37 matches
-
Herman; - doamnei Havas Burihovici Libe; - domnului Kallîs Nicolae; - domnului Mureșan Petru; - domnului Nussbaum Vasile; - domnului Rozsa Emeric. Articolul 3 Se conferă Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler: - domnului Antschel Friedrich; - domnului Comșa Radu; - domnului Fulop Octavian; - doamnei Ionescu Sărina; - doamnei Mureșan Iudith Miriam; - domnului Țucărman Iancu; - doamnei Wexler Berta; - domnului Zaicescu Leonard. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicata, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU București, 8 octombrie 2007. Nr. 891
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191625_a_192954]
-
la data de 20 iulie 1953 în localitatea Galați, județul Galați, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Raanana 43729, Shapira Moshe 19. (3.571/2006) Copii minori: Katri Reut, născută la data de 27 noiembrie 1993. 73. Keidar Sărina, fiica lui Avram Șapșa și Ides, născută la data de 7 ianuarie 1948 în localitatea Iași, județul Iași, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Lehavim, str. Zivoni 4. (1.364/2006) 74. Keren Shlomit, fiica lui Țucherman Arnold
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210561_a_211890]
-
și Suzana, născută la data de 24 martie 1947 în localitatea Negru Vodă, județul Constantă, România, cetățean american, cu domiciliul actual în S.U.A., Illinois, Chicago, 8011 W Irving Park. (4.267/2004) 105. Neiman Saltzman Alexander, fiul lui Godic și Sărina, născut la data de 26 iulie 1958 în București, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat Gan, Nurit 2. (2.487/2005) Copii minori: Neiman Saltzman David, născut la data de 10 mai 1997, Neiman Saltzman Noah Gad
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210561_a_211890]
-
Adolf și Silvia, născut la data de 1 februarie 1946 în localitatea București, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kiriat Haiim, str. Hagdud Haivri nr. 27 A, (5580/2004) 10. GAVISH ILAN, fiul lui Sticlaru Săulescu și Sticlaru Sărina, născut la data de 6 februarie 1960 în localitatea Sectorul 4, județul București, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Bat Yam, str. Eli Cohen 10.(17201/2003 ) 11. GUTTMANN LUCIA - FELICIA, fiica lui Șiclovan Gheorghe și Șiclovan Dorina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179259_a_180588]
-
altitudine la est de Montereux, în direcția Alpilor. Regiunea alpina cuprinde mai ales valea râului Saane, masivul Leș Diablerets (cea mai înaltă parte a cantonului, cu altitudini de până la 3.210 m), precum și valea de pe malul stâng al Ronului. Saane (Sărine) este un afluent drept al râului Aare. Această apă curgătoare, cu lungimea de 128 km, izvorăște din pasul Sanetsch, din Alpii Bernezi, si traversează Lacul Gruyére (ale cărui ape au fost înălțate de barajul unei hidrocentrale), pentru a se revarsă
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
continuă. Intoxicația se manifestă prin hipersecreție salivara, nazala, crampe musculare, transpirații, vomă, diaree extremă, pierderea conștientei, paralizia centrală și periferica a respirației și moarte. Aceste simptome sunt asemănătoare cu intoxicația cu tabun, soman și VX, ca și cu insecticidul parathion. Sărinul se obține din iodura de metil CHI și un ester al acidului fosforic: Substanțele toxice de luptă care acționează asupra sistemului nervos necesită cantiăți mici pentru a produce intoxicații, iritatarea ochilor și a căilor respiratorii. Acetilcolina în exces favorizează transmiterea
Sarin () [Corola-website/Science/310842_a_312171]
-
le va aduna, mai tarziu, în volumul Prezente (1968). După 1944 este director al Teatrului Național din București (1946), ministru al Artelor (1946-1948), prim-locțiitor al ministrului Culturii (1955-1958), președinte al Comitetului Radiodifuziunii Române (1958-1965). A fost căsătorit cu scriitoarea Sărina Cassvan. Mai multe schițe și povestiri apărute, incepand cu 1913, în „Revista copiilor și a tinerimii”, publicație la care a lucrat și că redactor, P. le-a reprodus în volumele Pentru zilele de vacanță (1922), În lumea copiilor (1923) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
f. a. Antologii: Războiul, pref. Henri Barbusse, București, [1923]. Traduceri: Jules Verne, Comoara din Ostrov. Minunatele aventuri ale lui Antifer, I-II, București, 1913, Ocolul pământului în optzeci de zile, București, 1922, Mathias Sandorf, I-II, București, 1923 (în colaborare cu Sărina Cassvan), Steaua Sudului, București, 1923, Mihail Strogoff, I-II, București, [1923] (în colaborare cu Sărina Cassvan), Cinci săptămâni în balon, București, [1923], Opt sute leghe de-a lungul Amazoniei, I-II, București, 1935, Un bilet la loterie, București, [1936], Interesantele aventuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
aventuri ale lui Antifer, I-II, București, 1913, Ocolul pământului în optzeci de zile, București, 1922, Mathias Sandorf, I-II, București, 1923 (în colaborare cu Sărina Cassvan), Steaua Sudului, București, 1923, Mihail Strogoff, I-II, București, [1923] (în colaborare cu Sărina Cassvan), Cinci săptămâni în balon, București, [1923], Opt sute leghe de-a lungul Amazoniei, I-II, București, 1935, Un bilet la loterie, București, [1936], Interesantele aventuri ale unui chinez, București, [1937], Insula misterioasă, I-III, București, [1937], Uimitoarea aventură a misiunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
aventură a misiunii Barsac, București, f.a., Castelul din Carpați, București, f.a., Hector Servadac în lumea solară, București, f.a.; V. I. Lenin, Boala copilăriei comunismului, București, [1921]; Alphonse de Lamartine, Graziella, București, 1923; Maxim Gorki, Mama, București, 1923 (în colaborare cu Sărina Cassvan), Pe coastele Italiei, București, [1928], Cateva povestiri, introd. trad., București, 1936; Jules Renard, Roșcovanul, București, 1924; Alexandr Kuprin, Bordelul (Iana), București, [1924]; Émile Zola, Bestia umană, București, 1924, Adevărul, I-II, București, 1925, Spovedania unui tânăr, București, [1926], Greșeală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
din tren, București, f.a., Serenada călâului, București, f.a.; Myriam Harry, Insula voluptății, București, [1928]; Pierre Loti, Aziyadé, București, [1928], Pescarul din Islanda, București, f.a.;Pierre Loüys, Afrodita, București, [1928]; Lev Tolstoi, Ana Karenina, I-II, București, 1928 (în colaborare cu Sărina Cassvan); Fiodor V. Gladkov, Cimentul, București, 1929; Victor Hugo, Oamenii mării, București, [1929], Pentru adevăr și libertate, introd. Anatole France, București, 1935, Notre-Dame de Paris, I-II, București, 1938, Mizerabilii, I-IV, București, 1938; Panait Istrati, Spovedania unui învins, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
Note asupra literaturii române, traduse din engleză de A.T. Mureș, iar D. Rubin omagiază Centenarul lui Goethe. Texte nesemnate se ocupă de I.L. Caragiale sau de ultimele apariții editoriale, volume de Romulus Dianu, N. Iorga, Ion Pas, Ion Petrovici, Sărina Cassvan, G.M. Zamfirescu, C. Stere. Alți colaboratori: Ion Pas, Aureliu I. Lupescu, I. Măciuca, Virgil N. Racoveanu-Racova. M.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285996_a_287325]
-
Că „revista consacrată exclusiv mișcării cinematografice”, are rubrici specializate: „American Section Cinema”, „Curierul cititorilor”, „Ecouri și informațiuni”, „Anchetă noastră”, „Cronică filmelor”, „Curierul cinefililor”, „Culisele ecranului” ș.a. Aici colaborează și unii scriitori, precum Al. Bilciurescu, Cezar Petrescu, Corneliu Moldovanu, Lucrezzia Karnabatt, Sărina Cassvan-Pas, N. Davidescu, Ioan Timus. La rubrică „Intelectualul și cinematograful” răspund Liviu Rebreanu, Jean Bart, D. Gusti. Se comentează producțiile cinematografice românești Venea o moară pe Siret și Haiducii și se consemnează bătălia pentru filmul sonor. Pagini întregi sunt consacrate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286233_a_287562]
-
remarcabile dovedesc o recuperare interioară a „renegatei” apartenente românești: vă omagia filoanele latine rămase credincioase în ființă ei de fiica a Orientului, în 1931 va prefață cu empatie un volum de Contes roumains d’écrivains contemporains, tipărit la Paris de Sărina Cassvan, si va parcurge, în poemul Amintirea străbunilor, dedicat Elenei Văcărescu în numărul festiv, consacrat României Mari de „Illustration”, la 1 decembrie 1928, o anamneza pioasa a „tainei obârșiilor” în „țară aurita, cuminte, plină de candoare”, care îi va fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
, Sărina (3.I.1894, Bacău - 8.I.1978, București), prozatoare, autoare de piese de teatru, traducătoare și publicista. Aparținea unei familii care a dat cărturari și oameni ai scenei (bunicul, rabin, tatăl, profesor de ebraică, un frate, comedian). În 1913, C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
editate de ea, i-au apărut reportaje, dezbateri feministe, impresii de drumeție, interviuri (cu artiștii români din Parisul interbelic, cu B. Fundoianu, N. Titulescu, Anna de Noailles), cronică dramatică, versuri, proza, teatru. Căsătorită cu scriitorul Ion Pas, a semnat și Sărina Cassvan-Pas. Publică volume de schițe și povestiri (Carnavalul vieții, 1921, Săptămâna unei îndrăgostite, 1924), române (Trupul care își caută sufletul, 1932, S.O.S., 1935, atribuit unui anonim, Femeia și cătușele ei, 1946, Evadare, 1947), reportaj (30 de zile în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
Povești cu vrăjitori și zâne, București 1966, Uriașul Periferigerilerimini, București, 1970, Povești cu zâne, București, 1981, Săgeată de aur și potirul vrăjit, București, 2001; Émile Zola, „La Paradisul femeilor”, I-II, pref. Ovidiu Cotruș, București, 1968. Repere bibliografice: Ion Pas, Sărina Cassvan, „Între artă și iubire”, DMN, 1921, 5476; Pompiliu Constantinescu, Sărina Cassvan, „Trupul care își caută sufletul”, VRA, 1932, 237; Mihail Sevastos, „Trupul care își caută sufletul”, ĂLA, 1932, 598; Perpessicius, Opere, XI, 399-404; Lovinescu, Scrieri, ÎI, 340-342; Crișan-Crăciun, Literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
Povești cu zâne, București, 1981, Săgeată de aur și potirul vrăjit, București, 2001; Émile Zola, „La Paradisul femeilor”, I-II, pref. Ovidiu Cotruș, București, 1968. Repere bibliografice: Ion Pas, Sărina Cassvan, „Între artă și iubire”, DMN, 1921, 5476; Pompiliu Constantinescu, Sărina Cassvan, „Trupul care își caută sufletul”, VRA, 1932, 237; Mihail Sevastos, „Trupul care își caută sufletul”, ĂLA, 1932, 598; Perpessicius, Opere, XI, 399-404; Lovinescu, Scrieri, ÎI, 340-342; Crișan-Crăciun, Literatura, 79, 105; Mirodan, Dicționar, I, 314; Cândroveanu, Lit.rom., 52-55; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
Trupul care își caută sufletul”, ĂLA, 1932, 598; Perpessicius, Opere, XI, 399-404; Lovinescu, Scrieri, ÎI, 340-342; Crișan-Crăciun, Literatura, 79, 105; Mirodan, Dicționar, I, 314; Cândroveanu, Lit.rom., 52-55; Dicț. scriit. rom., I, 496-497; Lovinescu, Sburătorul, ÎI, 87-88, 94, 211, 307; Sărina Cassvan, DCS, 29-30; Popa, Ist. lit., I, 272. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
de performanță. Fondatoarea revistei este Caterina B. Müller. Se oferă cititorilor o discretă pagina literară, care însă nu reușește să impună, de-a lungul timpului, si o literatura „feministă” propriu-zisă. Publică poeme Claudia Millian, căreia i se iau și interviuri. Sărina Cassvan, figură proeminenta a mișcării de emancipare a femeii, scrie despre Elenă Văcărescu sau despre contesă de Noailles, alte poete prezente aici fiind Maica Smara, Dahlia Nour, Maria Baiulescu, Maria Bart-Săvescu. Poetul neîncoronat al revistei este Ion Minulescu (Rânduri pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287195_a_288524]
-
o situație, să nu Întreb cu cât voi fi răsplătit pentru munca mea de om fără veleități sau avere de nici un fel, decât numai brațele astea și capul ăsta nededat pentru cine știe ce pricopseală. Când - ca să mai spun? - bancherul Levy din fața Sărin darului oferea țigări, din cutia larg deschisă la ghișeu, tuturor clienților nevoiți să se Împrumute sau să preschimbe o poliță ajunsă la scadență. Când prin fața cinematografelor de odinioară eram solicitați de un personaj cu barbă, livrea și șapcă galonată, ca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
determina statele să respecte înțelegerea. Irak-ul n-a ratificat niciodată protocolul. SUA a făcut-o, în 1975. Convenția Armelor Chimice, care interzice producția și folosirea acestor agenți, a fost încheiată în 1996, la mulți ani după incidentul în cauză. Sărinul face parte din prima clasa a armelor de distrugere în masă și este interzis de structurile de securitate din toate statele. Extrem de volatil, incolor și inodor, gazul sarin atacă sistemul nervos și poate provoca decesul în câteva minute, daca este
Rapoarte CIA: SUA l-au ajutat pe Saddam să folosească gazul sarin. Agentul chimic, casus belli pentru NATO în Siria by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55512_a_56837]
-
Mihaela Mudure Considerată o scriitoare minoră, preocupată mai mult de zone considerate periferice ale creației literare, precum literatura pentru copii sau traducerile, Sărina Cassvan, o marginala și prin originea etnică, încearcă să-și depășească liminalitatea prin interesul pentru o zonă nouă a artei, cinematograful. A fost printre primii scriitori de limbă română care a scris despre această artă specifică secolului al XX-lea
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
ei, 30 de zile în studio, este un text non-ficțional inspirat dintr- un mediu nou: viața din studiourile de filmare, culisele distribuțiilor. Scriitura jurnalistică alertă e animată și de interesul sincer al autoarei pentru lumea imigranților români la Paris. Cartea Sărinei Cassvan se lasă sedusa de potențialul vizualului, că arta sau armă, în lumea modernă. Speranța unui prim plan! Intrigile din culise! Competiția pentru a fi văzută, remarcată, zărita, observată, vizionata, cuprinsă cu privirea. Toate aceste variante al privirii sunt și
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
posesie, un mod de a crea și oferi putere, speranța, bani. Cinematograful oferă tinerelor posibilitatea de a deveni cunoscute fără a-i cunoaște pe cei care le privesc, jonglând cu aspectul vizual, cu puterea de a trezi dorințe, porniri, pofte. Sărina Cassvan insistă asupra fetelor sărace care câștigă o pâine nesigură, lucrând în calitate de figurante. Problemele femeilor nu sunt niciodată uitate: „...mă gândeam la o operă socială vastă de protecție a fetelor fără căpătai, operă pe care o doresc înfăptuita cât mai
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]