3,563 matches
-
viața Evului Mediu românesc. Urmărind viața unei familii boierești, desfășurată pe multe veacuri, lucrarea este un ta- blou al vieții din Epoca Feudală a Valahiei nu lipsită de culoare locală, privind îmbrăcămin- tea boierilor, a jupânițelor, aspectul conacelor, al așezărilor sătești. Monografia marilor familii boierești s-a îmbogățit astfel cu o lucrare cu profund carac- ter științific”. (prof. Carmen Farcaș) Străbunii noștri, boierii Pârâieni, „au făcut parte din ramura domnitoare a Basarabilor„. Ei au avut un mare rol în viața socială
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
satului, înainte de 1 Decembrie, Ziua națională a DacoRomâniei, acolo unde copil fiind, am recitat primele poezii, am primit primele încurajări, premii la serbări școlare pe scenă, am văzut primele filme (primul a fost ”Ciulinii Bărăganului”), spectacole, alte acțiuni de interes sătesc - am fost la nunți, baluri etc. Țin minte clădirea aceea de la primele cărămizi zidite, am fost acolo, casa culturii s-a zidit sub ochii mei... A fost ceva din lăuntrul meu, ceva ce vine, de la părinții din părinți, cum zicea
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
să se înfăptuiască în zbaterea mea de atîtea zeci de ani... A fost obsesia timpului, a vremurilor învolburate din anii 60 -70 -80-90. Inițial, am dorit un fel de reuniune periodică a conțăranilor mei, a fiilor satului, apoi, din fundație sătească am ridicat programul spre un orizont județean, al ținutului de la izvoarele Ialomiței la Dunăre și Moștiștea, apoi unul național și, în fine, al dacoromânității de aici dintre granițele politice actuale și, în fine, cu vocația internațională a întregii dacoromânități pentru că
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
ca urmaș al Societății cultural-științifice ”Renașterea Daciei” fondată la 1 octombrie 1949 la Sarmisegetuza și a Cercului de studii ”Deceneu” din anii 60-70, apoi transformat, în fine, în Academia DacoRomână la 9 mai 1995), ea a devenit dintr-o fundație sătească, una cu vocație națională, europeană și chiar globală, rămînînd cu rădăcinile la Traian-Ialomița, alături de membrii fondatori din România și activînd prin membrii săi - oameni de valoare pe mai multe continente. ACADEMIA DACOROMÂNĂ (A.D.R.) este principala parte componentă autonomă a
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
audibil cântece prețioase, lăuntric și admirabil înmlădiate pe glasul ei, de mulți ani, participă la zidirea epopeei melodice, de frumusețe unică a acestui spațiu etnofolcloric moldovenesc, dar nu mai puțin, artista este înregimentată în garnizoana ultimei fortărețe asediate a culturii sătești românești și melosului popular și folcloric național. Nemaivorbind despre decăderea curajului și creșterea proporțiilor cedării muzicii autentice în fața energiilor dezlănțuite, antimuzicale, rarii artiști valoroși, într-o luptă singulară pot pierde conștiința valorii lor. Ceea ce nu s-a întâmplat și nu
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
Istrate (Baranga) și Ion Grozescu. Pe la 1832 era aici dascălul Dulamă. Anul 1838 este un an crucial în devenirea școlii, este anul unor măsuri speciale. 1838 este un an crucial în devenirea școlii, este anul unor măsuri speciale privind școala sătească cu deosebire, de adaptare și integrare a ei în curentul novator declanșat de ideile revoluției franceze de la 1789 în domeniul instrucției și educației maselor, modernizării conținutului curicular al învățământului, al pregătirii formatorilor și al construcțiilor edificiale de școli, al dotărilor
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
al strategiilor didactice și al activității de îndrumare și control. Dacă înainte de 1838 am cunoscut la Rucăr dascăli care au dat învățătură de carte pe cale particulară, începând din anul 1838 se iau măsuri speciale privind organizarea instituțională propriu-zisă a școlii sătești, comunitare. Se știe că prin Regulamentul Organic, aplicat în principate începând din primii ani ai deceniului al patrulea al secolului XIX se prevedea, între altele, și înființarea de școli naționale, publice, în fiecare reședință de județ. Statul a început să
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
acum, din 1838, școlile de la sate intrau în preocuparea inclusivă a Eforiei statului, instituție nou creată, care a avut în vedere, pe lângă problemele organizatorice și pe cele legate de conțnutul propriu-zis, caracteristic zonei rurale și anume : - Pregătirea învățătorului - Localul școlii sătești - Mobilierul școli - Manualele didactice - Îndrumarea și controlul școlilor Să vedem cum au fost rezolvate aceste probleme pe plan local. Pregătirea învățătorilor din județ s-a făcut în cadrul școlii naționale din orașul de reședință, adică la Câmpulung, când școala națională a
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
contra patimii de jos. Cincizeci de ani de cântec, trecuți și păstrați deopotrivă, deoarece cântecul e lucrător de vindecare, ziditor de viață nemuritoare, cusător de haine de gală, cu fireturi sufletești, purtate de românul cinstit, iubitor de folclor, de cultură sătească, de tradiție și istorie neprefăcută, nepredată la destrămare! În toată vasta sa operă interpretativă și creativă muzicală, artista Aneta Stan a realizat arhitectura muzicii folclorice dobrogene. Se întemeiază această credință, examinând pe cât ajută pe ascultător și vizionator priceperea reprezentațiilor artistice
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
istoria cântecului românesc și plăsmuiec legenda lui, ce încununează un veac folcloric de aur, nemăsurabil de valoros și necesar pentru istoria, unitatea națională și identitatea culturală a României. S-a evocat tradiția românească, s-a etalat portul popular național, cultura sătească a națiunii, prima verigă în lanțul formării și continuității Statului român. Au fost distribuiți unii dintre cei mai aleși interpreți de muzică folclorică românească, lor datorându-li-se meritul de a fi fost zugrăvit în spațiul limitat al unei săli
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
românii, Româna a obținut statut de limbă regională, conform Legii Ucrainei „Cu privire la principiile politicii de stat în domeniul limbilor”. Am rămas plăcut surprinsă că mai sunt români iubitori de Grai și Neam. Și adevăratul român, Iancu POPESCU, deputat în Consiliul Sătesc Cupca, n-a țipat în gura mare că e patriot, cum o fac unii, dar a demonstrat prin osârdia și străduința sa de a pune Graiul străbunilor la loc de cinste, alături de limba de stat, cea ucraineană, ceea ce constituie, pentru
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ by http://uzp.org.ro/si-la-cupca-limba-romana-i-o-comoara-inestimabila-a-obtinut-statut-de-limba-regionala/ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
ajuta la alcătuirea unui model referitor la hotărârea de a implementa și în satul său natal, Cupca, Legea privind funcționarea limbilor în Ucraina. Și anume grație Domniei Sale, care a dus lucrul început la bun sfârșit, la sesiunea ordinară a Consiliului Sătesc Cupca, din 7 iunie curent, la propunerea și tot din inițiativa dlui Iancu POPESCU, care a fost susținut de colegii săi, pe ordinea de zi a fost propusă și votată în unanimitate de către cei 11 deputați prezenți în sală, chestiunea
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ by http://uzp.org.ro/si-la-cupca-limba-romana-i-o-comoara-inestimabila-a-obtinut-statut-de-limba-regionala/ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
sunt marcate de transformările în stil baroc. - Este una dintre cele mai vechi biserici din Țara Bârsei care ascunde povești fascinante, le explică un bătrân angajat al bisericii, care cunoștea multe secrete. Dacă studiați cu atenție zidurile, observați că cetatea sătească a fost construită în mai multe etape de construcție. Vedeți la bază că zidul este maroniu iar în partea mai înaltă, cenușiu. Generalul Giorgio Basta a folosit cetatea din Rotbav drept refugiu în anul 1602, când a fost asediat fără
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
să se coacă. Apropo, am gustat vinul din damigeana din magazie. Mi-a plăcut. - Tata se pricepea la obținerea unui vin curat dacă strugurii erau bine copți. - Am gătit ceva pentru cină, ce am găsit și eu pe la magazinul vostru sătesc. Să nu te aștepți la ceva special. - Nu-i nimic, dragule. Tot ce faci tu, faci cu dragoste și din dragoste. Ce m-aș face acum fără tine? și-l sărută afectuos luându-l de după gât, apoi i se cuibări
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
mult decât fresca unei părți de patrie, simfonia văzduhului din cer și simfonia văzduhului din suflet, cartea din piatră, din câmp, din pădure, din ape, din vieți și idealuri, așternută cu slove populare zămislite din înțeleapta, dulcea și omenoasa cultură sătească a oltenilor. În mândra Oltenie viețuiește, culege, creează și glăsuiește cântec oltenesc, fiul de pandur Gheorghe Gheorghe. Îmbrăcat în mantia Vladimirescului, pe care l-a purtat cu cinste, spre cinstirea sa nepieritoare, neuitatul Liviu Vasilică, Gheorghe Gheorghe e un cântăreț
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
parte a părtăsit orașul din cauza bombardamentelor, condițiilor de procurare a alimentelor, mobilizării pe front, în oraș rămânând populația îmbătrânita, dar după terminarea războiului orașul s-a repopulat prin revenirea celor plecați pe de o parte sau prin migrarea de populație săteasca din perioada 1922-1928. Referitor tot la perioada 1922-1928, Victor-Albinel Firescu, analizează Implicațiile sociale și economice ale reformei agrare d edupă primul Război Mondial, arătând că reforma agrara a avut și un efect benefic realizând un imens transfer de proprietăți din
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
Ghiță Cătănuța, Bujor și Muscu, Tudorel, care prin publicarea lor de către Nicolae Chipurici îmbogoțesc patrimoniul folcloric local și național, cu cântece bătrânești de altădată, culese de autor, care, plăcut surprinzător, nu au fost uitate. Despre rostul colecțiilor și al muzeelor sătești, despre Muzeul Gh.Ionescu Șișești , pe de o partereia problematică Florentina Pleniceanu, arătând că bunurile care au aparținut savantului Gh.Ionescu Șișești, colecția de etnografie, clădirea pusă la dispoziție de reprezentanții comunității locale, au condus la finalizarea organizării expoziției memoriale
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
1870, de la catolici. Este o zi de comemorare mai apropiată de rigorile urbane, chiar dacă ne referim și la cimitirile din mediul rural, pentru că se adaugă obiceiului și elemente care țin de industria orașului - cum sunt jerbele, decorațiuni pe care lumea săteasca nu le agrează. La sate lumea nu are nevoie de acest arsenal de obiecte, isi confecționează singură coronițe din flori. Ideea e că morții sunt cinstiți prin vizită la cimitir, un moment de pelerinaj al familiilor la morminte, este o
1 Noiembrie – ZIUA MORŢILOR – LUMINAŢIA by http://uzp.org.ro/1-noiembrie-ziua-mortilor-luminatia/ [Corola-blog/BlogPost/92715_a_94007]
-
trimite lucrările dumneavoastră pentru CONCURSUL NAȚIONAL DE POEZIE (ȘI PENTRU COPII), EPIGRAMĂ, PROZĂ, PROZĂ SATIRICĂ, ESEU, TEATRU, REPORTAJ LITERAR, PICTURĂ, „DOR de DOR” EDIȚIA a-IX-a (DOR-MĂRUNT - ediția -II-a) În condițiile integrării țării noastre în Uniunea Europeană, unele elemente tradiționale ale mediului sătesc și ale sufletului românului sunt în pericol de a cunoaște mutații sau de a dispărea. În scopul menținerii, măcar în memoria creațiilor artistice, a acestui izvor de trăiri autentice, revista literară fondată în urmă cu 9 ani , ,,DOR de DOR
CONCURS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Concurs_al_florin_tene_1388731309.html [Corola-blog/BlogPost/361641_a_362970]
-
banii de la casierie. Mai erau trei zile și pleca la munte, așa că avea o grămadă de treburi acasă pentru a-și pregăti bagajul. Mai avea și câte ceva de cumpărat, dar cum la Sinaia avea alte posibilități decât într-un magazin sătesc, renunță. Dacă avea timp, dădea sâmbătă o fugă până la Mangalia. Când a ajuns acasă, s-a apucat imediat să-și facă inventarul garderobei și să sorteze cam ce dorea să-și ia la munte. Știa din experiență că la Sinaia
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426666746.html [Corola-blog/BlogPost/374256_a_375585]
-
multe beneficii pentru viața sa și a familiei. Fiu de țăran de la talpa țării, cu mult pământ, cu o măreție a staturii care amintea de haiducul de prin părțile noastre, Toma Alimoș și cu un loc de frunte în colectivitatea sătească, tata, ca și ceilalți cinci frați ai săi, ar fi putut să meargă pe linia trasată din strămoși, să se așeze în tiparele de viață gata pregătite prin obiceiuri și tradiții. În comuna noastră, școala, cultura, nu prinseseră rădăcini pe
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1468413357.html [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
o oră față de momentul în care se trezesc. În topul preferințelor fumătorilor intervievați în cadrul acestui studiu se află mărcile Kent (24%), Pall Mall (23%) și Winston (13%); aproape jumătate dintre respondenți își cumpără țigări de la magazinul de cartier sau magazinul sătesc și o cincime dintre intervievați achiziționează tutun de la supermarket. Șapte din zece respondenți (71%) care în trecut au fumat declară că au renunțat la acest comportament de mai mult de 5 ani de zile. Proporția acestora crește odată cu înaintarea în
STUDIU: Românul și legea antifumat by http://uzp.org.ro/studiu-romanul-si-legea-antifumat/ [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]
-
politicii de stat în domeniul limbilor”, participanții la Sărbătoarea „Limba Noastră cea Română”, societățile național-culturale românești din ținut să se adreseze către fracțiunea majoritară din Consiliul Regional și cele raionale Hliboca, Storojineț și Noua Suliță, din consiliile de orășel și sătești, cu propunerea ca la sesiunile următoare, prin intermediul deputaților români, Limbii Române să i se acorde statutul de limbă regională în localitățile în care 10% și mai mult o constituie românii. 3. A se adresa conducerii DMAI al Ucrainei în regiunea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > SEMNIFICATII ALE SATULUI Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului OBȘTEA SĂTEASCĂ. SEMNIFICAȚII ALE SATULUI Nu există în vocabularul arhaic niciun cuvânt pentru formațiuni mai mari de conviețuire socială. El nu cunoaște din vremuri străbune decât satul și cetatea, spunea Nicolae Iorga. Procesul de transformare a obștilor vicinale în unitatea administrativă a
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
etc. Satul este o formație teritorială, este mai ales o vatră de sat bine delimitată, după cum reiese din expresiile populare „în capul satului”, „la marginea satului”, etc. și cuprinde întreaga moșie a sătenilor. Este totodată organ administrativ, patrimoniu și populație sătească. În sens mai larg, satul era un sistem de conviețuire socială. Spre exemplu, „opinia publică” se regăsește în expresia „gura satului”, iar lipsa de organizare în expresia caricaturală „satul lui Cremene”, adică un sat dezorganizat, al nimănui. Satul implică și
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]