54 matches
-
Evident, toate cele 74 familii, cuprinse în aceasta singură listă omologată, făceau parte din boierimea epocii lui Constantin Brâncoveanu, iar unii și a domnilor anteriori. Această listă a fost inclusă în lucrarea istoricului austriac (elvețian de origine căsătorit cu o săsoaică, cunoscător al limbii și realităților românești și rezident peste un deceniu în București) Franz Ioseph Sulzer, Istoria Daciei Transalphine, 3. vol. Viena, 1781-1782 citată parțial de N.Iorga, dar care a fost studiată cu atenție de istoricul craiovean din perioada
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
mamă. De ce nu vă duceți la socrul dumneavoastră? O fi dat bunul Dumnezeu să-i milostivească inima și să vă primească, pentru că nu vă are decât pe dumneavoastră și fetița. Doica era o femeie plinuță de prin părțile Brașovului, o săsoaică ageră, ajunsă, fără a se mărita, la vârsta de cincizeci de ani. După moartea stăpânei sale, Bertha rămăsese pentru Ana ca și o mamă. Părinții soțului Anei fuseseră împotriva acestei căsătorii. Fiul lor, absolvent al cursurilor superioare comerciale din Polonia
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
mai încet. Acolo, dincolo de colțul tavanului, peste dealurile Vingardului, omul ei și băiatul îi zâmbeau duios, făcându-i cu mâna, ei doi, fericiți. Mai în spate, Katarina, prietena ei din copilărie, îi întindea un bujor roz, zâmbindu-i cu gropițe, săsoaica... Veni și mama ei cu alți morți. Erau toți. „Uite, acum , la sfârșit , viața mă învață fericirea...„ fu un gând, poate ultimul. O lacrimă îi îngheță obrazul ... Începu să plutească învăluită în lumină... Florica Patan, TRECEREA Alba Iulia, octombrie, 2017
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487328398.html [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
îmbătat la un chef și ne-ai cântat-o de vreo cinci ori? Până dimineața. -M-am plictisit de cântecul ăla. Da´ vă cânt un cântec ce l-am auzit de la un pescar. L-am găsit și într-o carte a săsoaicei Herta Muller. Aia cu Nobelul : „Mai demult și nu amu` / Io dormeam și aia nu. / Da` amu, amu, amu, / Aia doarme și io nu!”. Au oprit motorul. Nu mai era nimeni pe canal. „Luntrea” aluneca ușor în noapte. (Va urma
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1459797950.html [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]
-
Evident, toate cele 74 familii, cuprinse în aceasta singură listă omologată, făceau parte din boierimea epocii lui Constantin Brâncoveanu, iar unii și a domnilor anteriori. Această listă a fost inclusă în lucrarea istoricului austriac (elvețian de origine căsătorit cu o săsoaică, cunoscător al limbii și realităților românești și rezident peste un deceniu în București) Franz Ioseph Sulzer, Istoria Daciei Transalphine, 3. vol. Viena, 1781-1782 citată parțial de N.Iorga, dar care a fost studiată cu atenție de istoricul craiovean din perioada
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
Eu am meditat îndelung la acest foarte neobișnuit nume „Sas” și am ajuns la o concluzie, pe care într’o zi am s’o pun în discuția istoricilor și anume: a fost sau n’ a fost mama lui Sas o săsoaică, după cum presupun unele documente? Dar putea tot atât de bine să fi fost o unguroaică, catolică, sau tot atât de bine o româncă „schismatică” ortodoxă, sau chiar catolică. Aici religia nu are nici o importanță din moment ce numele nu aparține nici unui martirolog, respectiv, calendar creștin. Mă
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1436744873.html [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
-mi vine să las baltă / toate interesele. Nu știu dacă Topârceanu a avut sau nu interese în Sibiu prin anii 20. Rămâne doar metafora. Nu două ci trei fete vesele încă crude după ureche, saltă zglobiu pe străzile Sibiului. Două săsoaice din satele învecinate în frumoasa ținută de sărbătoare care atingea vârful pantofului însoțite de o țanțoșe bucureșteancă, evoluata verișoară, cu păr breton și rochiță trei sferturi. Parcaseră docarul care le-a adus în piața mare unde și alți consăteni își
TASATĂ SICILIANĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398329200.html [Corola-blog/BlogPost/347936_a_349265]
-
Și aveau ce să vadă. Din parc în parc, de pe înguste străzi prin mari piațete din fața impunătoarelor biserici monument. Obosiseră. Era momentul unei clipe de odihnă și au ales pentru ea o mescioară stradală a unei cofetării. Cred că tinerele săsoaice, surori, își permiteau pentru prima oară în viață luxul unei cofetării din centrul centrului lumii, care era pentru ele Sibiul. Bucureșteanca, sigură pe ea, cheamă energic fata care trebăluia printre mese și comandă ferm „punci danez”. O jumătate de secol
TASATĂ SICILIANĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398329200.html [Corola-blog/BlogPost/347936_a_349265]
-
el că le plăcea cel mai tare românașilor care se închinau la icoane. Cum era mult de trudit la un Crist, am plecat din atelierul de fier, am pierdut ziua prin târgul de vite, prin cel de bucate, pe la șetrele săsoaicelor cu turtă dulce de să-ți tot lase gura apă și limonadă făcută în casă. Tata a plătit cinstit, a mulțumit și a împachetat într-o foaie de ziar național pe Iisus al nostru cel din tablă zincată și pictat
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
Vecinul se numea Cecman și se dădea drept armean. Pe maică-sa o chema Ida Vent și pe nevastă Nela, de la Cornelia. Heroiu l-a cunoscut pe tatăl meu când a venit în vacanță la Brașov, unde avea o prietenă săsoaică, Ursula. Veniese să o viziteze și a trecut și pe la mine să-l cunoască pe tatăl meu. Așa că, acum se leagă toate amintirile, când se derulează filmul înapoi. Și tot el, Heroiu a aranjat întrunirea din casa unde locuiam eu
LA BĂIEŢII DE LA MĂNĂSTIREA SECU... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/La_baietii_de_la_manastirea_secu_rodica_elena_lupu_1337330466.html [Corola-blog/BlogPost/358844_a_360173]
-
patru puncte cardinale. Zidurile ajung la 6-7 metri înălțime și au metereze și guri de aruncare sprijinite pe console. Unul din personajele romanului "Atemschaukel", pentru care Herta Müller a primit Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2009, este Sarah Kaunz, săsoaică din Wurmloch, deportată în Uniunea Sovietică împreună cu "cealaltă Sarah" - Sarah Wandschneider, din Kastenholz (Cașolț). Economia acestei localități este bazată pe: activități în domeniul construcțiilor și a materialelor de construcții, industria de prelucrare primară a lemnului, producția de piese auto, morărit
Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/301751_a_303080]
-
Edith Jeanette Soterius von Sachsenheim (26 decembrie 1887 - 4 ianuarie 1970) a fost o pictoriță săsoaică. S-a născut pe 26 decembrie 1887, în Marienburg (astăzi Feldioara), fiica lui Dr. med. Arthur Soterius von Sachsenheim (din familia nobiliară săsească Soterius von Sachsenheim) și a Wilhelminei, născută Gust. De la o vârstă mică, a arătat talent artistic și
Edith Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329595_a_330924]
-
prezintă întâmplări imaginare, ale unei femei inteligente, care reușește să ajungă ca femeie pe o poziție socială înaltă, în perioada patriarhală a evului mediu. Johanna se naște în anul 814, în casa unui preot brutal de țară, care trăiește cu săsoaica Gudrun. Fratele ei Matthias o va învăța pe Johanna să citească, după care va muri chinuit de frigurile galbene. Tatăl, îndurerat de moartea fiului, pune întrebarea retorică: „De ce, Doamne, ai luat de la mine pe cel bun, și mi-ai lăsat
Pope Joan () [Corola-website/Science/318881_a_320210]
-
(n. 10 noiembrie 1951, Horia, regiunea Arad) este un poet de limba germană, originar din România. a crescut în Arad. Mama lui, Sofia Schuster, a fost săsoaică, tatăl lui, poetul Anton Söllner, a fost șvab. După ce a luat bacalaureatul în 1970, a studiat la Cluj fizica, germanistica și anglistica. A absolvit în 1975, cu o lucrare de diplomă despre lucrările timpurii ale lui Paul Celan. Student fiind
Werner Söllner () [Corola-website/Science/309534_a_310863]
-
devine mai spontan iar folosirea culorii pare a fi instinctuală, într-o pensulație fină și fluidă fără a neglija detaliile cu eleganță și delicatețe. Din această perioadă, semnificative sunt portretele mitropolitului Ioan Mețianu, "Fată la tors’’, "Țărănci din Țara Bârsei’’, "Săsoaică și secuiancă’’, "Portret de fată", etc. Portretul lui Ioan Mețianu impresionează prin naturalețea pozei, a reprezentării, prin eleganța de manieră clasică a realizării mâinilor și a chipului, pregnant legată de lumina ce pare că radiază în jurul personajului. Elementele de recuzită
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
statului și nici o biserică ortodoxă nu a menționat, însă, că o mică mișcare penticostală săsească, a luat ființă în jurul orașului Mediaș, din Transilvania. Această trezire penticostală în mijlocul sașilor luterani din Transilvania a început în anul 1919 la Dârlos, prin intermediul unor săsoaice baptiste care au fost influențate de o penticostală venită din SUA. Michael Thellmann a fost botezat cu Duhul Sfânt în anul 1923 și a primit botezul în apă în 1927 la Viena (Austria), în timpul Conferinței Penticostale, unde l-a întâlnit
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
Fată care aduce apă"” care a fost publicat pentru prima oară în revista Die Karpathen, din 1909. Preocuparea artiștilor din Transilvania pentru redarea costumului popular tradițional a fost frecventă. Astfel, pot fi amintiți maeștrii: Robert Wellmann cu „"Gătirea unei tinere săsoaice"”, Arthur Coulin cu „""”, Octavian Smigelschi cu „""”, și Béla Iványi Grünwald cu „""” În perioada cât a vizitat Italia, 1890 - 1891, și mai ales cât a stat la studii la Cervara di Roma, între anii 1894 - 1896, Friedrich Mieß a descoperit peisajul
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
așa, „În pat cu dușmanul”. Ion Budai-Deleanu XE "Budai-Deleanu" se va căsători cu o armeancă, Maria de Mikolaewicze XE "de Mikolaewicze" , George Bariț XE "Bariț" cu o levantină din Brașov, Maria Velisar XE "Velisar" , Vasile Pop XE "Pop" cu o săsoaică, născută Wagner, Vincențiu Babeș cu o vieneză, Sofia Goldscheider XE "Goldscheider" , Petru Cermena cu o sârboaică, Maria Doctorovici XE "Doctorovici" , Pavel Vasici cu o unguroaică, Iulia Jancsó XE "Jancsó" , Vasile Maniu XE "Maniu" cu o nepoată a lui Kossuth XE
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aceeași perioadă de la cumpăna veacurilor, este administratorul de moșie György László XE "László" . În versurile sale naive, dar extrem de semnificative pentru stereotipiile etnice tradiționale care structurează imaginea românilor la maghiari, el face și o comparație Între româncele din Chintelnic și săsoaicele din Arcalia, două localități situate În cuprinsul domeniilor bistrițene pe care le avea În administrare. Comparația dintre bărbații aparținând celor două comunități Îi favoriza categoric pe sași. În contrast cu țăranii sași, harnici și cumpătați, românii erau considerați de către arendașul maghiar leneși
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe sași. În contrast cu țăranii sași, harnici și cumpătați, românii erau considerați de către arendașul maghiar leneși, hoți, neglijenți, urmași cu totul degenerați ai romanilor, care dezonorau prin conduita lor contemporană numele ilustru al strămoșilor. În ceea ce privește femeile Însă, György inversează sensul comparației. Săsoaicele, scrie el, „sunt aspre, pline de riduri și put a sudoare”, În timp ce româncele sunt foarte atrăgătoare, În rochiile lor pitorești, care „au fost aduse Încă de Traian XE "Traian" de la Roma” și care scot atât de bine În evidență frumusețea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cărămizi din Porumbacul de Jos. Bătrânul Maximilian reușise să-și construiască o familie în care se ducea un trai liniștit, viața era relativ ieftină, toată lumea era mulțumită. Max, cel mai mare dintre frați se îndrăgostește la tinerețea lui de o săsoaică, blondă, bineînțeles, Ana, cu care cade la pace și o cere părinților ei de nevastă. Dar săsoaica mai avea o soră, mai tânără cu câțiva anișori, pe care pune ochii frate-su mai mic, Remus, student la Cluj pe vremea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
un trai liniștit, viața era relativ ieftină, toată lumea era mulțumită. Max, cel mai mare dintre frați se îndrăgostește la tinerețea lui de o săsoaică, blondă, bineînțeles, Ana, cu care cade la pace și o cere părinților ei de nevastă. Dar săsoaica mai avea o soră, mai tânără cu câțiva anișori, pe care pune ochii frate-su mai mic, Remus, student la Cluj pe vremea acea și dintr-una într-alta, când Max face nunta, Remus cu sora mai mică a miresei
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
primește pe suverani (toate doamnele mai tinere ca dânsa îi zic Măicuță. Ne cere și nouă, muntencelor, să-i dăm ace lași nume). Doamna Bârseanu, președinta Orfanilor de război, îi prezintă pe doamnele din comitetul ei, printre care două trei săsoaice. Seara, mare prânz în Sala Unicum - 400 de tacâmuri -, toate notabilitățile Ardealului, oficialitățile și fruntașii din Vechiul Regat, militarii și înaltul cler. Regele face un toast frumos, dar așa de rău spus în emoțiunea ce-l cuprinde, încât îți este
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
poate fi reconstituit grație acestor fragmente personale. Persoanele alese pentru interviu sunt de o largă reprezentativitate socială, politică și etnică: un deținut politic, membri ai Partidului Comunist Român, o călugăriță, un inginer tehnolog, fost director de fabrică, un ungur, o săsoaică deportată, o evreică, un legionar, un militar, un făgărășan. Statutul felurit și paleta social-politică și etnică variată semnifică dorința coordonatorilor de a colecta mărturii de la diverse categorii din nevoia de a redescoperi trecutul în multiplele lui fațete și niveluri de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fi Domn în Moldova - Aron Tiranul) și pe Petre Cazacul, și el o prezență efemeră în jilțul voievodal al Moldovei. Doar Petru Rareș a fost mai „prolific”. Copiii lui (făcuți cu cele două soții legitime - Maria și Elena-Ecaterina Brancovici -, cu săsoaica Ecaterina din Brașov și cu încă o concubină) - Maria, Ana, Stana, Maria, Bogdan, Chiajna, Ion, Iliaș, Ștefan, Constantin, Ruxandra, Iancu Sasul, Bogdan-Constantin și Eufrosina - alcătuiesc un șir lung, completat de încă un fiu și de o fiică, cu nume neștiute
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]