110 matches
-
le-a spus Iisus ucenicilor Săi să facă, atunci când, pescuind toată noaptea, nu au prins nimic (Luca 5, 1-11). Apoi, ascultând de sfatul Mântuitorului, au prins pește de se scufundau corăbiile. În cazul nostru, Învierea ne invită să trecem de la sălășluirea în coajă la trăirea în miez, în adânc, ea fiind adâncul și punctul culminant al credinței noastre și al mântuirii, fapt pentru care Sfântul Apostol Pavel precizează cu deosebit accent:” Dacă nu credeți că Iisus a înviat, zadarnică este și
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/theodor_damian_1462284384.html [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
-
spre a se sfinți, după cum spune Părintele Dumitru Stăniloae: „Sfințenia vine din relația în care intră darul oferit de Dumnezeu, având în același timp ca scop folosirea altora”. Sfântul Marcu Ascetul ne înfățișează aceasta jertfire interioară foarte deosebit, el văzând sălășluirea Lui Iisus Hristos în noi încă de la Botez, menționând ca o dată cu Botezul primim și trupul lui Iisus Hristos prin Sfânta Împărtășanie. El descrie într-un mod deosebit lucrarea lui Iisus Hristos în noi și angajarea noastră în ea, comparând templul
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465450795.html [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
le-a spus Iisus ucenicilor Săi să facă, atunci când, pescuind toată noaptea, nu au prins nimic (Luca 5, 1-11). Apoi, ascultând de sfatul Mântuitorului, au prins pește de se scufundau corăbiile. În cazul nostru, Învierea ne invită să trecem de la sălășluirea în coajă la trăirea în miez, în adânc, ea fiind adâncul și punctul culminant al credinței noastre și al mântuirii, fapt pentru care Sfântul Apostol Pavel precizează cu deosebit accent:” Dacă nu credeți că Iisus a înviat, zadarnică este și
Învierea Domnului şi apartenenţa noastră by http://uzp.org.ro/invierea-domnului-si-apartenenta-noastra/ [Corola-blog/BlogPost/92528_a_93820]
-
și luminați de harul Sfântului Duh, acordă o importanță capitală Sfintelor Taine, ca mijloace de primire și rodire a harului dumnezeiesc în viața umană. Dintre acestea, Botezul, pe lângă ștergerea păcatului strămoșesc și a păcatelor personale, este socotit a fi Taina sălășluirii minunate a Mântuitorului Iisus Hristos în profunzimile, în „adâncul de taină“ al sufletului nostru, purificat prin apa baptismală, curățitoare și sfințitoare. Prin Sfântul Botez, Mântuitorul Se sălășluiește în sufletul creștin, în mod mistic, așteptând din partea acestuia colaborarea, pentru ca, pe măsura
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465971215.html [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
la Ortodoxie, după lepădarea fermă și publică a ereziei sau schismei și revenirea la dreapta credință. Cu alte cuvinte, Teologia ortodoxă este o teologie a speranței și a bucuriei mântuirii, interpretând profundele semnificații ale actului Pogorârii Duhului Sfânt și modul sălășluirii acestuia în viața omului, prin Sfânta Taină a Mirungerii, reală „Cincizecime personală“, ne învață că fiecare creștin valid botezat primește, prin actul Sfintei Mirungeri, plinătatea darurilor Duhului Sfânt, despre care vorbesc atât profetul Isaia: „Și se va odihni peste El
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465971215.html [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
și mântuirea sufletului uman. Fiecare astfel de lucrare bisericească începe cu o invocare a prezenței și lucrării desăvârșitoare a Sfântului Duh, socotit a fi „Împărat Ceresc“, „Mângâietor“, „Duh al Adevărului“, „Vistier al bunătăților“ și „Dătător de viață“, „Bun“, a Cărui sălășluire în sufletul creștin conduce spre curățirea de toată întinăciunea și spre mântuire. Prin aceasta, Biserica este, cu adevărat, corabia mântuirii noastre, pe care creștinul este chemat să străbată marea vieții acesteia, avându-L drept Cârmaci pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465971215.html [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
descoperit semnătura lui Eminescu.” (Dumitru Stăniloae, Națiune și Creștinism. Ed. Elion, București,2004, p. 279) Peste aura Luceafărului strălucește și dragostea Mitropolitului și cărturarului ales al Ardealului, al spiritualității național-universale, basarabeanul Antonie Plămădeală: „Eminescu cel trimis din zonele inefabile de sălășluire a Ființei, și-a ales limba română ca să poată spune lumii ceva despre frumusețea originară. Aștrii, așezați în poziție de onor, îl salută seară de seară când apare iară și iară pecerul românesc.” (Antonie Plămădeală, De la Alecu Russo la Nicolae
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
de apă potabilă pentru locuitorii Ierusalimului și ai Ierihonului. Prezența tuturor celor necesare: apă dulce din abundență, legătura cu evenimentele Vechiului și ale Noului Testament precum și vecinătatea arterei centrale de acces Ierihon - Ierusalim, cu partea sa sudică, a favorizat aici sălășluirea în masă a monahilor. În preajma izvorului Ein - Fara, cel din vestul pârâului, Sf. Hariton a zidit pe la mijlocul sec. al IV - lea prima lavră, punând astfel bazele construirii de mănăstiri în Pământul Sfânt. În cele două secole care au urmat, întreaga
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
Betleem e omenirea aceasta. Fiecare din noi suntem o iesle, iar sufletul nostru trebuie să fie un sălaș al dumnezeirii. Să ne gândim profund și să ne întrebăm: care dintre noi și câți putem fi cu adevărat o iesle a sălășluirii lui Dumnezeu? Iată bucuria dumnezeiască a nașterii Pruncului Iisus! Fie ca Praznicul Nașterii Pruncului Iisus să vă aducă multă pace, lumină, bucurie și prosperitate, să vă întărească în credință și să vă înmulțească dragostea, harul și priceperea, iar de la noi
BUCURIILE CREDINŢEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bucuriile_credintei_stefan_popa_1387443452.html [Corola-blog/BlogPost/340566_a_341895]
-
adevărata urmare a lui Hristos”. Sfintele Taine sunt izvorul nesecat al puterii de a merge, cu Iisus Hristos și prin El, pe calea arătată nouă prin Cuvântul Evangheliei, prin ele realizându-se unirea cu El și unificarea interioară, definite ca sălășluire a lui Hristos prin harul Duhului Sfânt în inima noastră. Prin Duhul Sfânt, credincioșii autentici se vor configura lăuntric după Chipul lui Iisus Hristos, ca persoane duhovnicești sau ”persoane umane îndumnezeite și ridicate în comuniunea persoanelor divine treimice”. Euharistia este
STELIAN GOMBOŞ, SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREȘTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOȘILOR, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2014, 422 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 172 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442913940.html [Corola-blog/BlogPost/381870_a_383199]
-
primit cercarea (experiența) ei. Ea este o bogăție negrăită; este numirea lui Dumnezeu și darul Lui. Căci zice: «Învățați de la Mine»; deci nu de la înger, nici de la om și nici de pe hârtie, ci «de la Mine» (Mt. 11, 29), adică din sălășluirea, din luminarea și din lucrarea Mea în voi; «că sunt blând și smerit cu inima» și cu gândul și cu cugetul; «și veți afla odihnă», din partea războaielor, și ușurarea de gânduri «sufletelor voastre».” Cântând troparul Sfântului Ioan Gură de Aur
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
S-a făcut rai cuvântător Alături de Prunc se află Maica Sa, pe un pat de purpură, așa cum se cuvine unei împărătese, ca una ce participă la taina minunată și neobișnuită, în care „cer fiind peștera, scaun de heruvimi Fecioara, ieslea sălășluire, întru care S-a culcat Cel neîncăput, Hristos Dumnezeu". Odată cu această mare minune, tuturor s-a deschis Edenul - „că pomul vieții a înflorit în peșteră din Fecioara! Pentru că pântecele aceleia rai înțelegător s-a arătat, întru care este dumnezeiescul pom
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
pogoară și se unește cu pământul, și cel de jos, pământesc, toate trei gravitând în jurul Pruncului și al Maicii Sale, pictați adesea mai mari decât restul personajelor, respectând astfel perspectiva ierarhică, tradițională în iconografia bizantină. În partea superioară, din cerul sălășluirii Sfintei Treimi izvorăște raza stelei care a făcut cunoscut celor pregătiți minunea: „În taină Te-ai născut în peșteră, dar cerul pe Tine tuturor Te-a propovăduit, punând steaua înainte ca o gură, Mântuitorule" (Tropar la Vecernia Nașterii Domnului). Această
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
se elibera lăuntric: “faptele nu îndreptează pe om, independent de dispoziția sa lăuntrică” (Teoclit Dionisiatul, op. cit, vol. 1, pag 99), lui lipsindu-i tocmai libertatea interioară, disponibilitatea sufletească de a se apropia de Dumnezeu, căci numai aceasta face posibilă sălășluirea harului dumnezeiesc în sufletul nostru, aceasta fiind condiția primă în realizarea mântuirii, care are nevoie “de suflet slobozit de patimi” (Sfântul Maxim Mărturisitorul, Filocalia, voI. 3, pag. 124) Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre valoarea creștină și spirituală a bunurilor ... / Stelian
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_crestina_si_spiritual_stelian_gombos_1336981047.html [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
n-a făcut decât să se consolideze ulterior; omul este calificat drept pnevmatikos prin asistența ori lucrarea Duhului, după cum spune Sfântul Irineu de Lugdunum. Și aici, în trăirea efectivă rezidă a cincea caracteristică a vieții duhovnicești, numită de Sfinții Părinți sălășluirea personală a Duhului. Dacă urmărim dezvoltarea învățăturii despre Duhul Sfânt în Biserica veche, constatăm că declarațiile cele mai clare privesc divinitatea Duhului și personalitatea Sa. Odată cu Sinodul II Ecumenic de la Constantinopol (381) o definiție va confirma identitatea naturii dintre Duhul
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_desavarsire_in_viziunea_parintelui_dumitru_staniloae_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
În primele scrieri, cum sunt, de exemplu, „De paradiso” și „Sermones de fide”, Persoana Duhului nu apare decât puțin. Numai în imnele „De fide” i se dedică o odă. Teologia occidentală și apuseană vorbește despre un dar necreat, care este sălășluirea Duhului Sfânt în noi, și despre un dar creat, ce constituie o calitate nouă a sufletului, temei real pentru noile raporturi de har cu Duhul Sfânt, însă care este produsul unei lucrări divine ad extra, comune celor trei Persoane treimice
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_desavarsire_in_viziunea_parintelui_dumitru_staniloae_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
putere de atracție; Sfântul Dionisie Areopagitul subliniază că sensul cuvântului frumos - το καλον, este acela de atracție, chemare, căci vine de la verbul καλεω - eu chem [68] frumusețea omului, chip și asemănare. În antichitatea greacă frumusețea omului era interpretată ca teofanie: sălășluirea zeului în trupul unui muritor. La Sfinții Părinți frumusețea omului nu numai că își păstrează caracterul sacru, dar ea este considerată o reflectare, un simbol al frumuseții dumnezeiești. În cartea Facerii frumusețea lui Dumnezeu se reflectă mai întâi, în frumusețea
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
acestor rațiuni, așa e destinat și subiectul uman să se facă, pe lângă purtătorul chiupurilor create ale rațiunilor divine și purtătorul rațiunilor necreate ale Logosului împreună cu Acesta” Ajungând mai în profunzime, vom vorbidespreîn antichitatea greacă frumusețea omului era interpretată ca teofanie: sălășluirea zeului în trupul unui muritor. La Sfinții Părinți frumusețea omului nu numai că își păstrează caracterul sacru, dar ea este considerată o reflectare, un simbol al frumuseții dumnezeiești. În cartea Facerii frumusețea lui Dumnezeu se reflectă mai întâi, în frumusețea
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
și luminați de harul Sfântului Duh, acordă o importanță capitală Sfintelor Taine, ca mijloace de primire și rodire a harului dumnezeiesc în viața umană. Dintre acestea, Botezul, pe lângă ștergerea păcatului strămoșesc și a păcatelor personale, este socotit a fi Taina sălășluirii minunate a Mântuitorului Iisus Hristos în profunzimile, în „adâncul de taină“ al sufletului nostru, purificat prin apa baptismală, curățitoare și sfințitoare. Prin Sfântul Botez, Mântuitorul Se sălășluiește în sufletul creștin, în mod mistic, așteptând din partea acestuia colaborarea, pentru ca, pe măsura
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432714930.html [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
la Ortodoxie, după lepădarea fermă și publică a ereziei sau schismei și revenirea la dreapta credință. Cu alte cuvinte, Teologia ortodoxă este o teologie a speranței și a bucuriei mântuirii, interpretând profundele semnificații ale actului Pogorârii Duhului Sfânt și modul sălășluirii acestuia în viața omului, prin Sfânta Taină a Mirungerii, reală „Cincizecime personală“, ne învață că fiecare creștin valid botezat primește, prin actul Sfintei Mirungeri, plinătatea darurilor Duhului Sfânt, despre care vorbesc atât profetul Isaia: „Și se va odihni peste El
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432714930.html [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
și mântuirea sufletului uman. Fiecare astfel de lucrare bisericească începe cu o invocare a prezenței și lucrării desăvârșitoare a Sfântului Duh, socotit a fi „Împărat Ceresc“, „Mângâietor“, „Duh al Adevărului“, „Vistier al bunătăților“ și „Dătător de viață“, „Bun“, a Cărui sălășluire în sufletul creștin conduce spre curățirea de toată întinăciunea și spre mântuire. Prin aceasta, Biserica este, cu adevărat, corabia mântuirii noastre, pe care creștinul este chemat să străbată marea vieții acesteia, avându-L drept Cârmaci pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432714930.html [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
nouă luminat ca niște zori razele pocăinței, luminând intrările înfrânării“. Raiul este personalizat și devine raiul lăuntric al virtuților ascetice: „Raiule preacinstite, podoaba cea frumoasă, locașul cel de Dumnezeu zidit, veselia cea nesfârșită și desfătare, mărirea drepților, frumusețea profeților și sălășluirea sfinților, cu sunetul frunzelor tale roagă pe Ziditorul tuturor să-mi deschidă ușile pe care cu neascultate le-am închis și să mă învrednicesc a mă împărtăși de pomul vieții și al bucuriei cu care mai înainte întru tine m-
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_cruce_si_postu_stelian_gombos_1394011653.html [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
și celălalt ceresc, tot așa trupurile noastre care participă la Euharistie nu mai sunt stricăcioase, pentru că au speranța învierii” . Împărtășirea cu Hristos în Euharistie este mântuirea noastră. Este mântuirea noastră fiindcă este hrana noastră sfântă care ne înnoiește ființa prin sălășluirea în ea a Cuvântului vieții Cel Înviat șezând de-a dreapta Tatălui întru slavă și oferindu-ni-Se cu fiecare săvârșire a Euharistiei, cu fiecare invitație spre a mânca Trupul Său și pentru a bea Sângele Său (Matei 26, 26-28), și
DESPRE VALOAREA DUHOVNICEASCĂ A SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_duhovniceasca_a_sfintei_euharistii_.html [Corola-blog/BlogPost/359568_a_360897]
-
Anul XXIII footnote>. Ideea aceasta o întâlnim și la Sfântul Maxim Mărturisitorul. În viziunea Sfântului Maxim, lucrarea desăvârșirii umane are două aspecte. Dintr-un punct de vedere, ea înseamnă restaurare, unificare și îndumnezeire și din alt punct de vedere, înseamnă „sălășluirea dumnezeiască în multiplicitatea umană”<footnote Lars Thunberg, Antropologia teologică a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Microcosmos și mediator, traducere din limba engleză de Anca Popescu, Editura Sophia, București. footnote>. Dumnezeu dorește să se facă neîncetat om întru cei vrednici<footnote Răspunsuri către
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
de apă potabilă pentru locuitorii Ierusalimului și ai Ierihonului. Prezența tuturor celor necesare: apă dulce din abundență, legătura cu evenimentele Vechiului și ale Noului Testament precum și vecinătatea arterei centrale de acces Ierihon - Ierusalim, cu partea sa sudică, a favorizat aici sălășluirea în masă a monahilor. În preajma izvorului Ein - Fara, cel din vestul pârâului, Sf. Hariton a zidit pe la mijlocul sec. al IV - lea prima lavră, punând astfel bazele construirii de mănăstiri în Pământul Sfânt. În cele două secole care au urmat, întreaga
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]