663 matches
-
lungul tuturor prozelor și uneori realizează pasaje formidabile, ca în această utopie cu aluzii clare (majoritatea prozelor sunt publicate prin diverse reviste în anii '60, '70): "Domnilor, știți care va fi ocupație generală a oamenilor într-o societate perfect canalizată........ Săpatul, Domnilor, săpatul! Toată lumea va săpa, așa va fi o societate de săpători. Pe cinstea mea, domnule, istoria nu este altceva decât istoria sapei. CE unealtă minunată, sapa, ce bucurie s-o prinzi în palme după ce ai scuipat sau nu în
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
prozelor și uneori realizează pasaje formidabile, ca în această utopie cu aluzii clare (majoritatea prozelor sunt publicate prin diverse reviste în anii '60, '70): "Domnilor, știți care va fi ocupație generală a oamenilor într-o societate perfect canalizată........ Săpatul, Domnilor, săpatul! Toată lumea va săpa, așa va fi o societate de săpători. Pe cinstea mea, domnule, istoria nu este altceva decât istoria sapei. CE unealtă minunată, sapa, ce bucurie s-o prinzi în palme după ce ai scuipat sau nu în ele, n-
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
Am plecat devreme din Haifa, era un drum lung și necunoscut, așa că am ajuns puțin Înainte de oră anunțată; am avut În felul acesta ocazia să vedem cum arată un „Cimitir alternativ”. Nu pot descrie emoția văzând monumentele, pe unele fiind săpate cruci, lângă altele cu „Maghen David”, un pom Împodobit de Crăciun și jucării la mormântul unui copil, care nu a apucat să trăiască măcar o lună, multe monumente cu inscripții În limba rusă, cateva În românește, altele În ebraică. Soțul
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
inocent”, include cusururile etic neutre, de care omul nu e vinovat: împiedicarea în mers, bîlbîiala, nimerirea alături, stîngăcia, frica de oameni, zăpăceala: „Nu privim în același mod, însă, precizează autorul nostru, ghinionistul naiv și ghinionul vicleanului care cade în groapa săpată altuia. Aici ghinionul este ironia sorții care sancționează. Acțiunea ridicolului este aducerea la realitate. Dar omul ridicol o percepe ca pe o nedreptate, ca pe o sancțiune, deși este sancționată doar aparența neîntemeiată. De aceea, el este un învins”. În
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
tăcere". ( Timea Silvia Kengyvel, Satu Mare) * Ce sunt tristețile? "Jurnale intime/ Ținute/ La vedere". Ce nu știai? "Când ți-ai lepădat/ Și ultimul bănuț/ Al iluziilor/ M-ai prins de mână./ Nu știai că sînt,/ de fapt,/ Prăpastia pe care ai săpato ( sic)/ Cu timpul/ În mine". Ce e mai important pe lume și de ce? Poți căuta și găsi/ De toate:/ Bani, femei, glorie.../ Dar gândurile,/Oriunde vei fi,/ Vor veni singure/ la tine". De ce te poți înfricoșa până la urmă? "Lama cuțitului
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13994_a_15319]
-
morman de bolovani și peste o stivă de scânduri. Camera în care, într-o noapte, este prins fugarul Filimon de către Nichifor Fătu, în casa lui, se prăbușește într-o galerie subterană, una din multele care macină pe dedesubt localitatea, galerii săpate nu numai pentru piatra obișnuită, ci și în căutarea prețioasei pietre galbene, interpretată în mitologia locală ca un fel de comoară ascunsă. Deși prin rememorări dureroase află ceva despre sine, Filimon plutește în incertitudini, până la sfârșit: "ultima oră ți-a
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
privesc țintă. nu au pleoape nici pupile. o pereche de iriși dilatați două lame albastre de cuțit îmi reflectă dublu chipul ca o mască din care se desprind bucăți de ghips. și mă trezesc. stau întinsă pe puntea din pământ săpat a unui vapor în tangaj. mâini tremurânde îmi rup șiretul corsetului trag balenele prin volanul din dantelă sfâșie pânza fină. vârtej de cuvinte pe care nu le înțeleg. fereastra ieșită din pământ ușor aburită se luminează deasupra mea. îl văd
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
vino bucur a plecat și a izbucnit în plîns pe trepte am căutat ceva de săpat nu te atinge de el nu știi nimic habar n-ai cît de mult l-am iubit seara mi-a arătat locul unde trebuie săpat aici sub vie lîngă dalmațian și brack trebuie să fie adîncă săpam ca disperatu pînă la spania-olanda mai erau două ore l-am așezat cu capul spre poartă cum îi plăcea lui să stea cu labele îndoite sub el am
Poezii by V. Leac () [Corola-journal/Imaginative/6076_a_7401]
-
la același semnal al copilului, ulii s-au înălțat și au pierit ca săgețile aprinse în negura călătoare de deasupra pădurii, iar bursucii s-au destrămat asemenea unui abur în hățișurile ferite și întunecate ale ei, pe unde-și aveau săpate vizuinile. Băiețelul i-a surâs cu înțeles lui Anghel Furcilă, scotocindu-l până în adâncul sufletului cu ochii lui curați și fosforescenți și, fără zăbavă, cum îi era apucătura, s-a făcut, și el, nevăzut... Peste o vreme, dezmeticindu-se, Anghel
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
un capriciu din care se deșiră schimonosit de tandrețe pulsul înfășurat la gât pentru iarna ca-ntotdeauna - fiecare fulg cu oglinda în piept...mă prind firimituri în hora de camee - (asemenea albume nu se răsfoiesc decât la sfârșitul unei zile săpate direct în piatră de unde s-ar vedea încă de cum încalecă primul tătar linia orizontului și dintr-o încâlcită absență a tuturor obiectelor ascuțite a frânghiilor unghiilor reproșurilor împinge deșertul către tine precum plugurile zăpada) - or să le poarte fetițe impozante
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
mașină și am străbătut Transilvania către nord, peste munți. La Siret, într-o sinagogă prăfuită și de mult lipsită de ceremonii am descoperit numele celui care ar fi putut fi străbunicul scriitorului - Stein... Pentru mine faptul că am descoperit numele săpat aici este mai important decît a avea certitudinea că el a aparținut unui membru al familiei mele, mi-a spus Barry la plecare. Tîlcul l-am găsit în chiar ultimul capitol al Tatălui Fantomă: Am realizat cu multă vreme în
În căutarea tatălui pierdut by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13223_a_14548]
-
demult apuse. Viața este un șir de evenimente bune și rele, iar fericirea este trecătoare, apare și dispare, de cele mai multe ori fără să prinzi de veste. Este o stare pe care nu o poți recunoaște decît post-factum, prin urmele ei săpate adînc în amintire. La bilanțul final al unei vieți se constată că adevăratele momente de fericire nu au nimic spectaculos, țin de starea de normalitate, de firescul relațiilor umane: "...Eram puțini și liniștiți, noi eram tineri, viața ni se părea
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
Valea evreilor". Când ajunse acolo, zona era pustie de mai bine de doi ani. După plecarea evreilor, terenurile fuseseră la început revendicate de către vecini, apoi folosite de gherile. Acum totul ajunsese o paragină deasupra căreia planau câțiva corbi. Între șanțurile săpate odinioară de roțile căruțelor, ce duceau acum spre grajduri pustii, crescuseră bălăriile. Câmpurile pe care Melmont le privise cu ochii copilului trimis cu vitele la păscut, fuseseră de mult abandonate. Ceva mai încolo, nici o colibă nu mai avea acoperiș. Cu
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
propriile emisiuni " veți afla lucruri noi și interesante despre dvs. Emil Constantinescu, ex-președinte al României. Ultima dvs. apariție la televiziune, la un talk-show, a fost o revelație năucitoare: ați demonstrat muritorilor legătura indestructibilă dintre geologie și politica A.P., adică: trebuie săpat totul și acuzat până ce, apocaliptic vorbind și sub formă de parafrază, electoratul va striga biblic spre A.P.: "Sunt curățat de pesedism, pedism, penelism, penețecedism, cederism și toate celelalte păcate, iar îmbrăcămintea mea, ca și sufletul meu, are exclusiv culoarea apismului
Poșta cronicii TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12884_a_14209]
-
a susținut teza de doctorat la Universitatea din București în anul 1929, lucrare intitulată Viața economică a Daciei romane. Ca arheolog, Vasile Christescu a săpat în siturile preistorice de la Boian și Vădastra, la fortificația de la Frumoasa și în castrul de la Săpata de Jos. Istoria militară a Daciei romane a apărut în anul 1937 și a rămas până astăzi singura lucrare de sinteză cu acest subiect din România. Cei doi editori, Claudiu Christescu și Constantin C. Petolescu, au republicat-o păstrând intact
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și certificat de bună purtare! Ca două șine de cale ferată, inima mea și a ta - În tandem, cataclismul sublim! Dacă aș ști când Înflorește magnolia, sufletul tău Înmiresmat de dorul de mine, nu-i așa că ai tremura sub biserici săpate direct În ostroave de mirt? Da, sunt rătăcitul poet Într o gară pierdută la cărți, poemele mele aleargă costelive În lună, apropiați stăm unul ascuns În altul de frică, nu mai am ochi, nu mai am gură! Poduri de gheață
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
brațul, așteptând. După ce pipăiră buza galeriei rămase Întregi, antenele se retraseră tot așa de repede după cum se iviseră. Adu-mi repede o folie de plastic! iam cerut colegului cu nerăbdare În glas. Lăsându-mi paltonul pe grămada de pământ proaspăt săpat, Joo dispăru. L-am privit pe jumătate Înciudat, pe jumătate bucuros că se grăbea sămi aducă ce-i cerusem. Știam că are Întotdeauna pregătite câteva materiale ce-ar fi putut sluji la te miri ce, iar dacă nu le aveai
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
balaur și tot am să-l prind, mi-am zis, așezându-mi paltonul pe umeri, cât să fumez o țigară. Cu coada ochiului urmăream apariția antenelor ce se retrăseseră În galerie. Nimic. Intrigat, am azvârlit chiștocul și mi-am continuat săpatul. Puteam săpa și cu altceva, mai spornic, dar nu cu atâta precizie. Lama metalică se dovedise a fi tocmai ce trebuia. Am mai continuat să răscolesc pământul Încă o oră, când au apărut din nou antenele, agitându-se de data
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
pîrga cuvintelor început de rod o nouă naștere ultima - coroana de slavă a poemei altoiul trunchiului de pămînt al poemului în putrezire naștere din naștere putrezirea înviată de neputrezire lemn din ceruri înflorit din lemn de pămînt - pe fruntea poetului săpată forma literei T mereu adîncindu-se în palma mîinii lui drepte ivită rana încet deschizîndu-se întîiul rod - deodată cu pîrga Mîna de țărînă Trăiește pe domeniu fără lumină și apă cum Trandafirul de Crăciun pe piatră cu mîna lui de țărînă
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
undeva aiurea într-un vis. Ba nu acolo pentru că și visele-n ultima vreme se împlinesc devin ceea ce știu să devină cel puțin jocuri de noroc alte iubite alte despărțiri. La ce bun realitatea? Întrebare pusă cu biciul ca să rămână săpată în carne și ca să te ferești să-i răspunzi pentru că nu ochiul inventează lumea ci cuvântul și nu numai ca să o facă să sune.
Poezie by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/14305_a_15630]
-
întoarse lăsîndu-l în plata domnului și se îndreptă spre dormitor să se culce. "O să se învețe el, om bătrîn... O să se dea pe brazdă." Visă în noaptea aia că părul lui era demult alb, dar că Petrică, "frizerul" lor din Săpata i-l vopsise. Asta o făcuse cu vopsele și pomezi magice, însă el se supărase. "Nu-mi stă bine culoarea, ce făcuși mă, Petrică" ar fi întrebat. La care Petrică ar fi rîs împăciuitor și i-ar fi pus pe
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
furtuni Nu mai trece prin cartea unde am fost hărăzit. Vag trăiește pământul printre Întâmplări de demult și viitoare. 3 Și dacă sunt apă ce din aer țâșnește, Primește-mă în palma ta Și în brazda în inimă de curând săpată. Timpul a existat altădată Și altfel săpa cruzimea lui. De printre broaștele cu pâlpâiri de veselie în glas Eu mă îndepărtez în mine. Ascult și văd din orice văzut și nevăzut. Așa poate să fie mișcarea mierii în albine Și
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
și poduri vechi. Acasă aveam 300 gr. de pâine pe zi, la fel ca toată populația din Bulgaria - pe cartelă; la muncă aveam 600 gr., dublu. Nu aveam un regim opresiv. La Silistra, un singur coleg, cu care lucram la săpat pământ, un avocat tânăr, Averbuh, a fost împușcat în 1943 de Siguranță, fiind bănuit de comunism. și eu am fost bănuit de comunism; nu aveam voie să circulăm de la 9 seara până la ora 8 dimineața. Fac o mică paranteză: în
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
Dup-aceea-ncepură Oasele albe să adune prietenii, frații lui Hector, Care cu toți jeleau și aveau fața-necată de lacrimi. Oasele albe le puseră ei într-o raclă de aur, Le înveliră în pânze subțiri porfirii și băgară Repede racla în groapa săpată adânc; pe deasupra Stane de piatră-ndesind, rămășițele-i acoperiră Și moviliră pământ, în vreme ce în jurul movilei, Stau păzitorii veghind ca să nu dea năvală danaii. Când era gata mormântul, ‘napoi se grăbiră și-n urmă, Bine-adunați, la un praznic de pomină se așternură
Agenda2003-46-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281703_a_283032]
-
oameni, apăruți din noapte. Sunt șase persoane, trei băieți și trei fete, care se îndreaptă spre mine. Surprinși să ne întâlnim noaptea la Sfinx intrăm în vorbă. Le explic ce fac - vreau să pun pietrele din jurul altarului într-un șanț săpat, apoi voi acoperi totul cu pământ. Dar este o muncă laborioasă și de lungă durată, spune un băiat. O voi termina până dimineața. Vă ajutăm noi, spune o fată. Lucrul este împărțit pe echipe. Unii dau pietrele la o parte
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]