126 matches
-
Sub directa sa coordonare au fost organizate mai multe manifestări cultural-educative în centrul de comună, la care au participat și oameni din satele din împrejurimi. Începând din anul 1946, același Florian Ulmeanu inițiază un program pentru înființarea unei școli pentru sătence cu profil de îndrumătoare sanitare, o țesătorie, o secție pentru colectarea și uscarea plantelor medicinale, cursuri sanitare, de bibliotecar, de cooperație, etc. La inițiativa sa, in vara anului 1973 s-a organizat reușita întâlnire a Fiilor satului, la care din
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
contribuțiile elaborate de Manuela Marin, Cătălina Mihalache și Alină Hurubean, ce pun în discuție mecanismele psihologice și sociale de construire a identității femeii. În studiul "Fabricând o nouă identitate politică: femeile turce și tătare în perioada 1948-960. Studiu de caz: Săteanca, Femeia și Dobrogea Nouă", Manuela Marin analizează conținutul și modul în care discursul propagandei comuniste a creat și impus că obligatorii anumite repere ale identității politice în cazul femeilor de etnie turcă și tătara și anume: participarea la cursurile pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Rodica Zafiu Sufixul moțional -că - mijloc prin care se formează feminine de la substantive masculine, mai ales de la nume de locuitori în -(e)an: româncă, italiancă; clujeancă, timișoreancă; orășeancă, săteancă - e unul dintre elementele derivative care pot provoca discuții lingvistice și interpretări contradictorii. Sufixul, de origine slavă, a părut la un moment dat să devină relativ neproductiv, suferind o tendință de eliminare în favoarea unui model derivativ mai regulat. La formele
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
Regală. De acum încolo devine regulă ceea ce s-a practicat și mai înainte, întemeierea acțiunii sociale, ceea ce însemna că, pe lîngă echipele monografice să funcționeze medici, profesoare de igienă și menaj care consultau medical pe țărani sau le învățau pe sătence cum să gătească igienic și nutritiv. H.H. Stahl devine, acum, funcționar salariat al Serviciului Social, care avea, în sarcină, și organizarea (aceasta exista de mai multă vreme, de fapt) activității culturale (atenee sătești, cămine culturale, biblioteci), editînd, mai demult, în
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
de un călugăr, la Mănăstirea Cozia, unde intrase la bătrânețe, sau a fiicei lui Petru Șchiopu, dau seamă de faptele acestor femei, de a înzestra ori a ridica mănăstiri, făcute pentru pomenirea lor și a strămoșilor lor. În schimb, o săteancă din Moldova se desparte, epistolar, de bărbatul care a plecat în Țara Ungurească, dezlegându-l de căsătorie. În epoca dintre 1500 și 1700 femeia scrie doar dacă e doamnă, ori văduvă, neajutorată, neavând pe cine se sprijini în rezolvarea unei
Ăste foi de dânsa scrise... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3923_a_5248]
-
un loc bun de muncă în Italia, fiind sigură că nu voi pierde nimic, ci voi avea numai de câștigat. Știu bine ce vreau să fac. Între timp, a sosit femeia pe care o aștepta. Luându-și rămas bun de la săteanca ei, Maria a salutat-o pe cealaltă și a început să-i explice cum stau lucrurile. Femeia s-a bucurat și a acceptat să vină împreună cu ea. Următoarele două săptămâni se făceau mai lungi ca de obicei. Valentina a asimilat
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
făcut, că-și provocase avortul, asistenta care ține instrumentarul este soție de căpitan de Miliție, sarcina ei este să anunțe Miliția și Procuratura imediat ce vine una cu provocare de avort. Coca mea ar fi făcut închisoare, dar scăpa cu viață... Săteanca nu era doar de gardă, dar s-au trezit cu ea în spital; n-o fi avut ce face acasă. A venit, i-a împrăștiat pe ăia de gardă, ea a rămas la urgențe... Îți mulțumesc pentru bani! Nu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
acum... Lazăre! îi dă Mihai un pumn în spate abține-te naibii, ești într-o stare de nervi... Hai înăuntru să cerem un calmant. Calmant! Eu îs de calmant... Să te văd eu pe tine... Uite-o pe încrezuta de Săteanca, mă cunoaște, i-am meditat-o pe Doina... Maria se apropie de ei, parcă nici nu-l vede pe Mihai deși l-a secerat cu privirea și se oprește în fața lui Lazăr, măsurîndu-l un timp, savurîndu-i neliniștea, pentru ca imediat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
am putut abține; ăsta-i costumul meu, nu-ți stă rău. Ai fiert, deh!, dacă n-ai fost băiat cuminte, da' merită. Eu sînt obraznic de opt ani cu frumușica mea și nimic... Pe cînd tu..., fericitule! Auzi, noroc de Săteanca, tocmai era pe sală, Dumnezeu a oprit-o după program, altfel băgam cuțitul în nevastă-ta, mă chemaseră de la chirurgie pentru cezariană... Doar ce și-a aruncat Săteanca haina de blană și a venit la masă; "dați-vă deoparte!", ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu frumușica mea și nimic... Pe cînd tu..., fericitule! Auzi, noroc de Săteanca, tocmai era pe sală, Dumnezeu a oprit-o după program, altfel băgam cuțitul în nevastă-ta, mă chemaseră de la chirurgie pentru cezariană... Doar ce și-a aruncat Săteanca haina de blană și a venit la masă; "dați-vă deoparte!", ne-a strigat. Niciodată n-am văzut-o ca astăzi: parcă voia să-i mănînce din ochi; nu se mai sătura să le asculte țipetele... Ea, care-i pasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-ți confirme și scriitorul arată doctorul Runca înspre Mihai -, cel mai greu îi este să descrie o femeie care... Crezi că le lucesc ochii pentru orice fleac?... Astea-s povești: cu haine... genți... mașini.... fericiri efemere... Ceea ce era în ochii Sătencei venea din adîncuri, de-acolo unde... Ascultă-mă; doar știi că Psihologia e-a doua pasiune a mea... Nimic nu se compară cu... Poate doar plăcere de-a ține rodul lucrului bine făcut în brațe... Încă o dată, felicitări! M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
oameni, care duc mai departe portul și tradiția populară", spune Gheorghe Hrișcu, primarul comunei Scobinți. „Nu mă așteptam să văd atâtea achiziții din străbuni. Poate am mai văzut cândva pe la bunica, pe la mămica, dar s-au pierdut", spune și o săteancă. „Vizitatori avem destui, de prin toate părțile, și noi le mai îngrijim din când în când, le mai punem la locul lor", recunoaște Elena Curecheriu, soția meșterului popular. Drept răsplată, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură l-a
Un român, distins de UNESCO cu titlul de "Tezaur Uman Viu" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35862_a_37187]
-
se află la o distanță se siguranță în care a încăput chiar drumul rural asfaltat de ambele părți ale canalului. Nu se făcea pe atunci prin 1500 „economie” la „autostrăzi” ca în zilele noastre. Verișoara mea Roza, una din puținele sătence de origine germană rămasă în localitate, avea casa fortificată (cu tradiționalele porți înalte la stradă să nu poți vedea capra vecinului) cam la capătul din spre vale a satului. De la ea începea cartierul Vlah unde locuiau „proletarii” care-și câștigau
SI ROMII AU ŢIGANII LOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360240_a_361569]
-
tatăl prizonier al unei lumi nedrepte. Celui care a fost apoi în anii maturității prefect de Timiș i s-au întipărit în memorie acele clipe de neant într-un suflet inocent. Maria Magheți și alți cinci țărani Numele Mariei Magheți, săteancă din Zorlențul Mare, este consemnat în documentele păstrate acum în arhiva Tribunalului Militar din Timișoara. Până în momentul dezbaterilor, relatează mai mulți supraviețuitori ai tragediilor din acea vreme, a fost insultată într-un limbaj suburban și torturată cu sălbăticie. Dar cu
Agenda2005-29-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283961_a_285290]
-
și de a face o mai bună cunoștință cu actualii localnici și membri ai protipendadei. Agronomul încerca să-i distragă atenția Ramonei prin aceste conversații de la interesul său față de Săndica, să nu-i surprindă insistența privirilor ațintite spre fată. Câteva sătence tinere s-au apucat grăbite să servească la masă, ele fiind considerate la muncă, iar a doua zi erau pontate la colectiv pentru activitatea prestată. Banchetul se desfășura în liniște. Doar speech-urile oficialilor au tulburat zăngănitul paharelor ciocnite și
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
poate interpreta greșit o relație. - Pe mine nu m-ar deranja chiar dacă ar fi adevărat. - Ce băiat bun ești, tovarășe profesor? Eu sunt fată de la țară, cunosc bine această lume și nu am chef să le dau „apă la moară” sătencelor. - De acord cu tine. Mai ales că am observat fără să vreau cum soțul șefei tale te privește întrebător. Poate era intrigat să nu fi plecat subit de la petrecere fără să-ți iei la revedere mai ales de la colegii tăi
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
Sub directa sa coordonare au fost organizate mai multe manifestări cultural-educative în centrul de comună, la care au participat și oameni din satele din împrejurimi. Începând din anul 1946, același Florian Ulmeanu inițiază un program pentru înființarea unei școli pentru sătence cu profil de îndrumătoare sanitare, o țesătorie, o secție pentru colectarea și uscarea plantelor medicinale, cursuri sanitare, de bibliotecar, de cooperație, etc. La inițiativa sa, in vara anului 1973 s-a organizat reușita întâlnire a Fiilor satului, la care din
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
început au fost atât designeri, creatoare, cât și executante ale creațiilor lor sau ale comenzilor primite. După revoluție, pe la 24 de ani, cum afacerile nu le-au prea mers în sat din cauza unei atmosfere ostile create în jurul Anei de către o săteancă, și-au mutat atelierul pentru început la Câmpina unde exista mai multă clientelă. Ana pe când își exercita profesia de croitor, întâlnise un tânăr mai vârstnic decât ea cu câțiva ani în atelierul Cooperativei “Munca”, care s-a priceput să îi
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
le place să fie, vulgare... - Măcar dacă ar avea ce arăta. Nu o vezi pe scofâlcita aia? Cred că are cincizeci de ani. Ce-i mai trebuie topless? La sapa porumbului tot topless se duce? - Poate că nu-i țărancă. Sătencele au totuși bunul simț în ele, nu sunt ca unele de la oraș, frustrate. Fetele și-au strâns bagajul și au părăsit plaja, îndreptându-se spre hotel. În cameră și-au aruncat bagajul pe unde s-a nimerit și după duș
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
în satul Ușurei, comuna Susani, jud.Vâlcea, se află între membrii fondatori ai Ligii Scriitorilor Români, este poeta și prozatoare. A absolvit Liceul Teoretic din Drăgășani, Școala Tehnică Hortiviticola de 4 ani din același oraș, si a debutat în revistă „Săteanca”. A fost învățătoare la Tarna-Mare, apoi secretar literar la revista „Tribuna” din Cluj-Napoca. A publicat: Bucuria lucrurilor simple, poezii pentru copii, Editura Ion Creangă, 1989, Recreația grădinii, poezii pentru copii, Editura Porto-Franco, Galați, 1997, Amurg de întoarcere, versuri, Editura Napoca-Star
PREMIUL PENTRU POETA TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361999_a_363328]
-
rănească!... XXIV. EPIGRAME, de Ioana Voicilă Dobre , publicat în Ediția nr. 704 din 04 decembrie 2012. Errare humanum est, șed perseverare diabolicum Toți avem greșeală vieții Ca emblemă-a tinereții. Ferice-acel ce-a reușit Să nu repete ce-a greșit! "Săteanca ialomițeanca" Într-un sat îndepărtat Șoseaua s-a asfaltat. Din păcate trotuarul Are mărăcini cu carul. Căldură mare, măi frate! Și cum alergăm de zor, Tot cu treburi asta vară, M-am bronzat la semafor Așteptând să treacă-o fiara
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
fură că mafioții! Chiar și cei de pe,, centura'', Viața, zi de zi își fură. Blestem post-mortem ... Citește mai mult Errare humanum est, șed perseverare diabolicumToți avem greșeală viețiiCa emblemă-a tinereții.Ferice-acel ce-a reușitSă nu repete ce-a greșit!"Săteanca ialomițeancă"Într-un sat îndepărtat șoseaua s-a asfaltat.Din păcate trotuarulAre mărăcini cu carul.Căldură mare, măi frate! Și cum alergăm de zor,Tot cu treburi asta vară,M-am bronzat la semafor Așteptând să treacă-o fiară.PostdecembriștiDemocrați
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
și de a face o mai bună cunoștință cu actualii localnici și membri ai protipendadei. Agronomul încerca să-i distragă atenția Ramonei prin aceste conversații de la interesul său față de Săndica, să nu-i surprindă insistența privirilor ațintite spre fată. Câteva sătence tinere s-au apucat grăbite să servească la masă, ele fiind considerate la muncă, iar a doua zi erau pontate la colectiv pentru activitatea prestată. Banchetul se desfășura în liniște. Doar speech-urile oficialilor au tulburat zăngănitul paharelor ciocnite și
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
poate interpreta greșit o relație. - Pe mine nu m-ar deranja chiar dacă ar fi adevărat. - Ce băiat bun ești, tovarășe profesor? Eu sunt fată de la țară, cunosc bine această lume și nu am chef să le dau „apă la moară” sătencelor. - De acord cu tine. Mai ales că am observat fără să vreau cum soțul șefei tale te privește întrebător. Poate era intrigat să nu fi plecat subit de la petrecere fără să-ți iei la revedere mai ales de la colegii tăi
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
pe un fel de cruce pe care avea s-o poarte pentru o vreme și pe care nimeni nu i-o garanta c-o putea duce până la capăt. Veniseră fotoreporteri de la ziarele timpului, inclusiv Scânteia, Munca, Satul românesc, Agricultura socialistă, Săteanca, până și Femeia (!) și Dobrogea Nouă și-l imortalizase, punând-l ca pe-o păpușă în ce cadru doreau „organele”, în costum popular, de muncă sau de birou, la căminul cultural prezidând adunările cooperatorilor, la GAC (ulterior CAP), la Sfatul
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]