375 matches
-
și „Revista theatrelor”, multe scrieri fiind semnate cu pseudoni - mul „Manolache”. Versurile sociale și erotice nu sunt de o profunzime și o anumită nuanțare poetică, iar po- vestirile sunt accesibile pentru că au o coloratura cvasifolclorică, dar conțin și elemente pre- sămănătoriste. Un lucru demn de reținut la Căpitanul Emanuel Părăianu este faptul că înainte cu puțin timp de a muri a depus la Casa de fier a Tribunalului Gorj un al II-lea Testament datat 23 februarie 1916, fără a aminti
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
prietenia cu oamenii de cultură ai vremii, dar în special cu Lucian Blaga și Alexandru Busuioceanu, care îi vor alimenta geniul creator în poezie, proză, teologie, filosofie, artă, publicistică, fiind unul din cei mai prolifici autori interbelici. Scriitor cu înclinații sămănătoriste, exprimând legile nescrise ale satului în care s-a născut, Nichifor Crainic trece ulterior spre un alt nivel al înțelepciunii culturale prin gândirism, realizând o măreață unire dintre românismul sămănătorist și spiritul legii gândiriste, pornind de la zămislire la împlinire, de la
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
unul din cei mai prolifici autori interbelici. Scriitor cu înclinații sămănătoriste, exprimând legile nescrise ale satului în care s-a născut, Nichifor Crainic trece ulterior spre un alt nivel al înțelepciunii culturale prin gândirism, realizând o măreață unire dintre românismul sămănătorist și spiritul legii gândiriste, pornind de la zămislire la împlinire, de la gând la faptă, realizând o pătrundere în tainele profunde ale culturii românești cum numai el singur a știut-o. Prin înzestrarea lui specială, avea să producă mutații nu doar în
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
dacă veți reduce religia numai la asta, ce faceți atunci cu Iisus Hristos? Nu vedeți în ‘religia’ dumneavoastră și harul Domnului?” (p. 39). Urmează, în alcătuirea cosmoidului estetic, stratul ancestral: satul. Reproducem un memorabil elogiu adresat acestuia, un elogiu deloc sămănătorist, deloc idilic și idilizant, ci lucid, rațional, echilibrat, menit să-i pună în lumină statutul de garant al stabilității și continuității (al unei “etici eterne”, p. 32), dincolo de momente și ideologii contradictorii: “...satul meu de altădată e de mult în
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448732634.html [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
generozitatea să facă danii, să ctitorească o biserică în Ipoteștiul lui Eminescu, să ajute veteranii din primul război mondial, tinerele învățătoare de la țară, pe toți cei care îi cereau sprijinul. Ca ministru al cultelor, ca promotor al ideilor naționalist-democrate și sămănătoriste Iorga s-a implicat continuu în viața culturală și politică a țării. El a creat Școala Română din Paris ,,Fontenay-aux-Roses”, organizația ,,Cercetașii României'', Școala de vară de la Vălenii de Munte, a contribuit la fondarea Institutului de Studii Sud-Est Europene, a
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_iorga_omul_politic.html [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
un aspect mai puțin cunoscut al creației savantului român, poezia erotică, insistând asupra asemănărilor cu poezia de dragoste a lui Mihai Eminescu, evidențiind modestia poeziilor lui Iorga față de cele eminesciene. Spre deosebire de criticii care l-au încadrat pe Iorga în curentul sămănătorist, profesorul Traian Lazăr îl consideră, mai degrabă, un poet impresionist. Pentru o mai bună cunoaștere a activității savantului român participanții la eveniment și vizitatorii și cititorii bibliotecii au putut viziona expoziția documentară organizată în rotonda bibliotecii și un film documentar
OAMENI CARE AU FOST – NICOLAE IORGA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1480845273.html [Corola-blog/BlogPost/381024_a_382353]
-
Tradiționalismul de Dan Ionescu Revista „Gândirea”, propagatoarea tradiționalismului în literatura noastră, odată cu mutarea în București, sub conducerea lui Nichifor Crainic, s-a situat pe o linie tradițională. În articolul Sensul tradiției, Crainic reproșează sămănătoriștilor că „n-au văzut cerul spiritualității românești” și că „noi vedem arcuindu-se pe pământul nostru, coviltirul de azur al bisericii ortodoxe”. Militând pentru imprimarea misticismului în literatură, N Crainic imprimă revistei un caracter dogmatic și așa se explică dezacordul
TRADIȚIONALISMUL, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/traditionalismul-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339581_a_340910]
-
Dor de stepă, Bob mic (gen epitaf). Poema cea mai lungă este Rânduiala (12 catrene). La pagina 58, din cele două strofe nu putea lipsi zgura unor clișee de tipul „duioasele cărări” sau „aduceri aminte”, după cum, în altă parte, întâlnim sămănătoristele/ poporanistele „poteci de dor”. Riscurile și provocările asumate au rămas aceleași pe care le semnalam și în urmă cu patru sau doi ani: exuberanța juvenilă, visătoria adolescentină, uneori chiar verbiajul nonșalant, neliniștea în veșminte de voioșie roz-violet și agitație candidă
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
o lucrare de hermeneutică a cronicilor celor trei moldoveni de vază, Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce, Larisa Ileana Casangiu (Constanța), înfățișează cel de-al patrulea roman al scriitoarei Mihaela Burlacu, Simfonie pentru ciulini, realist prin acțiune, cu trăsături sămănătoriste și naturaliste. Rubrica Spiritualitate, unde semnează Gina Moldoveanu, ne prezintă articolul Comunicarea - arta manipulării, un vârtej de informații despre posibilitățile multiple de a ține oamenii în ignoranță și de a-i conduce spre întuneric, unde se vor prăbuși spiritual definitiv
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/numarul-54-al-revistei-zeit/ [Corola-blog/BlogPost/92609_a_93901]
-
un aspect mai puțin cunoscut al creației savantului român, poezia erotică, insistând asupra asemănărilor cu poezia de dragoste a lui Mihai Eminescu, evidențiind modestia poeziilor lui Iorga față de cele eminesciene. Spre deosebire de criticii care l-au încadrat pe Iorga în curentul sămănătorist, profesorul Traian Lazăr îl consideră, mai degrabă, un poet ... Citește mai mult OAMENI CARE AU FOST - NICOLAE IORGAVineri, 25 noiembrie 2016, Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” din Ploiești a desfășurat activitatea cu tema „Oameni care au fost” dedicată comemorării a 76
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_trifan/canal [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
un aspect mai puțin cunoscut al creației savantului român, poezia erotică, insistând asupra asemănărilor cu poezia de dragoste a lui Mihai Eminescu, evidențiind modestia poeziilor lui Iorga față de cele eminesciene. Spre deosebire de criticii care l-au încadrat pe Iorga în curentul sămănătorist, profesorul Traian Lazăr îl consideră, mai degrabă, un poet ... XIX. ELIS RÂPEANU - LANSARE DE CARTE “NEMURITORII ȘI EPIGRAMA. ANTOLOGIE ȘI OPINII PRIVIND EPIGRAMA”, de Elena Trifan , publicat în Ediția nr. 2155 din 24 noiembrie 2016. ELIS RÂPEANU - LANSARE DE CARTE
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_trifan/canal [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
Acest fapt a fost marcat ca unul dintre importantele evenimente de evaluare a unor creații folclorice necunoscute, mai ales că ele proveneau de la ”marele poet român”, Mihai Eminescu. Evenimentul nu a trecut neobservat. El a fost prins în marea mișcare sămănătoristă și a avut o influență deosebită în deschiderea de noi căi de cercetare asupra a tot ceea ce Eminescu a lăsat culturii românești. În revista Sămănătorul, nr. I, anul 1902, apărută în ziua de 28 aprilie, la pagina 341, a putut
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
Revista „Gândirea”, propagatoarea tradiționalismului în literatura noastră, odată cu mutarea în București, sub conducerea lui Nichifor Crainic, s-a situat pe o linie tradițională. În articolul Sensul tradiției, Crainic reproșează sămănătoriștilor că „n-au văzut cerul spiritualității românești” și că „noi vedem arcuindu-se pe pământul nostru, coviltirul de azur al bisericii ortodoxe”. Militând pentru imprimarea misticismului în literatură, N Crainic imprimă revistei un caracter dogmatic și așa se explică dezacordul
Prof. Livia Pigulea. Studiu: Tradiționalismul și modernismul în literatura română by http://revistaderecenzii.ro/prof-livia-pigulea-studiu-traditionalismul-si-modernismul-in-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339549_a_340878]
-
înainte de a deveni un scriitor realist și adept al curentului poporanist reprezentat de revista literară "Viața Românească". Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum "Creanga de aur" sau "Divanul persian"). În această etapă, acțiunea operelor sale are loc în general în regiunea istorică a
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
în Sadoveanu și ceilalți tineri scriitori triumful teoriei sale bazată pe o formă „populară” a realismului, teorie apărută în eseurile sale încă din anul 1882. Sadoveanu i-a amintit pe Iorga, Maiorescu, și în special pe Constantin Banu și poetul "sămănătorist" George Coșbuc ca cei care l-au ajutat să capteze interesul colegilor săi scriitori și a publicului. Până atunci, scriitorul avusese parte de manifestări de adversitate din partea oponenților "Sămănătorul"ui, în principal din partea criticului Henric Sanielevici. În recenziile sale din
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
ce fusese scrisă „sub febra inspirației romantice” și era mai mult o lucrare literară decât una științifică. Prologul, epilogul și adaosurile istorice din volum s-ar fi datorat sfaturilor lui Vasile Pârvan, fiind dominate de un romantism politic în spirit sămănătorist. Prima apariție a romanului în volum a avut loc în august 1904, fiind editat de Institutul de Arte Grafice Minerva din București, care i-a publicat și celelalte trei volume din același an: "Povestiri" (iulie 1904), "Dureri înăbușite" (septembrie 1904
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
ilustrează și un alt principiu lovinescian, acela al inspirației citadine. Marele oraș este mediul în care evoluează cu naturalețe personajele Hortensiei Papadat-Bengescu. "Cetatea vie", cum numește Bucureștii Mini, personajul romanului "„Fecioarele despletite”", nu mai reprezintă, ca pentru literatura de inspirație sămănătoristă a începutului de secol, un loc al pierzaniei, al tuturor viciilor, ci un cadru normal de viață. G. Călinescu admira „lunga, fina, inteligenta clevetire de femeie de lume” din proza sa. Romanele "Fecioarele despletite", "Concert din muzică de Bach", "Drumul
Hortensia Papadat-Bengescu () [Corola-website/Science/297555_a_298884]
-
gândirea social-politică eminesciană, teza formelor fără fond, toate raportate la climatul socio-cultural al perioadei și vehiculate în numele a două deziderate fundamentale: ridicarea ruralilor prin cultură și Unirea. Principalele trăsături distinctive ale grupării sunt: Nici un scriitor remarcabil nu a fost integral sămănătorist, astfel încât putem vorbi mai curând despre colaboratori, ca: Alexandru Vlahuță, George Coșbuc, Duiliu Zamfirescu, Ștefan Octavian Iosif, Emil Gârleanu, Ion Agârbiceanu, în prima lor fază și Mihail Sadoveanu sau Liviu Rebreanu.
Semănătorism () [Corola-website/Science/304744_a_306073]
-
dintr-o veche familie de boieri moldoveni, tatăl ei fiind senator liberal. Dubla obârșie a scriitorului l-a împins pe acesta să caute concilierea celor două clase opuse, reprezentate de părinții săi. „M'a atras și m'a influențat ideologia sămănătoristă, de pe băncile școlii, fiindcă regăseam conciliată atmosfera de acasă. Spiritul de clasă al tatei, care nu uita că e fecior de clăcaș - și spiritul de clasă al mamei, care fusese crescută în toate bunele și relele unei categorii sociale privilegiate
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
îndeosebi în atmosfera coruptibilă și coruptă a demagogiei politice ce s-a dezlănțuit la mezatul „României Mari”, cu scandalurile periodice de pomină”, scria Cezar Petrescu într-o prefață publicată ulterior. În opinia criticului Eugen Lovinescu, romanul "Întunecare" are o tematică sămănătoristă. Tânăr avocat cu o carieră promițătoare, provenit din mediul rural, Radu Comșa a pătruns în înalta societate, devenind asociatul moșierului și deputatului Alexandru Vardaru, precum și logodnicul fiicei acestuia. Personajul continuă să se simtă solidar cu lumea satului pe care l-
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Lună rememorează legendele populare legate de geneza, forma și denumirea astrelor, relevând geniul popular, imaginația și fantezia bogată a poporului. Se simte tendința autorului de a crea o opoziție între mediul rural pur și mediul citadin imoral, sub influența ideilor sămănătoriste. Este edificator în acest sens un citat privind evoluția astronomiei: "„Astronomia, deci, pe care au început-o umilii păstori trăind sub cerul liber, departe de colivia de nuiele sau piatră a caselor fără aer și țăranii pornind cu noaptea la
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
punct de vedere educativ. Ca nuvelist și romancier el evocă idile patriarhale și compătimește pe invinșii cu suflet inocent. Prin conferințe, prin romane alegorice, el desfășoară o vrednică activitate de propagandist creștin. Eugen Lovinescu clasifică literatura lui ca o literatură sămănătoristă întârziată, cu răgazuri și lungimi de om care are înaintea sa eternitatea, cu sfătoșenie moldoveană, lipsită de nerv și concentrare, cu poezie exterioară a naturii, cu sentimentalism față de toate nimicurile, cu fărâme mici de fapte în cadre mari, cu duioșie
Alexandru Lascarov–Moldovanu () [Corola-website/Science/310853_a_312182]
-
la Ploiești (1904-1906) și la București. Debutează publicistic în suplimentul literar al "Adevărului" (1903), cu un articol despre studiile sale clasice. În 1904 își începe colaborarea la "Epoca", scriind despre Mihail Sadoveanu. A continuat în 1905 cu articole despre scriitori sămănătoriști și poporaniști (Octavian Goga, Șt.O.Iosif, Alexandru Brătescu-Voinești, Popovici-Bănățeanu, I.Gorun, Sandu-Aldea, Ion Agârbiceanu, Emil Gârleanu), toate acestea constituind subiectele reunite în cele două volume de debut "Pași pe nisip...", apărute în 1906. În această perioadă a activității sale
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
din agenda didactică a lui Haret, și se dorea „distribuirea în toate colțurile țării în 1000 de exemplare”. Ajută la descoperirea romancierului Mihail Sadoveanu, numind anul 1904 „anul Sadoveanu”, cel care a fost pentru o perioadă figura principală a literaturii "sămănătoriste". În 1905, anul în care istoricul Onisifor Ghibu îi devine prieten apropiat și discipol, a scris 23 de titluri distincte, printre care două volume din "Geschichte des Rümanischen Volkes im Rahmen seiner Staatsbildungen" („O istorie o românilor în contextul formării
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
un studiu despre domnia de la începutul secolului al XVIII-lea a lui Constantin Brâncoveanu ("Viața și domnia lui Constantin vodă Brâncoveanu"). A publicat primul număr al revistei "Drum Drept", care apărea lunar, și care mai târziu a fuzionat cu revista "sămănătoristă" "Ramuri". În 1914 a primit distincția "Bene Merenti" din partea statului român, și a inaugurat Institutul de Studii Sud-Est Europene sau ISSEE (fondat prin eforturile sale), cu un discurs pe tema istoriei Albaniei. Din nou invitat în Italia, a vorbit la
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]