35 matches
-
de apa de șiroire). • cernoziomuri levigate (degradate) ce se dezvoltă sub vegetația de silvostepă. c) soluri intrazonale (azonale): • lăcoviști și soluri aluvionare; dezvoltate în lunca Lohanului și de-a lungul afluenților săi, pe porțiuni mai mari sau mai mici. • soluri sărăturoase, care au însă o dezvoltare redusă, în regiunile cu terenuri cu exces de săruri. CAPITOLUL VIII PROCESUL DE UMANIZARE 1. VECHIMEA LOCUIRII ÎN ARIA PROXIMĂ. Ca și în cea mai mare parte a teritoriului României, bazinul Lohanului, împreună cu aria limitrofă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
creasta Dealului Mănăstirii, între Heci și Probota; - Dumbrava - teren din spatele casei fraților Ciuciu, care se învecinează la est cu comuna Vânători; - După Biserică - teren bun pentru agricultură din spatele bisericii Bursuc Deal, aparține comunei Valea Seacă; - După Tău - pășune și fânețe sărăturoase, la est de calea ferată, în dreptul Bursucului; - După Grădini - loc bun pentru agricultură în vestul grădinilor Păscălenilor, de aceea i se mai spune și „La Păscăleni”; - Fasoliște - tarla paralelă cu Groapa Negri dinspre Sirețel; - Feredeu - teren arabil mai înalt, de pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și cu pseudorendzinele, Ielenicz și Săndulache, 2009. De asemenea, pe versanți au fost identificate soluri de tip regolosoluri și erodisoluri, iar în lunci, soluri neevoluate de tip aluvial, Șoneriu și Grecu, 1987; Ielenicz și Săndulache, 2009. Pe argilele și marnele sărăturoase asociate cutelor diapire, s-au dezvoltat, pe zone restrânse soluri de tip solonceac. Între sol, climă și vegetație există un strâns paralelism denumit pedo-fito-climatic, acesta este prezent și în țara noastră. ... 2.3.2. Influența tipurilor de soluri asupra speciilor și habitatelor
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
pur și simplu m-a cucerit prin frumusețea lui și mai ales că fiecare metru pătrat din el este plin de istorie și de cultură. Între Vaslui și Iași timp de aproape o oră nu puteai vedea decât sărăcia pământului sărăturos, plin de ciulini printre tulpinile firave de porumb sau floarea soarelui, nerecoltate încă. Dealungul terasamentului de cale ferată, pe partea stângă de mers se înșiruiau zeci de copaci, plopi și sălcii în care aninau ciorchine de vâsc. Până atunci eram
CU TOAMNA BRAŢ LA BRAŢ. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384423_a_385752]
-
Biruința - ne pregătesc acum un potop de zile negre, de o să îngroape jumătate din omenire, pe cei din Sud în munți de zăpadă, iar cealaltă jumătate, pe cei din Nord, în flăcări de Foc negru și vulcani noroioși, sulfuroși și sărăturoși, plini de biomolecule din ADN-ul primordial - zic ei. Dar eu nu-i cred. Recent, am aflat de la o prietenă bună de-a mea, Donia Clara, care mi-a șoptit că: cică l-ar fi vânat pe Okeanos chiar Matroana
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
pur și simplu m-a cucerit prin frumusețea lui și mai ales că fiecare metru pătrat din el este plin de istorie și de cultură. Între Vaslui și Iași timp de aproape o oră nu puteai vedea decât sărăcia pământului sărăturos, plin de ciulini printre tulpinile firave de porumb sau floarea soarelui, nerecoltate încă. De-a lungul terasamentului de cale ferată, pe partea stângă de mers se înșiruiau zeci de copaci, plopi și sălcii în care se aninau ciorchine de vâsc
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
care are la bază apelativul slatină “apă sărată, izvor sărat”), Sărata, Sărățile, Slătinița, Slătiorul, Slătioara, Solonț (prezent în toponimia județului Bacău), Soloneț (existent în Basarabia și în județele Botoșani, Iași și Suceava). Et.: slv. slan “apă sărată, izvor sărat, loc sărăturos”,varianta slavă meridională, căreia îi corespunde în ucraineană (limbă cu polnoglasie) radicalul solo (de unde Solonț și Soloneț ) + suf. -ic. TESCANI, sat din comuna Berești - Tazlău, situat la confluența râului Tazlăul Sărat cu râul Tazlău. A făcut parte din ocolul Tazlăul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
în orice sezon. Vegetația cuprinde îndeosebi specii de graminee și ciperacee: firuța bulboasă (Poa bulbosa), rogozurile de deșert (Carex pachystilis, C.physodes, C.hostii), alături de care sunt și alte specii ierboase: Lepidium perfoliatum, Draba verna, Holosteum umbellatum, Sclerochloa dura. Deșerturile sărăturoase au o serie de specii adaptate solurilor: Salicornia herbacea, Halocnemum strobilaceum, Artemisia maritima, Kochia prostrata, Haloxylon aphyllum. Deșerturile au reputația unor locuri cu faună săracă, însă în realitate sunt numeroase speciile de animale mai ales în perioadele ploioase sau în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
alte zone, substratul este alcătuit din argile, marne și chiar marne salifere. Argilele și marnele au favorizat de-a lungul timpului, procese de alunecare a unor terenuri de pe versanți, iar marnele salifere au dus la formarea unor enclave de soluri sărăturoase și a unor ape minerale. Astăzi amploarea preceselor de alunecare a versanților s-a redus considerabil prin lucrări tehnice de stabilizare a versanților și prin plantații de arbori. Solurile din zona Dealului Copou sunt cernoziomuri cambice și cernoziomuri argilo-iluviale. Pe
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
tehnologia exploatării ovinelor. 9. Colaborarea în cercetarea și producerea biopreparatelor de uz veterinar. 10. Pesta porcină africană; diagnosticul diferențial față de pesta porcină clasică; metode de cultivare a virusului. 11. Protecția și controlul degradării solurilor: lupta contra eroziunii și corectarea solurilor sărăturoase, marismas etc. 12. Mașini și utilaje pentru cultura legumelor. 13. Economia și planificarea producției de carne și lină. 14. Plantații de rășinoase: tehnologia de plantare și îngrijire. 15. Împădurirea terenurilor degradate și corectarea torenților; tehnologii de lucru și planificarea acestora
CONVENŢIE din 2 decembrie 1977 privind colaborarea şi cooperarea ştiinţifică şi tehnica în domeniul agriculturii între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Statului Spaniol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127030_a_128359]
-
dulci; maximum 2,5 g/l pentru vinurile obținute prin evoluție sub peliculă; ... s) acid citric - maximum 1 g/l; ... ț) sodiu excedentar - maximum 60 mg/l, limită care poate fi depășită pentru vinurile obținute din plantații amplasate pe soluri sărăturoase; ... u) diglucozidul malvidinei - maximum 15 mg/l pentru vinurile roșii obținute din struguri proveniți din soiuri nobile. ... Articolul 42 (1) Sunt improprii consumului uman direct: ... a) vinurile oțetite, manitate, băloșite și cele cu miros de hidrogen sulfurat, de mucegăi sau
REGULAMENT din 20 decembrie 2000 de aplicare a Legii viei şi vinului nr. 67/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132200_a_133529]
-
naturale dulci; - maximum 2,5 g/l pentru vinurile obținute prin evoluție sub peliculă; s) acidul citric, maximum 1 g/l; ... ț) sodiul, maximum 60 mg/l, limită care poate fi depășită pentru vinurile obținute din plantații amplasate pe soluri sărăturoase; ... u) diglucozidul malvidinei, maximum 15 mg/l pentru vinurile roșii obținute din struguri proveniți din soiuri nobile. ... (2) Caracteristicile de compoziție chimică ale vinurilor, produselor pe bază de must, vin și subproduse vinicole sunt determinate prin metode de analiză admise
NORME METODOLOGICE din 10 octombrie 2002 (*actualizate*) de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145625_a_146954]
-
mai este denumită vegetație de luncă (zăvoaie). În componența ei intră sălcii, plopi (în câmpie și dealuri), anin (la munte). Acolo unde sunt lacuri, bălți, se dezvoltă și stuf, papură, rogoz. În munți există și mlaștini și turbării. Pe terenurile sărăturoase, ca și pe cele nisipoase, s-a dezvoltat o vegetație cu specii adaptate la condițiile de viață vitrege de aici. Pe nisipuri s-au realizat și plantații de salcâmi. 64 GEOGRAFIE FIZICĂ Pădure de molid în Munții Retezat Contactul pădurii
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
dezvoltarea ierburilor sau a unor arbuști. O grupă aparte include solurile azonale, care sau dezvoltat în anumite condiții, căpătând caracter local. Aici sunt incluse solurile nisipoase din câmpiile Carei, Olteniei, solurile din luncile râurilor, unde este mai multă umiditate, solurile sărăturoase care au conținut mare în săruri. Solurile din lunci sunt folosite pentru legumicultură, cele sărăturoase, cu pajiști sărace, pentru creșterea vitelor, iar cele pe nisip pentru viticultură. 66 GEOGRAFIE FIZICĂ Sol brun-roșcat Cernoziom cambic Cerb Popândău PROTECȚIA ȘI CONSERVAREA MEDIULUI
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în anumite condiții, căpătând caracter local. Aici sunt incluse solurile nisipoase din câmpiile Carei, Olteniei, solurile din luncile râurilor, unde este mai multă umiditate, solurile sărăturoase care au conținut mare în săruri. Solurile din lunci sunt folosite pentru legumicultură, cele sărăturoase, cu pajiști sărace, pentru creșterea vitelor, iar cele pe nisip pentru viticultură. 66 GEOGRAFIE FIZICĂ Sol brun-roșcat Cernoziom cambic Cerb Popândău PROTECȚIA ȘI CONSERVAREA MEDIULUI NATURAL Dezvoltarea societății a fost însoțită de modificări pe care omul, prin diverse acțiuni, le-
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
suprafețelor agricole în sezonul de vară, când secetele sunt frecvente; - eliminarea apei care abundă în unele terenuri din luncile marilor râuri (Dunăre, Siret, Prut) sau din câmpiile de subsidență; - acțiuni de îmbunătățire a calității terenurilor degradate sau a celor nisipoase, sărăturoase; - construirea digurilor care să protejeze așezările, terenurile agricole, căile de comunicație, de revărsările și inundațiile produse de apa râurilor la ploile bogate. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE MEDIULUI 141 Mediu natural modificat în lungul litoralului Faleză pe litoralul sudic al Mării Negre Amenajări
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
înclinat spre sud, situat între Dealul țiganului și Iazul Calu Alb. Parțial se folosește pentru pășunatul vitelor. Aici a fost o crescătorie de cai a moșierilor din familia Boldur-Lățescu. Iezăr-lac natural mic, situat lângă locul numit La Pâșcov. Datorită terenului sărăturos și mlăștinos multe vite s-au înecat și s-au împotmolit în acest lac. Unii oameni mai numesc acest loc La Pâșcov-Ochi. Este vorba de o sinonimie toponimică. Imaș (Pe Imaș)-terenuri situate, de regulă, la marginea satelor din comună
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Negru și se varsă în Bașeu. în Vatra trece pe sub podurile Hrincu, Șchiopeț, Mitrofan și Tutunaru. Pârâul Uluce-izvorăște de sub Dealul Grâie și se varsă în iazul Calu Alb. In trecut pe cursul său erau amenajate uluce pentru adăpat vitele. Pâșcov-loc sărăturos puțin productiv, cu multe povârnișuri, situat între Ciritei și Dealul Gicol. în timpul verii din cauza căldurii și a sărurilor, terenul capătă un aspect albicios, de mucegai. Cuvântul pâșcov poate avea înțelesul de alterat, mucegăit. Nu departe se află și locul numit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Grecii îl numeau Poras sau Piretus (Herodot), iar romanii l-au numit Hierasus sau Gerasus (Ptolemeu) și Porata (Arvino Marcelini), iar în limba scită însemna trecătoare (B.P. Hașdeu). Suntem de părere că toponimul este de origine traco-dacă. Puturoasa-teren cu solul sărăturos folosit parțial pentru pășunatul vitelor. Este situat între Dealul Dumbrăvii și Dealul Crucii. Numele îi provine de la pârâul care curge pe valea respectivă și a cărui apă miroase urât. Punte (La Punte)-loc situat în satul Vatra, unde se află
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
concentrat; maximum 2,5 g/l pentru vinurile obținute prin evoluție sub peliculă; ... s(,)) acid citric - maximum 1 g/l; ț) sodiu excedentar - maximum 60 mg/l, limită care poate fi depășită pentru vinurile obținute din plantații amplasate pe soluri sărăturoase; ... u) diglucozidul malvidinei - maximum 15 mg/l pentru vinurile roșii obținute din struguri proveniți din soiuri nobile. ... 42. Sunt improprii consumului uman direct: a) vinurile oțetite, manitate, băloșite și cele cu miros de hidrogen sulfurat, de mucegăi sau cu alte
REGULAMENT din 20 aprilie 1999 de aplicare a Legii viei şi vinului nr. 67/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175333_a_176662]
-
crescătorii cu turme constituite, pot fi contractate pe termen de 2-5 ani. Articolul 24 Pe terenurile ce se desțelenesc din pășunile comunale sau ale asociațiilor de pășunat, se vor cultiva numai plante de nutreț. Face excepție cultură orezului pe solurile sărăturoase, care se admite a se face 3 ani consecutiv pe baza unui plan de amenajare aprobat de Ministerul Agriculturii și Silviculturii, în scopul spălării excesului de salinitate, după care terenul respectiv se va cultiva numai cu plante de nutreț. În
DECRET nr. 303 din 8 iulie 1955 privind organizarea, administrarea şi folosirea pasunilor, loturilor zootehnice şi statiunilor de monta comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175779_a_177108]
-
naturale dulci; - maximum 2,5 g/l pentru vinurile obținute prin evoluție sub peliculă; s) acidul citric, maximum 1 g/l; ... ț) sodiul, maximum 60 mg/l, limită care poate fi depășită pentru vinurile obținute din plantații amplasate pe soluri sărăturoase; ... u) diglucozidul malvidinei, maximum 15 mg/l pentru vinurile roșii obținute din struguri proveniți din soiuri nobile. ... (2) Caracteristicile de compoziție chimică ale vinurilor, produselor pe bază de must, vin și subproduse vinicole sunt determinate prin metode de analiză admise
NORME METODOLOGICE din 10 octombrie 2002 (*actualizate*) de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222939_a_224268]
-
naturale dulci; - maximum 2,5 g/l pentru vinurile obținute prin evoluție sub peliculă; s) acidul citric, maximum 1 g/l; ... ț) sodiul, maximum 60 mg/l, limită care poate fi depășită pentru vinurile obținute din plantații amplasate pe soluri sărăturoase; ... u) diglucozidul malvidinei, maximum 15 mg/l pentru vinurile roșii obținute din struguri proveniți din soiuri nobile. ... (2) Caracteristicile de compoziție chimică ale vinurilor, produselor pe bază de must, vin și subproduse vinicole sunt determinate prin metode de analiză admise
NORME METODOLOGICE din 10 octombrie 2002 (*actualizate*) de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222937_a_224266]
-
oamenii din municipiu și din localitățile învecinate. În zăvoaiele de plopi și salcie (Jirlău, Chiciu și Călărași) vegetează natural și câteva specii de liane și viță sălbatică (Vitis silvestris), precum și cătina roșie (Tamarix galica) dezvoltată îndeosebi pe solurile nisipoase și sărăturoase. Tot aici întâlnim tufișuri de mure și zmeură. Vegetația de mlaștină și cea acvatică din lacuri și bălți este reprezentată prin stuf (Carex acutiformic, Carex riparia), săgeata apei (Sagitaria sagittifolia), vâscul de apă (Myriophyllum spicatum) și, mai rar, nuferi albi
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
70m în zonă. Localitatea Slatina Timiș datează din perioada stăpânirii române în Dacia când este menționată sub numele de GAGANIS, adică locul unde a fost omorât de către LATRONES conducătorul de la Dierna. Denumirea de Slatina provine de la SLATINA - SLATINE, adică terenuri sărăturoase săi de la SLATAR, adică căutător de aur, întrucât pe Valea Slatinei sau fost semnalați căutători de aur. De-a lungul timpului, localitatea Slatina Timiș a fost teatrul unor operațiuni militare în cadrul războaielor austro-turce, cum a fost cazul frațlor Lotharingieni (printre
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]