6,994 matches
-
Acasa > Poezie > Credinta > CHINUL MEU Autor: Ion Mihaiu Publicat în: Ediția nr. 1921 din 04 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului De ce mă chinui, Doamne, cu o hârtie goală, de ce m-ai pus să sap printre cuvinte când carnea mea e-a gândului tău coală pe care scrii cu riduri dinainte? Ce rost mai are chinul meu tomnatic, ce-aș mai putea să-Ți spun din ce nu știi, când mă apropii de duhul tău
CHINUL MEU de ION MIHAIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_mihaiu_1459752863.html [Corola-blog/BlogPost/381978_a_383307]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > ADEVĂRUL NU-L POȚI ASCUNDE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 204 din 23 iulie 2011 Toate Articolele Autorului (din ciclul: Femeia - miracol de contradicții divine”) - Sapă, Ioane, acuși ne doboară căldura! Mai dă sticlă aia de rachiu și la mine! - Doar nu ne grăbește nimeni, camarade, de ce să ne omorâm? Vasile își scoase pălăria de pe cap și o trânti pe mormanul de pământ, negru și slinos
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
ce-l fugăresc dulăii, Sunt alungați părinții, când încă n-am crescut. Din trupu-ți ciopârțit se-nfruptă azi călăii. În verdele naturii, păstrată de martiri, În aur strălucind, pe fruntea ta, coroană, Cu mintea lor bolnavă, lipsită de sclipiri, Ne sapă gropi comune la Roșia Montană. Plutește prin văzduh otrava argintie, Iar moartea stă să cadă pe timpuri care vin. Din tot ce este azi, nimic n-o să mai fie... Pustiu, și morți, și lacrimi, și noi... cu-același chin. Iar
ÎN AUR STRĂLUCIND, PE FRUNTEA TA, COROANA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_aur_stralucind_pe_fruntea_ta_coroana.html [Corola-blog/BlogPost/348595_a_349924]
-
liceancă. Dar mi-am propus în sinea mea ca mai spre primăvară să îl iau pe Teo la plimbare în fiecare duminică în parcul din Constanța. Au mai fost și alte întâmplări. Oameni de zăpadă, bătăi cu bulgări, o căsuță săpată de Cătălin într-un troian imens. Într-o seară am făcut câteva partide de biliard. Pe toată perioada concediului am comparat fluidele fierbinți din Predeal. Vinul fiert cu scorțișoară de la telescaun e mai bun decât vinul fiert cu mere de la
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1406189490.html [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
se dovedise să fie semnul izbăvitor al statului roman și ocrotitorul împărăției întregi. Și a mai pus în mâna statuii sale, înălțate într-unul dintre locurile cele mai umblate ale Romei, o lance lungă în chipul crucii, poruncind să se sape dedesubt, cu slove latinești, următoarea inscripție: < > (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap. 11) Statuia Eliberatorului Constantin cel Mare așezată în piețele Romei purta în augusta mână învingătoare, Crucea Mântuitorului Hristos. Împăratul Constantin oferă tracului Miltiade-episcopul Romei
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA.. Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 555 din 08 iulie 2012 Toate Articolele Autorului DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA, Cu viața noastră, jonglează, Ne sapă în suflet cu dalta, Că suferi prea mult. . .nu contează. ORACOLUL- ia din planete, Simțirea și firea trimisă. Vei fi trist sau vesel băiete, Așa cum viața ți-e scrisă! DESTINUL- ți-l dă Ursitoarea, Când ochi ai făcut tu pe
DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA.. de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Destinul_oracolul_soarta_ionel_davidiuc_1341754134.html [Corola-blog/BlogPost/358121_a_359450]
-
făcut tu pe lume, Se crede atotștiutoarea. Ce spune, prea multe par glume! Dar SOARTA, o știe mai bine ACEL CE-A CLĂDIT UNIVERSUL, Viața ce fremătă-n tine, Iubirea, durerea și versul!. Că suferi prea mult. . . nu contează, Ne sapă în suflet cu dalta, Cu viața noastră jonglează, DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA. . . =23 Aprilie 2001= Referință Bibliografică: DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA.. / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 555, Anul II, 08 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ionel Davidiuc
DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA.. de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Destinul_oracolul_soarta_ionel_davidiuc_1341754134.html [Corola-blog/BlogPost/358121_a_359450]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > THE ORIGIN OF LANGUAGE.CHANNEL/CANAL Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului Și alte cuvinte care înseamnă „șanț, groapă“ provin, cum e și logic, de la verbul „a săpa“: lat. fossa de la verbul fodere „a săpa“, în rusă „mină, ocnă“ e kop' de la verbul kopati „a săpa“, în altă limbă slavă șanțul se numește prikop, de la același verb. Foarte interesant e cuvântul rigolă „canal mic, șanț mic“, în explicarea
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
LANGUAGE.CHANNEL/CANAL Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului Și alte cuvinte care înseamnă „șanț, groapă“ provin, cum e și logic, de la verbul „a săpa“: lat. fossa de la verbul fodere „a săpa“, în rusă „mină, ocnă“ e kop' de la verbul kopati „a săpa“, în altă limbă slavă șanțul se numește prikop, de la același verb. Foarte interesant e cuvântul rigolă „canal mic, șanț mic“, în explicarea căruia nimeni nu s-a gândit să
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului Și alte cuvinte care înseamnă „șanț, groapă“ provin, cum e și logic, de la verbul „a săpa“: lat. fossa de la verbul fodere „a săpa“, în rusă „mină, ocnă“ e kop' de la verbul kopati „a săpa“, în altă limbă slavă șanțul se numește prikop, de la același verb. Foarte interesant e cuvântul rigolă „canal mic, șanț mic“, în explicarea căruia nimeni nu s-a gândit să-l compare cu „trestia, stuful“. Cuvântul fr. rigole este explicat prin
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
rigole este explicat prin medio-olandezul regel, iar acesta din lat. regula „linie dreaptă“. După noi în rigolă putem vedea și cuvinte turcice - și nu numai - de exemplu arîk, arîg, arig, care înseamnă „canal“ și care sunt derivate din verbul „a săpa“ (vezi Sevortian, op. cit., p. 189, comparate cu dravidiana foarte multe detalii și chiar cu „a ara“. Și mai interesantă este existența unui lat. class. arrugium „galerie de mină“, cuvânt de origine iberică care a dat sp. arroyo, arrugie, atestat în
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
de neamuri finice ori turanice care s-au amestecat cu celții sau care au cutreierat tot nordul și vestul Europei în preistorie. Și au lăsat urme. Să fie oare o întâmplare că gr. kanon „regulă“ are același etimon kan- „a săpa“ din iraniană? E probabil ca regula latină să fie și ea în relație cu brazda la arat sau cu repetarea de multe ori până rămâne o dâră adâncă, un „șanț“ . De la arâg, arig, arrug - la rigola nu e departe: o
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
fie și ea în relație cu brazda la arat sau cu repetarea de multe ori până rămâne o dâră adâncă, un „șanț“ . De la arâg, arig, arrug - la rigola nu e departe: o simplă afereză cf. araki-raki „rachiu“. Tot în legătură cu „a săpa, a scobi“ și deci cu canalul era văzută fata la iranieni kanya sau femeia: kona la suedezi, coană al nostru, kuna „femeie“ în tupi guarani (America de Sud), kin în armeană, în udmurtă ken „noră“ etc., femeia fiind văzută ca o brazdă
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
Ar fi multe de scris despre magh. arok - se vede legătura cu arik, arâk, arig -, cu sl. rov „șanț adânc, groapă“, poate și cu lat. rivus, rus. reka etc. Dacă cineva se mai îndoiește de relația lui canalis cu „a săpa, a scobi“ iată o frumoasă explicație dată în NDE, Paris, 1913, p. 158: canal, „râu săpat de om: rivière creusée par l'homme“. Atunci de unde confuzia cu „trestia, stuful“? În scitică kana înseamnă „cânepă“, la greci și romani canna „trestie
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
sl. rov „șanț adânc, groapă“, poate și cu lat. rivus, rus. reka etc. Dacă cineva se mai îndoiește de relația lui canalis cu „a săpa, a scobi“ iată o frumoasă explicație dată în NDE, Paris, 1913, p. 158: canal, „râu săpat de om: rivière creusée par l'homme“. Atunci de unde confuzia cu „trestia, stuful“? În scitică kana înseamnă „cânepă“, la greci și romani canna „trestie și stuf“. Această plantă în acadiană se chema qanu, la evrei qaneh, de unde numele ei a
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
greci și romani canna „trestie și stuf“. Această plantă în acadiană se chema qanu, la evrei qaneh, de unde numele ei a ajuns la arabi qandi (vezi numele zahărului din această trestie). Sistemul de canalizare începe la sumerieni: „În Sumer se sapă canale “, apoi a trecut la iranici: „sistemul de irigare al pământului agricol practicat în Iranul antic prin canale subterane numite qanat care aduceau apa din munți, din izvoare și din râuri până la ogoare, este în mod evident preluat de la sumerieni
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
ploaie caldă de vară. Eram în fața căminului și ascultam cântecul ploii. Câtă muzică, Doamne! Ce frumos cânta ploaia! Parcă o aud și acum. Era o muzică a durerii destinată să spele greșelile, să curețe noroiul conștiinței, o muzică destinată să sape un gol atât de adânc, încât să nu mai poți ridica pleoapele obosite spre o altă rază de lumină. Doamne, câtă ploaie! Și ce cântec straniu! Un cântec al vieții mele, o viață ce a alergat dintr-o groapă în
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1488117005.html [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
după care ne dădea un bilet de voie. Aici aveam să cunosc ceva ce nu știam încă până atunci. Într-o zi a venit la noi o distinsa doamna să o ajutăm să întrețină mormântul soțului său. Adică să-l săpăm și să o ajutăm să planteze flori. Fiindcă eu terminasem ce aveam de învățat m-am oferit să o ajut. Din discuțiile purtate am reținut că soțul ei murise cu ceva timp in urma măcinat de o boală îndelunga de
CUNOŞTINŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ciclul_casa_de_sub_magulice_cunostin_mihai_leonte_1346580842.html [Corola-blog/BlogPost/343900_a_345229]
-
după orele de curs mi-am anunțat pedagogul de serviciu și am plecat spre adresa dată de doamna Minica. Cu toate că mai fusesem pe acea stradă nu remarcasem prea mult casa unde stătea doamna Minica. Mi-a spus că avea de săpat în grădina vreo câteva zeci de metri patrati și să amenajam straturile de zarzavat și flori. Casă era situată undeva sub pantă dealului, practic muntele Măgulicea cum îi ziceau localnicii. Doamna Minica locuia cu mama dumneaei în vârstă de 61
CUNOŞTINŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ciclul_casa_de_sub_magulice_cunostin_mihai_leonte_1346580842.html [Corola-blog/BlogPost/343900_a_345229]
-
în continuu amețindu-și partenerii de discuții. M-a întrebat dacă fumez și mi-a oferit o țigară Carpați fără filtru. Noi ucenicii fumam ce ne pică în mână. Am mers în grădina și după ce mi-a arătat parcela de săpat eu am inceput sa sap cu sârg pentru a termina cât mai repede. însă după ce am săpat cam pentru două straturi m-a oprit și am inceput pregătirea straturilor. Doamna Minica a început să mă descoase și să-i povestesc
CUNOŞTINŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ciclul_casa_de_sub_magulice_cunostin_mihai_leonte_1346580842.html [Corola-blog/BlogPost/343900_a_345229]
-
de discuții. M-a întrebat dacă fumez și mi-a oferit o țigară Carpați fără filtru. Noi ucenicii fumam ce ne pică în mână. Am mers în grădina și după ce mi-a arătat parcela de săpat eu am inceput sa sap cu sârg pentru a termina cât mai repede. însă după ce am săpat cam pentru două straturi m-a oprit și am inceput pregătirea straturilor. Doamna Minica a început să mă descoase și să-i povestesc despre mine. Bine înțeles cum
CUNOŞTINŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ciclul_casa_de_sub_magulice_cunostin_mihai_leonte_1346580842.html [Corola-blog/BlogPost/343900_a_345229]
-
țigară Carpați fără filtru. Noi ucenicii fumam ce ne pică în mână. Am mers în grădina și după ce mi-a arătat parcela de săpat eu am inceput sa sap cu sârg pentru a termina cât mai repede. însă după ce am săpat cam pentru două straturi m-a oprit și am inceput pregătirea straturilor. Doamna Minica a început să mă descoase și să-i povestesc despre mine. Bine înțeles cum eram destul de larg la gură i-am povestit despre viața mea și
CUNOŞTINŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ciclul_casa_de_sub_magulice_cunostin_mihai_leonte_1346580842.html [Corola-blog/BlogPost/343900_a_345229]
-
gura preotului „merge și așa” iar munca, cel puțin în cele 200 zile anual în care sfinții se înroșesc de rușine pe calendar, se usucă mâna dacă o pui pe un ac. Nu mai zic de lopată. Doar pompierul poate săpa șanțul se scurgere al apei din ograda potopită de ape. Rumânul fie el și Rom își plânge amarul la cârciumă unde se sprijină pe umărul tovarășului de suferință. Nici un pic de compasiune sau într-ajutorare. Guvernul a provocat viitura deci
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
scară Și din neguri peste lume fără milă se pogoară Un Ocnaș să-l pui în lanțuri și în cuie bată-l sorții Se ridică din mormite supărați parcă și morții! Iarbă încă-i verde acasă și baladele mai plâng, Sapă nu e obosită a cosit mereu cu sârg! În livezi roșiți sunt merii, soarele i-a mângâiat Edenul a fost pierdut, cănd Adam n-a ascultat... Șarpele îndoielii musca fără milă din livadă, Cei mai slabi și triști sau singuri
RÂNDUIALA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1445492740.html [Corola-blog/BlogPost/342971_a_344300]
-
băieți și să umblu brambura Zău să fug din țara mea crucea s-o cioplească vântul loc să n-am sub nicio stea alții să-mi rostească gândul Crucea s-o cioplească vântul să las fete și băieți să vă sape-n cer mormântul hoților voi asta vreți Să las naibii țara mea străinii să moară-n ea poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II * Fulgerul mămăligii românești În ceaunul fără ceas, Mestec golul ce-a rămas: Trăzni-v-ar să vă trăznească
COSTEL ZĂGAN DESPRE ROMÂNIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_zagan_despre_romania_costel_zagan_1384071496.html [Corola-blog/BlogPost/347296_a_348625]