66 matches
-
analize nu și-au pierdut din pertinență", ba, mai mult, "ceea ce mi se părea evident acum mai bine de zece ani văd azi desfășurîndu-se în generalitatea sa cea mai vastă: sfîrșit al antropologiei, etnologii nu se mai ocupă azi de "sălbaticii" care au dispărut ș...ț, ci de Disneyland, și văd în vecinii lor de scară chintesența alterității! Sfîrșit al avangardelor într-un "totul e posibil", administrat de neguțătorii și de noii preoți ai frumosului și adevăratului ș...ț; în sfîrșit
Minunata lume nouă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15214_a_16539]
-
În zona culturii, a artelor plastice în speță, situația de fapt, cea de drept și cea morală sînt cu mult mai grave decît în celelalte segmente de piață. Aici se manifestă încă un amatorism gregar și o spontaneitate vecină cu sălbaticia. Asta nu înseamnă că nu sînt, printre actorii pieței de artă, galeristi și negustori cu totul străini de această imagine. Pot fi oferite multe exemple de galerii care se mișcă extrem de dinamic și la un remarcabil nivel profesional, unele dintre
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
naționalitatea ta, problema însă devine patologica, antisociala, cînd e sălbatică cum zici. Și Uniunea Europeană nu mai accepta sălbaticii din nou, ca pe vremea cînd ați venit în Europa și în continuare pînă de curînd!! Ați umplut Transilvania de Nord-Vest cu sălbaticiile în cei patru ani de ocupație horthysta din Sălaj ( Ip și Traznea) pînă în Secuime, din Moiseiul Maramuresan pînă la Mureșenii de Cîmpie. A fost destul, gata, măi și desalbaticiti-va, suntem în mileniul trei! Mai citim două pagini și iar
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
de explorare a lumii pornind de la sofisticate resorturi interioare, fotografiile incluse în această expoziție cu vânzare constituie un mix contrastant, pornind de la discrepanta dintre griul unui cartier pierdut la marginea Bucureștiului și poetica subtilă a imaginilor, de la geometria urbană, la sălbaticia impredictibila a naturii. Momente de inspirație într-un sezon plin, fotografiile au fost realizate în timpul filmărilor pentru „Dincolo de calea ferata“, cea mai recentă producție a regizorului Cătălin Mitulescu, o poveste misterioasă și tensionată de dragoste, la rândul ei împărțită între
“Colentina”, prima expoziție de fotografie a actriței Ada Condeescu [Corola-blog/BlogPost/93984_a_95276]
-
de a trăi relația cu alteritatea în forma ei cea mai simplă și în același timp simbolică, în doi. Acest nou Robinson trăiește, pe insulă, experiența unei transfigurări, nu a unei regasiri. El va deveni, ca urmare a întîlnirii cu sălbaticia și cu recluziunea, un altul prin excelență. Vineri sau viața sălbatică (anul primei apariții în Franța fiind 1971) e o carte cu un statut aparte. Ea reprezintă ceea ce în cinematografie s-ar numi un remake: variantă pentru adolescenți și copii
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
pildă, la 24 septembrie 1939, de uciderea și expunerea cadavrelor legionarilor după asasinarea lui Armand Călinescu. I se părea că "efectul este tocmai contrariul celui scontat de guvern. Lumea, în imensă majoritate, după prima revoltă pentru uciderea lui Călinescu, văzînd sălbaticia represiunii, începe să considere victime și martiri pe asasini". Din prima ediție a jurnalului lipseau cu totul însemnările din anii 1940-1944. Acum ele se află la locul lor. Și din ele aflăm că de unde în 7 octombrie 1940 socotea legionarismul
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
nici feliu lăsînd, nici ocolind, ci tot supt sabie punînd; cari încă și a le povești, groaznic și zborît (zbîrlit) lucru iaste." (Atila, cel poruncitoriu îl aleseră șef la anul 401 după Cristos). * Noi, românii, am critică întotdeauna violență și "sălbaticia" strămoșilor ungurilor, plus batjocură des folosită că ei călăreau cu carnea crudă pusă sub șea. Nenorocit, tînguios fel de a privi lumea la acesti urmași pașnici și cum se cade care sîntem ai lui Traian și Decebal. Totdeauna, - mai slabi
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
local unic în peisajul brașovean, ce combină vinul, cartea de artă și nu în ultimul rând fotografia, într-o armonie inedită. În perioada 12 august - 15 septembrie, spațiul dedicat expozițiilor găzduiește fotografiile lui Zoltan Nagy, ce ne vor purta în sălbaticia habitatelor din Carpați. Deși mulți dintre noi îndrăgesc fotografia, foarte puțini au făcut și studii aprofundate în acest sens, insă autorul expoziției de față a absolvit Facultatea de Artă și Design din Lancaster - Anglia, la secția de Artă Fotografică a
Spiritul Carpaţilor [Corola-blog/BlogPost/97997_a_99289]
-
care le găsește aruncate în zonă și nu iese în lume decît pentru a-și trimite coletele explozive. Un geniu malefic rupt de orice legătură cu civilizația, întruchipînd ipostaza absolută a anahoretului modern. Un om trăind libertatea ca autonomie absolută. Sălbaticie pe cont propriu, dar nu sub forma abrutizării suferite de un om degenerat (Ted Kaczynski este de o cinste verificată, nu are vicii și nu se dedă furturilor sau tîlhăriilor), ci ca o retragere din nevoia de a fugi de
Cazul Unabomber by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8906_a_10231]
-
de pe malurile Amazonului, un trib de indieni m-a Însoțit pe tot parcursul călătoriei, Încercând să-mi vândă o pereche de blugi. Cum ațipeam o jumătate de oră, mă trezeam legat fedeleș În fața unei oglinzi, Îmbrăcat În Joe Jeans, cu sălbaticii dansând În jurul meu și Întrebând: „Cumperi?“ „Cumperi?“ Îl Întrebam, la rândul meu, luni la prima oră, pe șeful teribilei miliții neomarxiste Peace Brothers, adus În mare secret În biroul meu, deghizat În lucrător la Fisc. Clătinând dojenitor din cap, mi-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
care, din fericire, nu-și atinseră țintă. Ce facem acuma? întreba Vahíne Auté. Se pare că nu vor să știe nimic de noi. — Asta este clar, admise Miti Matái. Dar e la fel de clar că nu au nimic în comun cu sălbaticii care ne-au atacat. Sunt mai închiși la piele, iar tatuajele lor par foarte simple. Într-adevăr, din câte puteau vedea de la distanță aceea, războinicii nu prezentau decât câteva tatuaje fine, cu nuanțe albaștrii, pe brațe și pe picioare, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
-n cumsecădenia lui neghioabă acesta va lua chestia de bună. Va munci ca un bou. Indiferent pentru cine. Cultul salvator al muncii! Sau cum să prefaci maimuța în om. Să te umfle râsu’, nu alta! Noi nu munceam. ERAM NOI. SĂLBATICII, HIDROCEFALII, GENIILE, INCAPABILII! Dar să lăsăm asta. Important era că în materie de muzică băteam pasul pe loc. Pentru că nu înregistram progrese, au fost schimbate, în mai puțin de un an, șapte echipe de profesori. Metodele „Hanon” și „Czerny” (transcriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
actori ai scenei românești, comedii savuroase, aceasta este oferta pe care organizatorii o fac publicului la sfârșit de vacanță. Savurosul dialog dintre Toma Caragiu, în rolul actorului Costică Caratase, și Marin Moraru, în rolul valetului Vasile, din filmul ACTORII ȘI SĂLBATICII inspirat din viața renumitului comediant interbelic Constantin Tănase - „Monseur scrie, monseur zicem. Ce umbli cu cioara vopsită?” - sau interpretările memorabile ale actriței Tamara Buciuceanu-Botez din filmul Liceenii sau Liceenii rock'n roll sau din Coana Chirița vor face deliciul acestor
Unde poți viziona cele mai valoroase filme românești, în septembrie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/73743_a_75068]
-
Andrei Moisoiu (Google) Vânătoarea lui Ion Tiriac de la Balc este aprig contestată de mai multă lume. Dacă în cadrul evenimentului organizat de fostul sportiv sunt uciși câteva sute de mistreți, în Africa leii sunt măcelăriți pentru blană lor. Și pentru că sălbaticia nu oferă destulă blană, cei care vor să se îmbogățească din suferință animalelor au construit adevărate ferme. Un studiu recent al Duke University din SUA aduce la lumină o realitate crudă: populația leilor din Africa a scăzut de la 100.000
Țiriac, la juniori. Vezi ce se vânează la ”Balc”-ul din Africa by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/56948_a_58273]
-
un tunet, ca o avalanșă de întuneric.O rază de lumină înflorind în porii arși de secetă ai pământului și iarași cocoșii țipând de bucuria dimineții într-un huceag de purpură. Zburătoarele dormeau adânc, nu se trezisera. Încă mai visau sălbaticia ploii bete care împleticindu-se se prăbușise peste tipsia de aur a miriștii. Referință Bibliografică: ÎN AȘTEPTAREA PLOILOR / Marin Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2037, Anul VI, 29 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate
ÎN AṢTEPTAREA PLOILOR de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382904_a_384233]
-
Johnny: ― Intră! Intru. Fum puternic, lumină obscură, la masa din sufragerie Johnny al meu cu tipa și Claudia jucau cărți. ― Bă, eu am venit de teamă să nu vă bateți. Ce vorbești, nenică, păi ce, suntem sălbatici? Chestia asta cu sălbaticii mi-a plăcut teribil, mai ales că mi-am amintit cum a găsit Adrian, un coleg de-al nostru, apartamentul după ce-i dăduse cheia lui Johnny pentru o întrevedere: dezastru. Patul rupt, dulapul dizlocat, caloriferul smuls din perete și chiuveta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
ușor, Iar pădurea mă ținea pe genunchi și-mi spunea povești cu zâne. Pe vremea când eram copil pădurea mă iubea, Păsările mă ridicau în zbor, Iar lumea o priveam de sus. Alergăm printre tufe de salcâm, Mă îmbătam de sălbaticia năvalnica și tinerețea naturii. Ce sclipiri de metal avea soarele! Ce murmur zânatic râul din vale! Ce ochi suavi avea căprioara, prietena-mi! Toate-mi apar în minte acum. Ce căutăm pe poteci neștiute? Câte gânduri zburdau în mintea-mi
NOSTALGIE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368019_a_369348]
-
cap de om. )) Ciudat era faptul că acum se auzea muzică, sau basul mă rog, chiar fiind boxele alea la vreo 2 kilometri spre sud (ceea ce înseamnă că sunetul muzicii ar răzbătea contra vântului). După cum stătea treaba, reintorcandu-ma din sălbaticia mai mare decât cea “normală” de lângă centrul plajei să zic așa, acolo unde existau mai multe suflete, părea într-adevăr că țânțarii s-au distribuit pe cap de locuitor, s-au inputinat și așa puteam să dorm și eu un
PARADISUL INFERNAL ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349145_a_350474]
-
strâns legată de istoria indienilor Cherokee care începând cu anii 1450 s-au stabilit în Valea Helen, poetic numită de ei, Tărâmul celor o mie de cascade. Cât de frumoasă trebuie să fi fost zona aceasta în toată splendoarea și sălbaticia ei, populată doar de către indienii băștinași! În timpul războiul de independență american, pacea indienilor a fost definitiv tulburata și întregul sat indian a fost ars și distrus de către trupele generalului Andrew Pickens. S-ar fi spus că tăvălugul istoriei, a schimbat
HELEN, PERLA ALPINA A GEORGIEI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355298_a_356627]
-
solidă a artelor audio-vizuale post-postmoderne. Și, că totul să fie și mai ciudat, aceste cântece par să interacționeze în timp cu cele 10 cântece care se găsesc pe albumul «Strânge Days». Enigmaticul «People are strânge» cules de Jim Morrison din sălbaticia primitiv-tribală, austera a Laurel Canyon, își trimite ițele spre „People need to cry”, ițe ce vor fi «descâlcite» la concertul-spectacol din luna mai. Încă de la primul spectacol, «Înainte ca muzica să moară », David's Pack și-a definit (r)evoluția
INVITAŢIE LA UN DUBLU EVENIMENT MARCA DAVID LAPADAT & TRUPA „DAVID'S PACK” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370797_a_372126]
-
îl stimez enorm este aceea că “După ce iubești femeia, priveste-o cum doarme în locul acela numai al ei. Asculta ce amintirile-ti spun, nu încerca și visurile să i le iei.” sau “Descopeream femeia și, pe masura ce înaintăm, mă rătăceam în sălbaticia ei.”. Sunt cuvinte spuse de un bărbat, sunt cuvintele care îmbracă orice femeie în faima estetică și încredere sufletească. Noi suntem muzele bărbaților de lângă noi pentru că merităm asta, pentru că la fel cum îi putem face să fie cei mai fericiți
PARTEA II) de DIANA ILIA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354296_a_355625]
-
iubite Dă-mi mâinile iubite Și lasa-le să-mi cunoască trupul , Să lunece lin că un sărut ... Pana-ma vor dezbrăca de singurătatea Ce-mi rânește carnea . Dă-mi mâinile iubite Și lasă-mă să-ți joc degetele În sălbaticia părului meu ... Să fim , încolăciți amândoi În timp răscolitor , mereu tineri . Dă-mi mâinile iubite Și lasa-le să-mi cunoască trupul ... gabrielaenerusu Referință Bibliografica: Dă-mi mâinile iubite / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2108, Anul VI
DA-MI MAINILE IUBITE de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340501_a_341830]
-
coloniilor. În final, au reușit francezii, și și-au pus amprenta civilizației lor în aceste locuri aducătoare de profit construind aeroport, hoteluri, școli, mediu academic, comerț civilizat. Însă, o Polinezie civilizată nu mai este atractivă pentru turiștii care caută arhaismul, sălbaticia, acea trăire care să te rupă, să te distragă de la cotidianul tehnologiilor avansate și să te proiecteze în liniștea și calmitatea naturii. Aflăm de la autor că în aceste locuri nu a fost internet, numai televiziune. Într-o astfel de excursie
Florentin Smarandache: Am ajuns în Rai! sau În căutarea timpului viitor! Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339368_a_340697]
-
Acasă > Cultural > Vizual > RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE Autor: Tatiana Scurtu Munteanu Publicat în: Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Asezându-se cu mândrie pe un pinten stâncos, în inima sălbaticiei, ruinele castelului Montaigle par să vină direct dintr-o legendă medievală. Acestea ocupă vârful unui masiv calcaros, întinzându-se de la est la vest, la o cotă medie de 160 de metri, la confluenta râurilor MolignAee și Flavion, ale căror ape
RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342374_a_343703]
-
Serile Filmului Românesc îl aduce în fața cinefililor pe marele actor Mircea Diaconu. Ediția a VII-a a festivalului SFR generează în acest an o retrospectivă a celor mai bune filme în care Mircea Diaconu a făcut roluri extraordinare: Actorul și sălbaticii - 1975 Filip cel Bun - 1975 Mere Roșii - 1976 - (aniversare 40 de ani) Asfalt Tango - 1995 - (aniversare 20 de ani) Filantropica - 2002 Doar cu buletinul la Paris - 2015 Actorul Mircea Diaconu se va reîntâlni la Iași, în cadrul festivalului, în perioada 4-8
Serile Filmului Românesc: ediția a VII-a, dedicată actorului Mircea Diaconu [Corola-blog/BlogPost/100276_a_101568]