244 matches
-
faptul că este vorba de o așezare neolitică târzie, cea mai mare, sub formă de movilă, descoperită până acum în județul Olt. Cercetări de câțiva ani au adus noi contribuții privitoare la cultura materială și spirituală a purtătorilor civilizației neolitice Sălcuța, din zona de contact cu civilizația Gumelnița, ale cărei influențe se simt, de altfel. Cu prilejul săpăturilor, a fost dezvelită în întregime o mare locuință de suprafață; cele 19 vase de lut găsite aici, din care șapte întregi (o adevărată
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
Munteniei, str. Olteniei, str. Surorilor, str. Amintirii, str. Fanionului, str. Dunei, str. Subcetate, str. Nuvelei, str. Lăstărișului, str. Străbună, str. Plaiul Muntelui, str. Limanului, str. Delta Dunării, str. Amiciției, str. Demnității, str. Neamului, str. Vestei, str. Plopului, str. Mezeș, str. Sălcuței, str. Bacului, str. Niagara, str. Modestiei, str. Triumfului, str. Renașterii, str. Razelor, str. Minervei, str. Fotunei, Șos. Chitilei.
Luni curentul electric în Capitală, se întrerupe. Vezi aici în ce zone () [Corola-journal/Journalistic/25696_a_27021]
-
din bronz. - 5.Punctul Insula Ostrovul Mare sau Decebal - a. Punctul Osetrov, Humca sau Hunca. Pe o dună de nisip s-au descoperit unelte microlitice și urme neolitice Starcevo- Criș. Tot aici s-au cercetat niveluri de locuire aparținând culturilor Sălcuța IV, Coțofeni.În anul 1900 s-a descoperit aici un topor plat de bronz cu aripioare și un fragment de urnă funerară de la începutul epocii de fier. În partea de nord a înăltimii exeistă un șanț dintr-o epocă neprecizată
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
imagine generală și esențial restitutivă.” (Laurențiu Ulici). Același eșafodaj este prezent și în Viața ca o... paradă, în care continuă desăvârșirea monumentului literar închinat arealului din Câmpia de Sud a Olteniei, de pe malul Desnățuiului, unde este situat satul său natal, Sălcuța, imaginat ca un alt Siliștea- Gumești al literaturii române. Cartea este colorată cu o sumedenie de povestioare, de glume, de bancuri, de jocuri de cuvinte. Toate cu rol pilduitor. Încă din anii dictaturii, deși este și a fost un om
Un fel de jurnal by Toma Grigorie () [Corola-journal/Journalistic/4821_a_6146]
-
toți... oameni necăjiți,... mari acționari, ca să nu zicem... jepcari.” (p. 230). Jean Băileșteanu rămâne un scriitor înzestrat, dublat de un caracter uman exemplar, al unui cetățean apreciat al urbei Banilor, care l-a adoptat, și în special al satului său, Sălcuța Doljului, care se și află în centrul scrierilor sale.
Un fel de jurnal by Toma Grigorie () [Corola-journal/Journalistic/4821_a_6146]
-
Acasa > Cultural > Traditii > FLORII Autor: Cornelia Neaga Publicat în: Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului FLORII Rămurele de sălcuță, de măslin, chiar și de nuc, Fiecare zonă-aparte după obicei străbun. Crenguțe abia-nmugurite la biserică le duc, Popa ca să le sfințească, românul îi creștin bun. Rămurelele-s sfințite, chiar în ziua de Florii, Când pe Domnul așteptară să intre-n
FLORII de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368790_a_370119]
-
mă ascultați/Cu drag ce voi spune/Să vă duceți la părinți/ Cât i-aveți pe lume./ Nu lăsați de azi pe mâine/ Ca să nu pățiți ca mine,/ Că nici poarta, nici ocolul/ Nu vă mai stâmpără dorul./” În cântecul „Sălcuță cu crengi lăsate” apare contrastul dintre satul natal unde a avut parte de iubirea și înțelepciunea părintească și străinătatea plină de răutate: „Sălcuță cu crengi lăsate/ Cât aș vrea și nu se poate/Să mai fiu copil în sat/Să
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Ca să nu pățiți ca mine,/ Că nici poarta, nici ocolul/ Nu vă mai stâmpără dorul./” În cântecul „Sălcuță cu crengi lăsate” apare contrastul dintre satul natal unde a avut parte de iubirea și înțelepciunea părintească și străinătatea plină de răutate: „Sălcuță cu crengi lăsate/ Cât aș vrea și nu se poate/Să mai fiu copil în sat/Să-mi trăiesc viața cu drag/ La măicuța în ocol/ Să nu știu ce-i ăla dor./ De-acasă când am plecat,/Măicuță, m-oi învățat
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
tuturor bucuriilor luminosului an 2016. An de mare pace - firește - a tuturor vieților în alb, mondiale. Acum, cine este Jean Băileșteanu, bănuiți, probabil. După onomastică. Cineva, dintr-un sălaș cu crețe rezonanțe oltenești. Dar să știți că aparențele înșală. Este Sălcuța, nu Băilești. Oricum, nu despre dânsul este vorba în roman. Domnul Jean este doar un Valjean, care nu prea face de loc, de Sălcuța, compromisuri, la comandă. Că s-ar ofili ramurile, care fac, și tac. Romanul? O lecție deschisă
Elena Buznă: Drumul vieților în alb. Tânărul blond – Recenzie, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339366_a_340695]
-
onomastică. Cineva, dintr-un sălaș cu crețe rezonanțe oltenești. Dar să știți că aparențele înșală. Este Sălcuța, nu Băilești. Oricum, nu despre dânsul este vorba în roman. Domnul Jean este doar un Valjean, care nu prea face de loc, de Sălcuța, compromisuri, la comandă. Că s-ar ofili ramurile, care fac, și tac. Romanul? O lecție deschisă. Ai copii care vor să dea la medicină? Nu l-au avut pe Paulescu, dexcioperitorul insulinei, profesor? Era greu să fii un medic la
Elena Buznă: Drumul vieților în alb. Tânărul blond – Recenzie, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339366_a_340695]
-
s-au succedat aici vreme de șase milenii. Începuturile locuirii umane în această zonă, aflată la confluența Oltului cu Dunărea, datează din epoca neolitică, perioadă în care s-au așezat cele dintâi comunități aparținând culturii Vădastra II. Mărturiile de cultură Sălcuța, urme ale așezărilor traco-dace de la Sucidava, ale cetății și necropolelor daco-romane din aria Celeiului, vorbesc despre o vatră străveche care își dezvăluie treptat misterele. MIRACOLUL ISTORIEI Pe malul stâng al Dunării, în partea de sud a orașului Corabia, în cartierul
CETATEA SUCIDAVA SI FANTANA MIRACULOASA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344951_a_346280]
-
ale problemei plasticii antropomorfe neo eneolitice și a idolilor eneolitici de tip plat Idolii/statuetele antropomorfe feminine sunt piese bine cunoscute între descoperirile efectuate în așezările și necropolele atribuite neo eneoliticului de pe teritoriul României (între altele, culturile Dudești, Hamangia, Boian, Sălcuța, Gumelnița, Cernavoda I, Cucuteni-Ariușd, Suplacu de Barcău, Tiszapolgár, Bodrogkeresztúr ș.a.). Piese având lungimea cuprinsă între 2 și 15 cm, plate, convexe sau în ronde-bosse, simple sau decorate, având marcate detaliile anatomice (fizionomie, sâni, sex, picioare), au fost recuperate fie ca
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
cutia de rezonanță a unei viori. În același timp, avem de-a face cu o diversitate de materii prime care au servit la confecționarea pieselor respective. Sintagma «en violon» se folosește pentru desemnarea pieselor antropomorfe stilizate (specifice culturilor Gumelnița-Karanovo VI, Sălcuța și Cernavoda I), realizate din os sau marmură, având „corpul” și „gâtul” rectangulare și partea proximală („capul”) rectangular sau semicircular, „urechi” triunghiulare alungite și perforații pe „corp” și pe „cap” (V. Voinea, 2008b - cu bibliografia). În acest context, propunerea de
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
acesta îl recomandă celor de la revista „Hyperion”, care îi oferă, de altminteri, și prilejul de a debuta cu poeziile Cărăruie, cărăruie și Lacrimi. După absolvire este învățător în câteva localități rurale, mai întâi în Așchileu Mare și Vișinelu, apoi în Sălcuța și Luna de Sus. Atent la ceea ce se întâmplă în peisajul cultural al vremii, continuă să scrie și să colaboreze frecvent, cu note, recenzii, articole și poeme, la „Freamătul școlii”, „Vatra”, „Eu și Europa”, „Gând românesc”, „Symposion”. Totuși, se simte
MOLDOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288230_a_289559]
-
BĂILEȘTEANU, Jean (13.II.1951, Sălcuța, j. Dolj), prozator. Este fiul Floarei (n. Bosa) și al lui Constantin Băileșteanu, țărani; este frate cu Fănuș Băileșteanu. După absolvirea Liceului „Frații Buzești” din Craiova (1971), lucrează ca bibliotecar la Biblioteca Județeană Dolj. Colaborează la „Ramuri”, „Înainte”, „Steaua”, „Luceafărul
BAILESTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
BĂILEȘTEANU, Fănuș [Ștefan] (21.VII.1947, Sălcuța, j. Dolj), critic și istoric literar. Este fiul Floarei (n. Bosa) și al lui Constantin Băileșteanu, țărani; este frate cu Jean Băileșteanu. B. a urmat Liceul „Frații Buzești” din Craiova și a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a
BAILESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
asigura supunerea principatului și sub pretextul curmării vechilor „gâlceve” de hotar, Soliman a rășluit din teritoriul Moldovei o parte din sud, cunoscută sub numele de Bugeac, alcătuind noua raia a Tighinei (Bender). Hotarul țării a fost astfel strămutat de la satul Sălcuța, pe râul Botna, în linie dreaptă până la sud de Grădiște, atingând Ialpugul la nord de Javgur, iar apoi de-a lungul Ialpugului spre hotarul raialei Chilia. Pierderea Tighinei și a Bugeacului a reprezentat o amputare gravă a trupului Moldovei. Transformate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
insidios la modul psihologic, satanismul devine fățiș agresiv, ceea ce face ca iradiațiile lui fantastice să revendice forme de manifestare concret epice, de o spectaculozitate fascinant realistică. Tânărul își face cruce de două ori: atunci când dă cu ochii de biserica din Sălcuța, și atunci când se-nchină să-i ajute Dumnezeu să dea lovitura orezarilor adormiți care i-au câștigat toți banii la stos, sub îndemnul Diavolului întrupat în negustor. Și de două ori Satana piere la semnul crucii, precum în poveștile populare
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Înspre apus, pe marginea șoselei Motru-Baia de Aramă. În prezent șoseaua Lupoaia-Lupoița este betonată pînă la locul minei, În „ Valea Andreiului ” Zona noastră are Însă străvechi mărturii de istorie pe care le voi aminti mai departe. Neoliticul tîrziu, al culturii Sălcuța, a cuprins Valea Motrului pe la 2800-1900 Î.e.n (Î.Hr). Atestarea vieții materiale și spirituale a traco- geto-dacilor pe teritoriul României, dar și În județul Gorj, constituie o problemă deosebită pentru știința istorică românească, pentru Înțelegerea și argumentarea transformărilor
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Oravița, Rahova (< *Oreahovița < bg. orĕh, „nucă, de nuc“), Păltiniș, Păroasa, Crușeț, Crușovul (< sl. hrușa, krușa, „păr“), Pinet, Borovăț, Bilbor (< sl bĕlŭ, „alb“ + bor, „pin“), Plopi, Plopeni, Plopșor, Topolnița (< Topolna < topol, „plop“), Topolog, Topologeni, Prunet, Prunișor, Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Salcia, Sălcuța, Răchita, Vărbilău (Verbilov < sl. vrba „salcie“), Orbău, Gîrbova (deformate prin etimologie populară), Fizeș (< magh. fűz, „salcie“), Rasova (< scr. resa, „mîțișor de salcie“), scorușa, sorbet (< srb „scoruș sălbatic“), Socet, Suceava (< sl. soc, „soc“), Ulmet, Breasta, Bresnița (< sl. brĕstu, „ulm“), Sălaj (< magh.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
bg. vărbov (< vărba, „salcie“ + -ov) „de salcie“, „cu salcie“ sau de srb. Vrbov, evoluat ulterior la Vîrvor printr-o serie de asimilări: Vîrbov > Vîrbov > Vîrvor. Toponimele sloven și croat Vrbovo, croat Vrbova, ucr. Verbyca etc. și oiconimele romînești Salcia și Sălcuța din județul Dolj par a susține, într-adevăr, probabilistic o astfel de etimologie. Etimonul legendar Varvara are o silabă în plus (care nu putea dispărea) și accentul pe o altă silabă. Antroponimul *Vîrvor, refăcut după pluralul Vîrvori, citat de DLR
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
agrozootehnice 93,8 - Prestări servicii 22,3 - Import, export 130. "Agrofruct" - Producerea, industrializarea 148,7 Moțatei Gării 236 Dolj Moțatei Moțatei - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 126,2 - Prestări servicii 22,5 - Import, export 131. "Agro- - Producerea, industrializarea 60,6 Sălcuța - - Dolj Plopșor zootehnica" și comercializarea produselor ------ Plopșor - agrozootehnice 53,8 Ș.A. - Prestări servicii 6,8 - Import, export 132. "Agro- - Producerea, industrializarea 49,1 Rast - - Dolj Rast Celactis" și comercializarea produselor ------ Rast - Ș.A. agrozootehnice 44,0 - Prestări servicii 5,1 - Import
HOTĂRÎRE nr. 266 din 12 aprilie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni prin reorganizarea unor întreprinderi agricole de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107779_a_109108]
-
fiica lui Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Stockholm Bollmoravagen 52, Tyreso, cu ultimul domiciliu România, Constantă, str. I.L. Caragiale, nr. 45, bl. sc. E, ap. 71, județul Constantă. 33. Stanciulescu Elenă, născută la 2 octombrie 1942 localitatea Sălcuța, județul Dâmbovița, România, fiica Georgescu Dumitru și Vasilica, cu domiciliul actual Austria, 1120 Viena, Schonbrunner str. 269/3, cu ultimul domiciliu din România, Râmnicu Vâlcea, Calea lui Traian bl. 531, sc. B, ap. 7, județul Vâlcea. 34. Almajăn Claudiu, născut
HOTĂRÂRE nr. 59 din 2 februarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120287_a_121616]
-
Regia Autonomă de Electricitate "Renel" de sub autoritatea Ministerului Industriei și Comerțului. Articolul 3 Prezentul act de declarare a utilității publice va fi adus la cunoștință publică prin afișare la sediile consiliilor locale ale comunelor Cetate, Unirea, Plenita, Caraula, Orodel, Vârtop, Sălcuța, Vela, Terpezita, Predesti, Cotofenii din Dos, Almaj, Ișalnița, Simnicu de Sus și al municipiului Calafat din județul Dolj, precum și al comunei Dârvari din județul Mehedinți. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: ---------------- Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Nicolae Noica p. Ministru
HOTĂRÂRE nr. 889 din 24 decembrie 1997 de declarare a utilităţii publice pentru lucrarea de interes naţional "Linie electrica aeriană 220 kV dublu circuit Cetate - Craiova Nord şi extinderea statiei 220 kV Cetate". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119760_a_121089]
-
Mârșani 6. Brabova 30. Melinești 7. Bratovoești 31. Mischii 8. Breasta 32. Murgași 9. Bucovăț 33. Ostroveni 10. Bulzești 34. Pilești 11. Carpen 35. Podari 12. Castranova 36. Predești 13. Călărași 37. Robănești 14. Celaru 38. Sadova 15. Cernele 39. Sălcuța 16. Coșoveni 40. Seaca de Pădure 17. Daneți 41. Șopot 18. Dioști 42. Șimnicu de Sus 19. Dobrești 43. Teasc 20. Dobrotești 44. Terpezița 21. Drăgotești 45. Teslui 22. Fărcaș 46. Țuglui 23. Ghercești 47. Vela 24. Gogoșu 48. Vîrvoru
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]