37 matches
-
determina statele să respecte înțelegerea. Irak-ul n-a ratificat niciodată protocolul. SUA a făcut-o, în 1975. Convenția Armelor Chimice, care interzice producția și folosirea acestor agenți, a fost încheiată în 1996, la mulți ani după incidentul în cauză. Sărinul face parte din prima clasa a armelor de distrugere în masă și este interzis de structurile de securitate din toate statele. Extrem de volatil, incolor și inodor, gazul sarin atacă sistemul nervos și poate provoca decesul în câteva minute, daca este
Rapoarte CIA: SUA l-au ajutat pe Saddam să folosească gazul sarin. Agentul chimic, casus belli pentru NATO în Siria by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55512_a_56837]
-
situația din Siria sunt departe de a se fi încheiat, a menționat oficialul elvețian. Anchetele care se află în desfășurare la ora actuală ar putea stabili dacă Guvernul lui Bashar al-Assad a folosit sau nu arme chimice de acest fel. Sărinul este un gaz puternic neurotoxic, descoperit înaintea celui de-al Doilea Război Mondial în Germania și folosit în metroul din Tokyo în 1995. În afară de inhalarea să, simplul contact cu pielea a acestui gaz blochează transmiterea influxului nervos și provoacă moartea
Carla del Ponte: Rebelii au folosit arme chimice în Siria by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/56281_a_57606]
-
Mihaela Mudure Considerată o scriitoare minoră, preocupată mai mult de zone considerate periferice ale creației literare, precum literatura pentru copii sau traducerile, Sărina Cassvan, o marginala și prin originea etnică, încearcă să-și depășească liminalitatea prin interesul pentru o zonă nouă a artei, cinematograful. A fost printre primii scriitori de limbă română care a scris despre această artă specifică secolului al XX-lea
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
ei, 30 de zile în studio, este un text non-ficțional inspirat dintr- un mediu nou: viața din studiourile de filmare, culisele distribuțiilor. Scriitura jurnalistică alertă e animată și de interesul sincer al autoarei pentru lumea imigranților români la Paris. Cartea Sărinei Cassvan se lasă sedusa de potențialul vizualului, că arta sau armă, în lumea modernă. Speranța unui prim plan! Intrigile din culise! Competiția pentru a fi văzută, remarcată, zărita, observată, vizionata, cuprinsă cu privirea. Toate aceste variante al privirii sunt și
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
posesie, un mod de a crea și oferi putere, speranța, bani. Cinematograful oferă tinerelor posibilitatea de a deveni cunoscute fără a-i cunoaște pe cei care le privesc, jonglând cu aspectul vizual, cu puterea de a trezi dorințe, porniri, pofte. Sărina Cassvan insistă asupra fetelor sărace care câștigă o pâine nesigură, lucrând în calitate de figurante. Problemele femeilor nu sunt niciodată uitate: „...mă gândeam la o operă socială vastă de protecție a fetelor fără căpătai, operă pe care o doresc înfăptuita cât mai
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
joc un ticălos, apoi a lăsato pe drumuri. Părinții nu vor să mai știe nimic de ea” (85). Yvonne, secretara de platou, precizează brutal: „O angajez din când în când, din mila” (85). Deși ocupă poziția de putere a voyeurului, Sărina Cassvan nu uită că totul are luciul aparentei în acest univers. Dedesubt colcăie interese, dușmanii, rivalități. Întâlnirea cu marea actriță Elvira Popescu o ajută pe Sărina Cassvan să primească un angajament, iar discuțiile de la restaurantul românesc, un soi de agora
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
din când în când, din mila” (85). Deși ocupă poziția de putere a voyeurului, Sărina Cassvan nu uită că totul are luciul aparentei în acest univers. Dedesubt colcăie interese, dușmanii, rivalități. Întâlnirea cu marea actriță Elvira Popescu o ajută pe Sărina Cassvan să primească un angajament, iar discuțiile de la restaurantul românesc, un soi de agora a imigranților români din capitală Franței, îi înlesnesc înțelegerea acestei lumi dure în care, sub îmbrățișarea privirii suzerane a celui din spatele camerei de filmat, se consumă
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
de iureș că pe puntea unui vas înainte de a se scufundă” (121). De remarcat că unele scene de film nu se joacă, ci se trăiesc. Doar așa devin autentice. Astfel este scenă înecului în care își face debutul, că actrița, Sărina Cassvan. Cameră de luat vederi nu mai trece peste ea indiferență, precum peste trupurile a nu știu câte figurante. Cameră se oprește, acum, la ea, e insistența, curioasă, dornică. Sărina nu știe să înoate și scenă iese foarte bine, tocmai pentru că este
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
autentice. Astfel este scenă înecului în care își face debutul, că actrița, Sărina Cassvan. Cameră de luat vederi nu mai trece peste ea indiferență, precum peste trupurile a nu știu câte figurante. Cameră se oprește, acum, la ea, e insistența, curioasă, dornică. Sărina nu știe să înoate și scenă iese foarte bine, tocmai pentru că este veridica și nu jucată, interpretată. Scriitura Sărinei Cassvan are grație, este sensibilă, dar știe să evite dulcegăria. Notele de critică socială, toate orientate spre problemele de gen, subliniază
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
mai trece peste ea indiferență, precum peste trupurile a nu știu câte figurante. Cameră se oprește, acum, la ea, e insistența, curioasă, dornică. Sărina nu știe să înoate și scenă iese foarte bine, tocmai pentru că este veridica și nu jucată, interpretată. Scriitura Sărinei Cassvan are grație, este sensibilă, dar știe să evite dulcegăria. Notele de critică socială, toate orientate spre problemele de gen, subliniază truda femeii care nu are alt mijloc de a-și câștiga existența decât oferindu- se privirii. Nuvelele și schițele
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
unei ființe. Doar moartea stăpânei cuștii îi va reda păsării libertatea. Narațiunea circulară poate fi înțeleasă și că o metaforă a capriciilor destinului construită pe înțelesul minții inocențe a cititorului copil. Probabil că una dintre cele mai elocvențe proze ale Sărinei Cassvan, din punctul de vedere al jocului seducției cu cititorul, este În voia lui. Precum în multe din textele sale pentru copii, autoarea construiește o narațiune cu un final imprevizibil. Eul narator, feminin, se lasă în voia unui sine masculin
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
Alergai spre dânsul, nerăbdătoare să mă dau toată lui. El nu ezită ... Îmi cuprinse că o flacăra trupul și sufletul, mă încătușa din ce in ce mai mult, pana reuși să-mi închidă pleoapele ... Seducătorul îndrăznețul mă fură. Era somnul” (72). Nicio mirare că Sărina Cassvan ne lasă cumva cu dorințele stârnite, dar nepotolite. Aceasta este și esență eternei seducții. Ceea ce e minunat e că seducătorul cassvanian vrea nu doar trupul, ci și sufletul victimei sale. Zâmbetul din final se adresează atât cititorului, cât și
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
stârnite, dar nepotolite. Aceasta este și esență eternei seducții. Ceea ce e minunat e că seducătorul cassvanian vrea nu doar trupul, ci și sufletul victimei sale. Zâmbetul din final se adresează atât cititorului, cât și autoarei înseși. În egală măsură, scriitura Sărinei Cassvan seduce și se lasă sedusa, râde spre noi și de sine.
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
, publicație literară apărută la Piatră Neamț în martie și aprilie 1927. Găzduiește colaborările lui F. Aderca, Leon Feraru, Sergiu Dan, ale Sărinei Cassvan, C. Pajura. Lui Calistrat Hogaș i se publică poeziile inedite Topazul, Povești, Pe mal, iar G. Istrate discuta problema proprietății literare și a moralității împrumuturilor. M.Pp.
JUNIMEA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287683_a_289012]
-
de performanță. Fondatoarea revistei este Caterina B. Müller. Se oferă cititorilor o discretă pagina literară, care însă nu reușește să impună, de-a lungul timpului, si o literatura „feministă” propriu-zisă. Publică poeme Claudia Millian, căreia i se iau și interviuri. Sărina Cassvan, figură proeminenta a mișcării de emancipare a femeii, scrie despre Elenă Văcărescu sau despre contesă de Noailles, alte poete prezente aici fiind Maica Smara, Dahlia Nour, Maria Baiulescu, Maria Bart-Săvescu. Poetul neîncoronat al revistei este Ion Minulescu (Rânduri pentru
GAZETA FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287195_a_288524]
-
teatru aparțin lui N. Iorga (Fratele păgân), Ion Minulescu (Amantul anonim), George Mihail Zamfirescu (Șam, poveste cu mine, cu tine, cu el...), Mircea Ștefănescu, Ștefaniei Zottoviceanu, Didei Solomon-Callimachi, lui R. Antonescu, Isaiia Răcăciuni (care scrie și despre expresionism), George Silviu, Sărinei Cassvan, lui C. Cehan-Racoviță, Matei Nisipeanu, Scarlat Callimachi. La ancheta Publicul și autorii răspund Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Cezar Petrescu, Victor Eftimiu, I. Al. Brătescu-Voinești, Corneliu Moldovanu. Fiind una dintre cele mai importante reviste de tip magazin ale
PREMIERA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289008_a_290337]
-
le va aduna, mai tarziu, în volumul Prezente (1968). După 1944 este director al Teatrului Național din București (1946), ministru al Artelor (1946-1948), prim-locțiitor al ministrului Culturii (1955-1958), președinte al Comitetului Radiodifuziunii Române (1958-1965). A fost căsătorit cu scriitoarea Sărina Cassvan. Mai multe schițe și povestiri apărute, incepand cu 1913, în „Revista copiilor și a tinerimii”, publicație la care a lucrat și că redactor, P. le-a reprodus în volumele Pentru zilele de vacanță (1922), În lumea copiilor (1923) și
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
f. a. Antologii: Războiul, pref. Henri Barbusse, București, [1923]. Traduceri: Jules Verne, Comoara din Ostrov. Minunatele aventuri ale lui Antifer, I-II, București, 1913, Ocolul pământului în optzeci de zile, București, 1922, Mathias Sandorf, I-II, București, 1923 (în colaborare cu Sărina Cassvan), Steaua Sudului, București, 1923, Mihail Strogoff, I-II, București, [1923] (în colaborare cu Sărina Cassvan), Cinci săptămâni în balon, București, [1923], Opt sute leghe de-a lungul Amazoniei, I-II, București, 1935, Un bilet la loterie, București, [1936], Interesantele aventuri
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
aventuri ale lui Antifer, I-II, București, 1913, Ocolul pământului în optzeci de zile, București, 1922, Mathias Sandorf, I-II, București, 1923 (în colaborare cu Sărina Cassvan), Steaua Sudului, București, 1923, Mihail Strogoff, I-II, București, [1923] (în colaborare cu Sărina Cassvan), Cinci săptămâni în balon, București, [1923], Opt sute leghe de-a lungul Amazoniei, I-II, București, 1935, Un bilet la loterie, București, [1936], Interesantele aventuri ale unui chinez, București, [1937], Insula misterioasă, I-III, București, [1937], Uimitoarea aventură a misiunii
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
aventură a misiunii Barsac, București, f.a., Castelul din Carpați, București, f.a., Hector Servadac în lumea solară, București, f.a.; V. I. Lenin, Boala copilăriei comunismului, București, [1921]; Alphonse de Lamartine, Graziella, București, 1923; Maxim Gorki, Mama, București, 1923 (în colaborare cu Sărina Cassvan), Pe coastele Italiei, București, [1928], Cateva povestiri, introd. trad., București, 1936; Jules Renard, Roșcovanul, București, 1924; Alexandr Kuprin, Bordelul (Iana), București, [1924]; Émile Zola, Bestia umană, București, 1924, Adevărul, I-II, București, 1925, Spovedania unui tânăr, București, [1926], Greșeală
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
din tren, București, f.a., Serenada călâului, București, f.a.; Myriam Harry, Insula voluptății, București, [1928]; Pierre Loti, Aziyadé, București, [1928], Pescarul din Islanda, București, f.a.;Pierre Loüys, Afrodita, București, [1928]; Lev Tolstoi, Ana Karenina, I-II, București, 1928 (în colaborare cu Sărina Cassvan); Fiodor V. Gladkov, Cimentul, București, 1929; Victor Hugo, Oamenii mării, București, [1929], Pentru adevăr și libertate, introd. Anatole France, București, 1935, Notre-Dame de Paris, I-II, București, 1938, Mizerabilii, I-IV, București, 1938; Panait Istrati, Spovedania unui învins, București
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
remarcabile dovedesc o recuperare interioară a „renegatei” apartenente românești: vă omagia filoanele latine rămase credincioase în ființă ei de fiica a Orientului, în 1931 va prefață cu empatie un volum de Contes roumains d’écrivains contemporains, tipărit la Paris de Sărina Cassvan, si va parcurge, în poemul Amintirea străbunilor, dedicat Elenei Văcărescu în numărul festiv, consacrat României Mari de „Illustration”, la 1 decembrie 1928, o anamneza pioasa a „tainei obârșiilor” în „țară aurita, cuminte, plină de candoare”, care îi va fi
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
Note asupra literaturii române, traduse din engleză de A.T. Mureș, iar D. Rubin omagiază Centenarul lui Goethe. Texte nesemnate se ocupă de I.L. Caragiale sau de ultimele apariții editoriale, volume de Romulus Dianu, N. Iorga, Ion Pas, Ion Petrovici, Sărina Cassvan, G.M. Zamfirescu, C. Stere. Alți colaboratori: Ion Pas, Aureliu I. Lupescu, I. Măciuca, Virgil N. Racoveanu-Racova. M.V.
CAFENEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285996_a_287325]
-
ivește radioasă”. Sunau desigur mai bine decît alte încercări de a exprima poetic în romînește venirea dimineții, între care cea a lui Ion Budai-Deleanu: „Musă, ian’ curmă-ți odihna lină;/ Vezi cum zorile d’albe roșite/ Să ivesc cu zîmbire sărină”. în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la începutul celui următor, întrebuințarea cuvîntului oscilează între serios și umoristic. La Eminescu, el evocă sfințenia: „Făcui.../ Din ochirile ți murdare ochiu-aurorei matinal” („Venere și Madonă”), în timp ce la Caragiale (v.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o situație, să nu Întreb cu cât voi fi răsplătit pentru munca mea de om fără veleități sau avere de nici un fel, decât numai brațele astea și capul ăsta nededat pentru cine știe ce pricopseală. Când - ca să mai spun? - bancherul Levy din fața Sărin darului oferea țigări, din cutia larg deschisă la ghișeu, tuturor clienților nevoiți să se Împrumute sau să preschimbe o poliță ajunsă la scadență. Când prin fața cinematografelor de odinioară eram solicitați de un personaj cu barbă, livrea și șapcă galonată, ca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]