14 matches
-
unei biserici cu hramul "Buna Vestire". Ctitori ai bisericii au fost șase călugări în frunte cu monahii Ioanichie și Mardarie, veniți de la Schitul Cozancea. La 11 septembrie 1858, arhiereul Chesarie Răzmeriță "Sinadon" lansa un "”Cuvânt de îndemn la ajutorarea zidirii Săhăstriei Voronii”". Biserica a fost sfințită la 25 martie 1861 de către arhiereul Chesarie Răzmeriță "Sinadon", locțiitor de mitropolit al Moldovei (1860-1863). În perioada 1861-1876 pereții lăcașului de cult au fost pictați de către schimonahul Vladimir Machidon, viețuitor în această mănăstire. Racla cu
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
de copilă la mănăstire. Văzând-o că-și plânge soarta, un haiduc îi propune să fugă împreună cu el pentru a fi astfel fericită. În scrierea postumă „Piatra Teiului (Legendă)”, Alecu Russo relatează o călătorie prin munții Moldovei, amintind și de "„săhăstria de la Hangu, care în veacul nostru prea pozitivist nu mai e cercetată decât din nelegiuită curiozitate”". Aceasta se află "„într-o întunecată adâncătură”". Locuitorii din satul Hangu"„mărginit de doi munți între care curge Bistrița”" (denumiți și hangani) sunt considerați
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
au aflat că nu se găsește nimic de mâncare. Ei au făcut drumul înapoi la Hangu, unde au mâncar „ca lupii din Valahia”. În scrierea postumă „Piatra Teiului (Legendă)”, Alecu Russo relatează o călătorie prin munții Moldovei, amintind și de "„săhăstria de la Hangu, care în veacul nostru prea pozitivist nu mai e cercetată decât din nelegiuită curiozitate”". Aceasta se află "„într-o întunecată adâncătură”". Locuitorii din satul Hangu"„mărginit de doi munți între care curge Bistrița”" (denumiți și hangani) sunt considerați
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
face cu învoirea epitropului Schitului, Ștefan Bosie, ca să fie acolo spital de izolare pentru ciumați"".. Au fost construite mai multe case în jurul bisericii pentru a sta ciumații în ele. În hrisoavele domnești, schitul a fost cunoscut sub denumirea de "Schitul Săhăstriei desupra Socolii în codrii Iașului", dar în limbaj popular i s-a spus mai pe scurt "Schitul lui Tărâță". Denumirea schitului provine de la un vechi funcționar al Epitropiei „Sf. Spiridon” cu numele de Gheorghe Tărâță, care ar fi donat schitului
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
că tu ești pân acum frate laic. Nu te călugări, copilul meu,... nu te preface în rasă și comanac din ceea ce ești, un băiet cuminte. Am fost săhastru, nu călugăr. Aș vrea ca cineva să-mi ieie locul în această săhăstrie, căci sunt bătrân și poate curând să-mi bată ora mîntuiriei. Vină tu, dar numai după ce voi muri... pe cât trăiesc scutește - mă și tu. Am trebuință de singurătate. Bătrânețea este o moarte înceată, ce încet bate inima mea acum, ce
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
atunci ochii mei s-or uita etern la tine! I. .................................................................................................................................... Ieronim părăsise monăstirea după sfatul lui Euthanasius și trăia izolat într-o chiliuță din oraș, pe care și-o împodobise cu flori și cu schițe zugrăvite de el. În această săhăstrie primea adesea vizitele lui Francesco. Într-o zi el îi arătă acestuia scrisoarea Cezarei. / - Ei, ai de gând să zici ba? - Iată ce zic, răspunse arătând pe a sa. - Fă ce vrei, dar astăzi vino-n atelierul meu, căci tabloul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
haina deșertăciunei. Știu că tu ești pîn-acum frate laic. Nu te călugări... nu te preface în rasă și comanac din ceea ce ești, un tânăr cuminte. Am fost săhastru, nu călugăr. Aș vrea ca cineva să-mi ieie locul în această săhăstrie, căci sunt bătrân și poate curând să-mi bată ceasul mîntuirei. Vină tu, dar numai după ce voi muri... pe cât trăiesc scutește - mă. Am trebuință de singurătate. Bătrâneța este o moarte înceată, ce încet bate inima mea acum, ce iute bătea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
că tu ești pîn-acum frate laic. Nu te călugări, copilul meu... nu te preface în rasă și comanac din ceea ce ești, un băiet [tînăr ] cuminte. Am fost săhastru, nu călugăr. Aș vrea ca cineva să-mi ieie locul în această săhăstrie, căci sunt bătrân și poate curând să-mi bată ora mîntuirei. Vină tu, dar numai după ce voi muri... pe cât trăiesc scutește - mă și tu. Am trebuință de singurătate. Bătrânețea este o moarte înceată, ce încet bate inima mea acum, ce
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și eu am scăzut, da’ și-a adus aminte, și m-a luat subt aripa lui. Pacat numai că-și petrece tinereța prin așa singurătăți... El e om tânăr - și tinereța își are ale ei... Aici ești ca la o săhăstrie. Încaltea eu, înțeleg, că eu mâni-poimâni m-oi duce să mă întâlnesc cu țiganii și cu cojocarii de-acu o sută de ani - da’ el, boier în floare... Lui altfel i se șade, și altfel i se cuvine... Afară, lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ci trebuie să mergem mai departe. Iaca și hrisovul ista al lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod, din iulie 1733 (7241), îl ai gata tălmăcit de mine.” Cam ce spune vodă în acel hrisov? „El hotărăște să dea „pentru sfânta biserică Săhăstrie cari este făcută de iubit fratele nostru, domnia sa Grigori vodă carii iaste diasupra Socolii, la Codrul Iașilor,...la care lăcuind călugărași și pentru chivernisala călugărașilor și deschiderea acei biserici am socotit domniia mea și...am miluit ace sfântă biserică: de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
di vin de triidzăci vedre de la pivnița gospod. Așijderi și din vama mare să li să de câte o ocă di undilemnu pe lună și câte o litră tămăi pe lună, peste tot anul.” Ce știu sigur este faptul că „Săhăstria ...carii iaste diasupra Socolii, la Codrul Iașilor”, este Schitul lui Tărâță, părinte. „ Asta așa-i. Da’ spune-mi repede, dacă poți, cât vin primeau călugării de Sihăstrie într-un an „de la pivnița gospod?” Să socotim, părinte. Dacă o vadră are
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
versuri (semnate T. Mârza), recenzii, articole culturale și sociale. Cea mai mare parte a prozelor lui C. apărute în periodice a fost adunată în câteva volume și broșuri: De pe la noi ce-a fost odată (1925), Vâltorile vieții (1926), Lunatecii (1929), Săhăstria Sihlei (1933; Premiul Academiei Române), Spre sara lui Sfântu Vasile (1938). În principal, C. narează întâmplări din trecutul sau prezentul satului ori încearcă să resconstituie obiceiuri, legende. Folosind și material folcloric, reușește să păstreze autenticitatea limbajului local și a psihologiei țărănești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
Creangă, Drumuri moldovene și Răsboiul Troadei; 1929, din nou premiul Adamachi pentru Leca Morariu cu Lu frați noștri, Libru lu rumeri din Istrie; 1933, premiul Eliade Dumitrescu pentru George Dumitrescu - Elegii și premiul dr. Cornel Nicoară pentru Tiberiu Crudu cu Săhăstria Sihlei; 1937, premiul Eliade Rădulescu pentru Ioan Missir cu Fata moartă. În ceea ce privește ziariștii, fără a deține deocamdată statistici relevante, istoriografia menționează asocierea acestora în asociații regionale sau în cadrul unei Federații Generale a Presei din Provincie ce includea și Sindicatul ziariștilor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Moldovei de Nord, Neamul Românesc, Revista Școlii, Viața literară. Este autor al lucrărilor: Ce-au fost și ce pot fi școlile pregătitoare, Botoșani în 1932. Schiță monografică, De pe la noi ce-a fost odată, Șapte ani din viața unei școli normale, Săhăstria Sihlei, legendă, Vâltorile vieții, nuvelă, Vulpea-n stărostie, culegere de povești populare în manuscris, Geografia județului Botoșani scrisă pentru școlarii din clasa a II-A. 8. Elena Cuparencu (1887-?), născută în Bacău, institutoare la Dorohoi, folcloristă, este autoare de lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]