat? Poate că ar fi trebuit să intru cu „urletul” trupului meu fierbinte și gata de săgetare, în „urletul” tău așteptat de o mie de ani. Însă totul se întâmplă într-un spațiu nepregătit pentru mari evenimente de trăire extatica. Cu toate acestea a rămas în mintea mea imaginea trupului tău dezbrăcat de realitate, pe care il
MIOARA TIMOFTE [Corola-blog/BlogPost/380995_a_382324]
-
mai poate spori în dorința și satisfacție. Și eu ce ar fi trebuit să fac privind și auzind chemarea trupului tău metafizic doritor și extaziat? Poate că ar fi trebuit să intru cu „urletul” trupului meu fierbinte și gata de săgetare, în „urletul” tău așteptat de o mie de ani. Însă totul se întâmplă într-un spațiu nepregătit pentru mari evenimente de trăire extatica. Cu toate acestea a rămas în mintea mea imaginea trupului tău dezbrăcat de realitate, pe care il
MIOARA TIMOFTE [Corola-blog/BlogPost/380995_a_382324]
-
mai poate spori în dorință și satisfacție. Și eu ce ar fi trebuit să fac privind și auzind chemarea trupului tău metafizic doritor și extaziat? Poate că ar fi trebuit să intru cu „urletul” trupului meu fierbinte și gata de săgetare, în „urletul” tău așteptat de o mie de ani. Însă totul se întâmpla într-un spațiu nepregătit pentru mari evenimente de trăire extatică. Cu toate acestea a rămas în mintea mea imaginea trupului tău dezbrăcat de realitate, pe care îl
ȘI CITITORUL POATE SĂ „URLE” de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380993_a_382322]
-
arzând” (Mai plămădește-mă iubire...) Cu o simplă condiție: cuvintele trebuie să prindă rădăcină în fiecare din noi și să renască „în muguri de alun”. Cu toate acestea, tăcerea, singurătatea, așteptarea, întoarceri rănite, dimineți spânzurând, gândul, uimirea, chemările târzii „și săgetări de doruri în icoane” alcătuiesc recuzita cu care poeta reclădește universul său: o lume din care lipsește ființa iubită, o lume aproape zadarnică, spionată de „ochi intruși”, o lume alcătuită din spaime reci în care „veghează amintirea unui nimb” (Aud
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
iarnă Și-n primăveri sădimu-ne credința Doar Cel de Sus ne poate da sentința! Și norii-au prins din nou zăpezi să cearnă... ÎNTRE MINE ȘI TINE de dragoste plin sufletu-i rază îi simți mângâierea? ți-atinge lin fruntea săgetări de lumină alb minaret pe cerul senin ce rece e insula mută ghețarul exilului meu curcubeul iubirii puntea ce-așează între mine și tine un strop de divin Dumnezeu! NOAPTE INSULARĂ clinchet de stele zurgălăi din lacrimi de lună măslini
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
stejar uriaș, rotund În coroană, gros cât să-l cuprindă patru oameni. Acolo se aduna Ștefan cu copiii de prin partea locului. Toți dădeau chiote că s-au Întâlnit. Îndată Începea joaca. După ce se minunau de dibăcia lui Ștefan la săgetarea uliilor, prindeau să se joace ,,de-a tătarii”. Se despărțeau În două cete : cei din ceata lui Ștefan erau moldovenii, cei din ceata a doua erau tătarii, În frunte cu puiul de răzeș, Mitruț... II Era În ziua aceea un
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
probabil, din această perspectivă. Dacă vreau să refac istoria unei astfel de mentalități la pre- și protoromâni, trebuie să mă refer în primul rând la practici atestate în Antichitate la geto-daci și romani. Mențiunea lui Herodot (Istorii, IV, 94) privind săgetarea norilor (daimonilor) furtunii de către geți, în timp ce zeul lor făcea același lucru mânuind fulgerul, este o primă atestare documentară (secolul al V-lea î.e.n.) a acestei mentalități și practici magice. Mult citata informație a lui Herodot pare a fi întărită de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
echili- brată decât ne-o prezintă legendele și credințele culese în secolul al XIX-lea. În urmă cu două milenii și jumătate, de exemplu, geții (cu siguranță preoții acestora) alungau norii (balaurii) furtunii uzând simultan de două mijloace apotropaice distincte : săgetarea - gest „războinic”, și proferarea de amenințări (descântece) - gest „magic” (Herodot, Istorii, IV, 94). Traian Gherman (8, p. 137) și, după el, Traian Herseni (5, p. 18) au susținut că „balaurii joacă un rol secundar”, pentru că „solomo- narii sunt stăpânii lor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]