162 matches
-
odată cu nisipul clepsidrei// Trupurile încă puteau să mai strige/ atît de puternic/ încît să cutremure cerul// dar noi am tăcut“. „degetele ei lungi/ ca o jerbă albă de crizanteme” (Pe plajă”). Și acuma un „Avertisment”! - „poligonul de tragere/ unde se sălbăticesc stelele/ și se fac păsări de pradă”! Găsim mai încolo și „livada cu vișini” a lui Cehov! „Autumnală”, „Inocență”, „Anamneză”, „Sincronism”, „Fluiditate”, „Zbor”, și „Căldură mare”, ar trebui citate în întregime, dar deja am depășit măsura cu aceste minunății de
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_lila_poeme_cu_ceasuri_ioan_lila_1363998524.html [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]
-
a fost martoră. La rândul lor, Mircea Oliv și Ioan Pintea, dau mărturie despre Părintele Nicolae. Ioan Pintea amintește despre scrierile sale: „Părintele Nicolae a plecat în pustia înverzită a Rohiei, cum ne plăcea să o numim, nu pentru ca să se sălbăticească, și aici îl citez pe sfântul Efrem Sirul, ci ca să îmblânzească sălbăticia acestei lumi. Nu era la Rohia într-o închisoare gândită, judecată omenește. Poate că era o „închisoare” monahală, în sensul că era un loc de claustrare, de liniște
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
care l-a numit „tată” și cu modestie l-a dojenit pentru faptul că a „abandonat un trai ademenitor și o domnie plină de strălucirie, și l-a cuprins dorința să invadeze teritoriile unor barbari, care au o viață de sălbătici, locuiesc într-o țară de geruri și n-au parte de roade îngrijite”. 7 Sunt și alte izvoare istorice care ne vorbesc despre organizarea politică, socială, militară și religioasă după BUREBISTA și DECEBAL, intenția autorului a fost să puncteze doar
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
care l-a numit „tată” și cu modestie l-a dojenit pentru faptul că a „abandonat un trai ademenitor și o domnie plină de strălucirie, și l-a cuprins dorința să invadeze teritoriile unor barbari, care au o viață de sălbătici, locuiesc într-o țară de geruri și n-au parte de roade îngrijite”. 7 Sunt și alte izvoare istorice care ne vorbesc despre organizarea politică, socială, militară și religioasă după BUREBISTA și DECEBAL, intenția autorului a fost să puncteze doar
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
ridică o mână în direcția ospătarului: - Tavili harif vaksha. Hei, Adu-mi condimente! Secretul constă în a spune repede la limita dintre autoritar și familiaritate iar ultimul cuvânt desemnează prin mutilarea lui “bevakasha” o rugăminte al cărei aer cuminte e sălbăticit cu intenție, un fel de “t’rog” de abreviere care aruncă rugămintea într-un formal chinuit, poate chiar în derizoriu. Un opus al rugăminții de fapt, dar nu prea îndepărtat de ea, undeva la jumătatea distanței până la ordin. Familiaritate mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/sa-vezi-mirosul-unei-pasari/ [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
cinici, răi, orgolioși, mincinoși, implantați în politică ? De unde furia necontrolată, prefăcătoria, minciuna, răzbunarea unor minți paranoice ? Cum au reușit să înșele poporul ? Cum li se permite să folosească cuvinte de un plasticism uluitor, fără pic de sfială și care ne sălbăticesc și ne vulgarizează viața? Cugetul și simțirea pare că ni s-au diminuat, trăim o viață complexă și haotică în care manifestările de cinism și răutate a unor oameni sunt vizibile. Și-mi vin în minte versurile lui Eminescu care
Reflecţii : Bunătatea vs. rãutate by http://uzp.org.ro/reflectii-bunatatea-vs-rautate/ [Corola-blog/BlogPost/92687_a_93979]
-
trecere, moartea ca suspin și dorință a tăcerii viitorului. S-au ridicat țepi roșii din străfundul întunecat al pământului și și-au netezit colții înfingându-i adânc în carnea firavă a elevatului care a răbdat schingiuirea, privindu-și în față semenul sălbăticit de ură. Nu el trebuia să cadă rod răzbunării, ci alții, care de aceeași teapă cu ei se înfruptaseră adânc din oropsirea lor atunci când se aflau la fel ca și ei acum la rostuirea destinelor. Cât dispreț și câtă fandoseală
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
odată cu nisipul clepsidrei // Trupurile încă puteau să mai strige / atît de puternic / încît să cutremure cerul // dar noi am tăcut “. “degetele ei lungi / ca o jerbă albă de crizanteme” (Pe plajă”). Și acuma un “Avertisment”! - “poligonul de tragere / unde se sălbăticesc stelele / și se fac păsări de pradă” ! Găsim mai încolo și “livada cu vișini” a lui Cehov ! “Autumnală”, “Inocență”, “Anamneză”, “Sincronism”, “Fluiditate”, “Zbor”, și “Căldură mare”, ar trebui citate în întregime, dar deja am depășit măsura cu aceste minunății de
POEME CU CEASURI SI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poeme_cu_ceasuri_si_flori_ioan_lila_1359363153_p5j12.html [Corola-blog/BlogPost/348877_a_350206]
-
2016 Toate Articolele Autorului e ziua ta și nu te mai sun să-ți urez să ai parte de aia și de aialaltă ți-ai făcut parte oricum dar cu buletinul pierdut ești doar o mână de lut m-ai sălbăticit și pare să-ți pese știu că plângi când mâinile îți răsfoiesc timpul indiferența mea ca o alarmă interioară care ți se declanșează când eu te-am uitat ai fost poemul care mi s-a dăruit pe capitole niciodată deplin
RADIOGRAFIA UNUI VID (ULTIMA) de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/violeta_deminescu_1457867701.html [Corola-blog/BlogPost/384200_a_385529]
-
un nerușinat! replică din Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda (1980) A ști să râzi în clipele tragice înseamnă a stăpâni tragicul. Marin Preda în Ce mai iubit dintre pământeni Dacă omul nu mai are nimic sfânt, se sălbăticește și degenerează, dar omul poate fi o ființă morală și fără religie. Religia, eu n-aș zice că e opiul popoarelor, ci expresia spontană a năzuinței morale a omului. Marin Preda în Moromeții Fericirea nu are istorie, fiindcă istoria nu
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1470381305.html [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
Craiova! ...și mergem, ca... un ceas și noi... să-l ascultăm. S-așează-n bănci cu noi, Radu și Margareta, după ce comuniștii cu totul ne-au tâmpit... Ne-au dărâmat Biserici, sau le-au umplut de vite, iar în români-creștini, pe mulți sălbăticind!... Încurajează Bardul, cu ale lui cuvinte, pe „căpșunarii” Țării plecați printre străini... Din ochi ne țâșnesc lacrimi, ...din glasul lui suspine: Azi dragostea lui Tudor, străpunge pe români! Bardul aplaudat, revine iar în scenă, dar nu vrea nici un cântec, în
SĂ MĂ IERŢI, AŞ VREA, ROMÂNE! (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 65 din 06 martie 2011 by http://confluente.ro/Sa_ma_ierti_as_vrea_romane_poeme_.html [Corola-blog/BlogPost/350482_a_351811]
-
fierbinte, coapsele lungi, șerpuind a pur-sânge, arc încordat spre-un prezent necuminte. Era în noi atâta spațiu, încât și cerul, obosit de-albastru venea, din când în când, să se-odihnească. Nu eram insule, nu, nici macar peninsule, câinii nu se sălbăticiseră, pescărușii nu țipau la căpătâiul marinărilor morți. Somnul ne era plin de fluturi trezia, o revărsare de lave stropii de apă, pe trup aveau culoarea ochilor tăi. Azi mâinile tale par să cânte la un pian exilat în lumina veiozei
A FOST CANDVA, UN TIMP de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/A_fost_candva_un_timp_anca_tanase_1331716528.html [Corola-blog/BlogPost/348363_a_349692]
-
ai vândut, Îi vei primi, desigur, pe cei mai josnici miri Și voi simți cum scurma pumnale-n trandafiri, Cum te iubesc mai tare de când mi te-am pierdut. Vei înflori naivă și tandra că un chin De sărbători păgâne; sălbăticită-n rugi Nu vei avea, de tine, nici unde să mai fugi Eu voi fi vreasc de sânge pe fruntea ta de crin. Și dacă vor mai trece prin părul tău dovezi ... Citește mai mult Eu voi pleca de mâine
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
care m-ai vândut,Îi vei primi, desigur, pe cei mai josnici miriși voi simți cum scurma pumnale-n trandafiri,Cum te iubesc mai tare de când mi te-am pierdut.Vei înflori naivă și tandra că un chinDe sărbători păgâne; sălbăticită-n rugiNu vei avea, de tine, nici unde să mai fugiEu voi fi vreasc de sânge pe fruntea ta de crin.Și dacă vor mai trece prin părul tău dovezi... XXVII. EI VIN PLECÂND..., de Camelia Radulian , publicat în Ediția
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
ai vândut, Îi vei primi, desigur, pe cei mai josnici miri Și voi simți cum scurmă pumnale-n trandafiri, Cum te iubesc mai tare de când mi te-am pierdut. Vei înflori naivă și tandră ca un chin De sărbători păgâne; sălbăticită-n rugi Nu vei avea, de tine, nici unde să mai fugi Eu voi fi vreasc de sânge pe fruntea ta de crin. Și dacă vor mai trece prin părul tău dovezi De adiere mută, să știi că te-am
EU VOI PLECA DE MÂINE de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1429389210.html [Corola-blog/BlogPost/353976_a_355305]
-
care l-a numit „tată” și cu modestie l-a dojenit pentru faptul că a „abandonat un trai ademenitor și o domnie plină de strălucirie, și l-a cuprins dorința să invadeze teritoriile unor barbari, care au o viață de sălbătici, locuiesc într-o țară de geruri și n-au parte de roade îngrijite”. 7 Sunt și alte izvoare istorice care ne vorbesc despre organizarea politică, socială, militară și religioasă după BUREBISTA și DECEBAL, intenția autorului a fost să puncteze doar
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
radiografie pe un segment social complex dublată de un talent nativ și putere aproape hinoptică de-a atrage cititorul pe text. Țiganii! O seminție fascinantă prin colorit de foc de tabără, libertatea cuțitului care spintecă în carnea iubitei, galopul cailor sălbăticiți în galopuri ... totul este trecut prin metamorfoza cumpenei de milenii și redat în tușe sigure, într-un portret colectiv de un primitivism care se lovește de civilizația opulentă a Europei de la începutul Mileniului Trei. Poate fi, de ce nu, și un
SAMSON IANCU, UN INVINGATOR IN FATA OPULENTEI EUROPE de MELANIA CUC în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Samson_iancu_un_invingator_in_fata_opulentei_europe.html [Corola-blog/BlogPost/366704_a_368033]
-
el părinților pustiei? Poate să creadă că este vorba despre niște însingurați aflați la periferia existenței, care nu și-au găsit rostul în lume. Cum va înțelege el că acești părinți „nu s-au retras în pustie pentru a se sălbătici, ci pentru a îmblânzi în pustie sălbăticia lumii acesteia“? „Plânsul este un ac de aur al sufletului scăpat de orice țintuire și alipire și înfipt de tristețea cuvioasă în lucrarea de cercetare a inimii. Străpungerea este un chin neîncetat al
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_pustiul_si_pustiirea_s_stelian_gombos_1380196168.html [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
pil de pedeapsă agresiv, revanșard. Cum mi se pa- re și cum devine iar și iar, împotriva cumințe- niei și ascultării... * Știam că acesta ar fi putut fi prețul unei mântuiri îndepărtate. Dar cum să rămână numai în- tr-o lume sălbăticită de-ale ei? Câtă nebunie în acest handicap demonic defilând pe toate țărmurile sub cerul hipnotic al lunii văzută ca o țintă de neatins? Cum să nu mă aspresc, larma e de neîndurat unde Marea depune pe nisip texte efemere
Despre derută by Constanța Buzea [Corola-website/Imaginative/8625_a_9950]
-
ființe proaspăt născute. faptul că îți sînt mai dragi stofele decît lumina, pielea decît sufletul, machiajul și poemul acesta ar trebui să-ți fie la fel de dragi. dar de cînd degete străine n-au mai trecut prin părul tău, s-a sălbăticit ca pădurile neumblate iarna. sarea casei ți-am spus, nu împrăștia sarea prin casă, nu toate lucrurile au nevoie de ea. nu toate. sarea casei, lacrimile, trebuie să le păstrezi. te priveam cu sufletul, mă priveai cu sufletul. pe ascuns
Poezii by Anton Jurebie [Corola-website/Imaginative/2612_a_3937]
-
cinici, răi, orgolioși, mincinoși, implantați în politică? De unde furia necontrolată, prefăcătoria, minciuna, răzbunarea unor minți paranoice? Cum au reușit să înșele poporul? Cum li se permite să folosească cuvinte de un plasticism uluitor, fără pic de sfială și care ne sălbăticesc și ne vulgarizează viața? Cugetul și simțirea pare că ni s-au diminuat, trăim o viață complexă și haotică în care manifestările de cinism și răutate a unor oameni sunt vizibile. Și-mi vin în minte versurile lui Eminescu care
BUNĂTATE VS. RĂUTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1408658205.html [Corola-blog/BlogPost/352254_a_353583]
-
imperativ dat fiecărei familii. Pământul este destul de mare și el poate susține neamul omenesc indiferent cât de mare ar fi numărul oamenilor. Dumnezeu, care este mare, poate da resurse alimentare și de viață umană inepuizabile. Pământul fără prezență umană se sălbăticește. Omul sfințește locul, spune un vechi proverb. Iată de ce este nevoie de cât mai mulți copii, ca ei să contribuie la sfințirea acestei planete. O familie fără copii este ca o casă fără ferestre. Cu cât avem mai multe ferestre
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437031519.html [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
noi. Cum ne pregătim ca societate să primim un număr și mai mare de copii nevoiași? Care e efortul suplimentar pe care putem să îl facem prin sistemul educațional și social? Sau poate suntem ok să avem cetățeni analfabeți și sălbăticiți de sărăcie? Un sociolog (dacă tot e să cităm din sociologi), spune că dacă s-ar interzice votul celor care nu au 8 clase, PSD-ul ar dispărea de pe scena politică. Cum reglăm spinoasa problemă etnică? Mă îndoiesc că natalitatea
Aberația din Senat. După ce le veți plăti pe „mamele eroine”, ce veți face cu copiii lor, domnule parlamentar? by https://republica.ro/aberatia-din-senat-dupa-ce-le-veti-plati-pe-zmamele-eroine-ce-veti-face-cu-copiii-lor-domnule-parlamentar [Corola-blog/BlogPost/338407_a_339736]
-
murmura cu glas de zăpadă Dansul sirenelor nopții, Tăceam amândoi ca-n templu Pașii se auzeau înfundat Sub arcada înaltă a vremii, Belșugul miresmelor albe Cădea ca spuma cascadelor Și în mâinile noastre împreunate Se topea răsuflarea suspinului, Liniștea noastră sălbăticită Prin albăstrimile nopții Tot acolo eram, același cântec Închipuia imaginea rătăcirii, Sub coroane de argint ascundeam Paloarea sângelui, umbra destrămată A nebuniei, gloria cărnii Îmblânzită de calmul unui tandru priveghi. BOCET Aspră floare de oțet mă sufoci încet încet din
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stefania_oproescu_1427286129.html [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
Paști ale copilăriei. Să zicem că uneori, chiar te încearcă Ispita invidiei După tinerețea mea, nesfârșită. Eu, fiule, întotdeauna Voi fi mereu mai bătrân ca tine cu o naștere Care a sângerat memoria timpului. MORI DE APĂ Cu sângele meu, sălbăticit În frunzișul pădurilor Am otrăvit vârful săgeții, apoi Te-am așteptat în leagănul munților, Unde veneai tu, la vânătoarea Cu morile de apă, Unde veneai tu, însetat Să te îmbeți cu licoarea păstrăvilor, Te-am ademenit cu respirația ciutei Până la
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stefania_oproescu_1427286129.html [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]