926,068 matches
-
identității naționale a constituit-o reînnodarea tradiției marelui Festival de la Bayreuth. Este drept, pe acele meleaguri tradițiile muzicale dateaza de mai bine de o jumătate de mileniu. Nimic nu este prea costisitor pentru a salva, pentru a întreține starea de sănătate spirituală a unei națiuni.
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
nu este menită a te cuceri. Strălucit cântăreț de operă, Van Dam caută în lied valori pe care estetica simplificatoare a scenei lirice nu i le oferă. Vocea gravă, nobil timbrată are, la cei 65 de ani ai săi, o sănătate și o netezime perfecte, doar acutul s-a mai asprit. Artistul o conduce cu grijă în scopul de a pune în evidență, dincolo de plăcerea efemeră a sonorității prețioase, sensurile muzicii în toate detaliile lor. O citire foarte elaborată în care
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
aeroport pînă la demnitarii zilei) și tentative aproape utopice de a satisface solicitările de interviuri ale mass-media (indiferent de orientarea lor politică). Vîrsta începe să își arate și ea inconvenientele, drumurile la spital sînt tot mai frecvente, iar problemele de sănătate apar în momentele cele mai neașteptate. Rămîn constante prieteniile cu Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Mihnea Berindei, Gabriela Adameșteanu, Horia-Roman Patapievici, Vlad Zografi. Ruptura de Paul Goma devine definitivă, iar relațiile cu Dumitru }epeneag și Alain Paruit traversează o criză cauzată
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
italian este caracterizat de un număr deosebit de mare de organisme instituționale cu atribuții în domeniul securității, ale căror competențe se pot suprapune: Președinția Consiliului de Miniștri, Departamentul de Protecție Civilă, Autoritatea Națională pentru Securitate, Ministerul Transporturilor, Ministerul de Interne, Oficiul de Sănătate, Oficiul Apărării, Poliția de Frontieră și Vamală, alte birouri și oficii locale 18. Strategiile de securitate ale țărilor din vestul Europei au unele puncte comune în identificarea categoriilor de riscuri și sugerează integrarea securității la nivelul UE. Simultan, fiecare stat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
acestora, acestea fiind diferențiate în provocări globale, regionale și interne. Provocările globale sunt date de: terorism (accentuându-se se schimbarea paradigmei securității după atacul terorist din septembrie 2001, precum și posibilitatea determinării de crize politice, economice, comerciale, de migrație masivă sau sănătate); proliferarea armelor de nimicire în masă (simultană cu răspândirea cunoștințelor tehnice în domeniu, precum și interdependenta cu terorismul); regiuni instabile/ state eșuate (determinând posibile legături cu dezvoltarea criminalități organizate, terorismului, migrația ilegală, traficul de arme și droguri); migrația ilegală (documentul face
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
birocrație, managementul defectuos al bunurilor deținute de autoritățile centrale și locale. Strategia de securitate detaliază riscurile interne la un nivel extrem de pragmatic, mergând până la includerea consecințelor accidentelor rutiere 42, în scopul asigurării fundamentelor legislației specifice și strategiilor sectoriale. Sub aspectul sănătății publice, sunt detaliate aspecte privind lipsa de calificare și educare a unor grupuri largi ale populației. Această tendință este accentuată de problemele de integrare în societate ale unor comunități etnice (minoritatea turcă?). Stratificarea exagerată a societății în adâncime este văzută
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Natalia Gherman, care a devenit membră a partidului chiar în timpul campaniei electorale. Alte 4 spoturi s-au axat pe teme electorale mai înguste, fiecare rezumându-se la prezentarea contrubuției miniștrilor PLDM la procesele de modernizarea Republicii Moldova în domeniile justiției, educației, sănătății - adica ministerele care le-au revenit liberal-democraților. Ultimul spot este unul de mobilizare a votanților PLDM. Textul se rezumă la întrebarea retorica a naratorului: Ce ne dorim noi? Probabil, suntem în fața celei mai importante alegeri de la independență încoace. Acum e
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în fața regimului comunist, o sumă de privilegii adjudecate de nomenclatura și o înfrângere simbolică majoră pentru emigrație: "(...) din clauză națiunii celei mai favorizate a avut de câștigat numai regimul. Banii câștigați n-au intrat în casele oamenilor, pentru viața și sănătatea lor, represiunea a crescut în schimb, a crescut și numărul privilegiaților. Așa da, s-au îmbogățit vârfurile. Iar exilul a primit poate cea mai puternică lovitură de la constituirea lui. Atunci am știut că indiferență față de țările din Răsărit a foștilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
spre asigurarea securității naționale. În afara elementelor care țin de apărare, de ordine publică sau de activitatea de informații și contrainformații, securitatea nu mai poate fi separată de un mediu economic competitiv, de stabilitatea financiar-bugetară, de existența unor sisteme publice - educație, sănătate, pensii - funcționale și adaptate schimbărilor, de protecția infrastructurilor critice sau de capacitatea de a răspunde la problemele de mediu. Este momentul ca în perioada următoare să construim consens politic în jurul acestor teme esențiale, un consens politic care să producă în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ar mai fi astăzi de prea mare interes pentru mediul de afaceri și companii. De pildă, Kenichi Ohmae 6 anticipa că statul ar trebui să renunțe la obsesia de a proteja industria autohtonă, ba chiar să renunțe la a finanța sănătatea, cultura și alte sectoare tradițional subvenționate, pentru că firmele private vor prelua acest rol, în interesul cetățeanului-consumator, statul continuând a percepe taxe, ce vor fi folosite la finanțarea de sectoare neproductive. Într-o lume a concurenței libere, cetățenii însăși vor face
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
excesiv) și toate celelalte generații de drepturi ale omului există o strânsă interconexiune. Astfel, stresul negativ excesiv poate produce încălcarea gravă a dreptului la viață al persoanei, a dreptului sau la integritate fizică și/sau psihică, a dreptului sau la sănătate, a demnității, libertății și inviolabilității persoanei umane, a drepturilor sale politice (de a alege și de a fi ales în funcții și demnități publice, a dreptului sau de a se afilia la asociații, sindicate, de a participa la viață civică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sec. XXI. Astfel, în cadrul Cartei, dreptul la fericire al omului metropolitan, precum și dreptul acestuia de a fi la adăpost de stresul negativ excesiv s-ar număra alături de alte drepturi specifice omului urban al secolului XXI (de exemplu, un drept la sănătate multidimensional, îmbunătățit, ca și nivel de protecție juridică, față de condițiile de poluare și toxicitate existente în marile orașe; dreptul la un mediu social, cultural și natural sănătos - deoarece trebuie să se vorbească și de forme specifice de poluare, precum poluarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unui model universal-valabil de dezvoltare 26, se conectează și cu protecția efectivă oferită de un drept al omului la a fi la adăpost de stres. Astfel, în contextul lipsei satisfacerii nevoilor fundamentale de existență (adăpost, alimentație, apa, educație, servicii de sănătate), omul postmodern este confruntat cu un stres negativ excesiv care îi afectează grav și direct beneficiul real al celorlaltor drepturi fundamentale ale omului, precum și calitatea vieții sale. La fel, distribuția inechitabila a resurselor planetei, modelul societății de consum și capitaliste
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
suprapuneri sau prin reconceptualizări ale unor spații familiare, adăugându-li-se interpretări și vizuni postmoderne care le schimbă complet semnificația lor istorică, inițială), a se vedea Mihaela Constantinescu, op. cît., pp.95-106. 13 Irina Moroianu Zlătescu, Octavian Popescu, Mediul și sănătatea, IRDO, București, 2008, pp. 19-102. 14 A se vedea, sub raportul civilizație-riscul de poluare, Irina Moroianu Zlătescu, Octavian Popescu, Mediul și sănătatea, op. cît., pp. 9-11, autorii menționând conceptul de "boli ale civilizației". 15 Deoarece există și un stres pozitiv
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
inițială), a se vedea Mihaela Constantinescu, op. cît., pp.95-106. 13 Irina Moroianu Zlătescu, Octavian Popescu, Mediul și sănătatea, IRDO, București, 2008, pp. 19-102. 14 A se vedea, sub raportul civilizație-riscul de poluare, Irina Moroianu Zlătescu, Octavian Popescu, Mediul și sănătatea, op. cît., pp. 9-11, autorii menționând conceptul de "boli ale civilizației". 15 Deoarece există și un stres pozitiv însă ceea ce se cere reglementat prin legislație adecvată este, în opinia noastră, doar stresul negativ excesiv (în opinia doctrinei, combaterea în totalitate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
General Assembly for an Overall Review and Appraisal of the Implementation of the Habitat Agenda, New York, 6-8 June 2001, United Nations Centre for Human Settlements (Habitat), www.unchs.org,DPI/2192-April 2001-20M. 17 Irina Moroianu Zlătescu, Octavian Popescu, Mediul și sănătatea, op. cît., pp. 87-92. 18 De exemplu, în Agendă Habitatului (Declarația de la Istanbul asupra așezărilor umane, conferință internațională sub egida ONU (Habitat ÎI), din 3-14 iunie 1996, este inclus acest drept, de o manieră implicită, în prevederea din alin.4
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
populațiilor lor, concepte care nu prezintă o dimensiune etică, echitabilă ci introduc dimensiunea forței într-o chestiune sensibilă, precum posibilitatea reală a statelor în curs de dezvoltare de a oferi garanția concretă a beneficiului drepturilor omului (dreptul la viață, la sănătate, la un nivel de viață decent, la alimentație, la apă) pentru populațiile lor. Cf. Mohammed Bedjaoui, Pour un nouvel ordre économique internațional. Nouveaux défis au droit internațional, UNESCO; PUF, Paris, 1979, pp. 32-34. 32 Considerat în doctrina "un nou tip
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Polirom, 2004. IRDO, Principalele instrumente internaționale privind drepturile omului la care România este parte, vol. I, Instrumente universale. București, IRDO, 2002. MIGA-BEȘTELIU, Raluca, Drept internațional. Introducere în dreptul internațional public. București, Ed. All-B, 1998. MOROIANU, Zlătescu Irina; POPESCU, Octavian, Mediul și sănătatea, București:IRDO, 2008. MOROIANU, Zlătescu Irina, Human rights. A dynamic and evolving process, București, Ed. Pro Universitaria, 2015. SMOUTS, Marie-Claude, BATTISTELLA, Dario, VENNESSON, Pascal, Dictionnaire des relations internationales, Paris, Dalloz, 2006. STRĂINU, Emil, Războiul geofizic. Tehnici de modificare a mediului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și pentru cei certați cu gunoiul pe care il produc și elimină în spațiile publice . cu öko pkw -urile - aici uniunea europeană este ceva mai maleabila față de estul europei din motive evidente. nu sunt bani pentru reformat-ul sistemului de sănătate sau cel social ( mă rog ! corupția în politica respectiv justiție etc. trebuie și ea finanțată de undeva ) deci, ar fi culmea ironiei să se pretindă un sacrificiu care poate să depășească posibilitatea reală a unei țări . să nu amintim și
Parbrizul nu desparte două lumi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82715_a_84040]
-
să apară pe posturi TV, nu persoane care ne fac țară de ris. Dragoș, iti urez o carieră frumoasă în tot ce-ți propui să faci, să ai mulțumirea de sine că lași ceva în urmă ta. Mult noroc și sănătate! Salut, Te rog spune-mi unde ai învățat să jonglezi cu poi-urile. Există vreun loc în București? @Tudor, am învățat la o petrecere. apoi mi-am comandat de pe net niște dvd-uri care îți arată ce și cum.
Cum am învăţat să dansez tango by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82659_a_83984]
-
susținut-o pentru că, întâmplător, eram de acord și cu adevăratul ei mobil - protejarea locurilor de muncă din industria auto locală. Acum, însă, vorbim de o taxă menită să întărească bugetul de stat, șubrezit de criză, dar mascată sub pretextul protejării sănătății populației. Că alimentele de tip fast-food sunt nocive e în afara oricărei discuții. Dar problema este dacă această taxă va scădea cu adevarat consumul acestor alimente și dacă acesta este cel mai bun moment pentru că ea să fie adoptată. Ministrul Sănătății
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]
-
sănătății populației. Că alimentele de tip fast-food sunt nocive e în afara oricărei discuții. Dar problema este dacă această taxă va scădea cu adevarat consumul acestor alimente și dacă acesta este cel mai bun moment pentru că ea să fie adoptată. Ministrul Sănătății a făcut analogia cu taxă pe viciu care există în cazul țigărilor. Analogia e instructiva, pentru că nici în acest caz creșterea prețului nu a scăzut consumul, ci doar calitatea țigărilor fumate. Mi-aduc aminte, acum mulți ani, ca, după un
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]
-
a făcut și cu taxa auto și cu taxele de mediu, adică RIGUROS nimic*. Încă aștept un sistem de etichetare pe alimente pe care să-l înțeleagă și pensionarii și adolescenții și țăranii. Dacă s-ar ocupă cu așa ceva, ministrul sănătății ar rămâne în istorie. Așa, va rămâne numai în înjurăturile clienților de fast-food. La noi e o mare problemă de mentalitate. Apă, fructele și legumele sunt pentru fetele la regim, nu într-o dietă echilibrată. Că români, n-am fost
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]
-
de mere verzi și salade cu pui mă oripilează mâncarea fast-food pe care o blamați intra la fel de bine într-o alimentație echilibrată că orice altă mâncare.. diferența stă în moderație și echilibru aș pune mai degrabă o taxă pe ipocrizie! sănătatea în românia nu are nicio legătură cu cartofii prăjiți sau burgerii..să mănânc salată și să fac ce? să alerg printre mașinile din parc, să stau 5 ore în trafic ca să cobor o pârtie, să iau ciuperci din alea 2
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]
-
însă în România cei mai nevoiași își cumpără ce pot și își încropesc/gătesc ceva acasă. Gândește-te numai la pensionari. e ipocrizie totală..educația se face prin programe , prin informări masive ,nu prin înfometare .. dacă s-ar gândi la sănătatea noastră ar investi în sectorul de sănătate și nici măcar nu i-ar costă ceva ,pentru că sunt fonduri europene , dar ca să le folosești trebuie să faci proiecte , să-ți dai interesul.. asta e o măsură în plus luată împotriva omului de
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]