64 matches
-
prilejul potrivit pentru corectarea sinelui (Mat. 24, 44 și Luc. 12, 40), fiindcă nu poate fi sigur de ziua de mâine; realmente mulți au planificat multe pentru mâine, dar n-au apucat-o. Că nu trebuie să fie înșelat de săturarea pântecelui, de la care provin imaginațiile de noapte. Că nu trebuie să se risipească în muncă peste măsură și să depășească limitele autarhiei după apostolul care a spus „având hrană și îmbrăcăminte vom fi mulțumiți cu ele” (1 Tim. 6, 8
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
existentă atât în izvoarele istorice grecești cât și în scrierile istoricului Iosif Flavius. Legat tot de activitatea și faptele miraculoase săvârșite de către Domnul nostru Iisus Hristos, vom spune că una dintre cele mai impresionante minuni săvârșite de către El o reprezintă săturarea celor cinci mii de oameni cu cinci pâini și doi pești, consemnată de către Sf. Ap. Marcu în Evanghelia sa la cap 6, vers. 34 - 44 și la Sf. Ap. Ioan la cap. 6, vers. 1 - 15. În Evanghelie, așa cum se
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
tot de la iranieni. Și Saoshyant, mântuitorul prevestit de Avesta, urma să se nască din fecioară ca și, mai târziu, Isus Hristos. Ideea pește = Mesia = Christos a putut fi acceptată și pentru că unii ucenici ai lui Isus au fost pescari, plus parabola săturării unei mulțimi cu doar câțiva pești. Un alt simbol al creștinismului primitiv a fost mielul: Isus e adesea numit mielul lui Dumnezeu. Aici s-ar putea vedea o confuzie a latinescului agnus „miel“, cu sanscr. agni „foc“ dar, mai curând
SIMBOLURI SI ENIGME CRESTINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1401093819.html [Corola-blog/BlogPost/341567_a_342896]
-
că unul mâncând două litre de pâine este încă flămând, iar altul mâncând o litră sau șase uncii[6], se satură”[7]. Postul în viziunea Sfântului Părinte este acela ca întotdeauna cel ce este la masă să se ferească de săturarea pântecului, căci odată cu aceasta vin alte patimi precum gândul curviei. Sfântul Casian îi îndeamnă pe creștini să nu se amăgească că postesc, dar ei mănâncă până la îmbuibarea pântecului, pentru că nu contează cu ce se satură pântecul, fie ea și numai
ÎNVĂŢĂTURA BISERICII NOASTRE DESPRE POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Invatatura_bisericii_noast_stelian_gombos_1361863810.html [Corola-blog/BlogPost/352070_a_353399]
-
cele create la existență fiindcă avea lipsă de ceva, ci ca acestea să se bucure de El pe măsura și pe potriva lor, iar El să se veselească de lucrurile Sale, văzându-le pe ele veselindu-se și săturându-se fără săturare de Cel de care nu se pot sătura”<footnote Capete despre dragoste, suta a treia, traducere din grecește, introducere și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în: Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
existentă atât în izvoarele istorice grecești cât și în scrierile istoricului Iosif Flavius. Legat tot de activitatea și faptele miraculoase săvârșite de către Domnul nostru Iisus Hristos, vom spune că una dintre cele mai impresionante minuni săvârșite de către El o reprezintă săturarea celor cinci mii de oameni cu cinci pâini și doi pești, consemnată de către Sf. Ap. Marcu în Evanghelia sa la cap 6, vers. 34 - 44 și la Sf. Ap. Ioan la cap. 6, vers. 1 - 15. În Evanghelie, așa cum se
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
apostolilor pe temelia învățăturii cărora s-a zidit Biserica lui Dumnezeu și care, la Parusie, vor sta pe 12 scaune judecând cele 12 seminții ale lumii; - cifra 12 ne aduce aminte si de cele 12 coșuri cu firimituri și de săturarea mulțimilor cu Hristos euharistic; - cifra 12 este si simbol al tămăduirii, având ca singur izvor pe Hristos, Cel ce vindecă boala și neputința din popor (Cap. 9, Evanghelia de la Luca); - Hristos vindecă pe femeia care, timp de 12 ani, se
IUBIREA ESTE ÎN NOI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1442141927.html [Corola-blog/BlogPost/384451_a_385780]
-
că unul mâncând două litre de pâine este încă flămând, iar altul mâncând o litră sau șase uncii[6], se satură”[7]. Postul în viziunea Sfântului Părinte este acela ca întotdeauna cel ce este la masă să se ferească de săturarea pântecului, căci odată cu aceasta vin alte patimi precum gândul curviei. Sfântul Casian îi îndeamnă pe creștini să nu se amăgească că postesc, dar ei mănâncă până la îmbuibarea pântecului, pentru că nu contează cu ce se satură pântecul, fie ea și numai
INVATATURA BISERICII DESPRE POSTUL ORTODOX... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_bisericii_despre_postul_ortodox_.html [Corola-blog/BlogPost/372738_a_374067]
-
pământești nu se satură niciodată:” Când te saturi de ceva, treci la altceva,după o vreme te simți gol de ceea ce te-ai săturat înainte și te întorci iarăși spre aceea,săturat de lucrul spre care te-ai îndreptat după săturarea de cel dintâi. Este o lărgire care se goloște îndată ce nu-i mai dai ceea ce dorește ea. Te-ai săturat de desfrâu, tinzi spre băutură. ntre timp ți s-a golit lărgimea poftei umplută de desfrâu și te întorci iarăși
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_din_biserica_intre_iisus_hristos_post_modernism_existentialism_si_secularizare.html [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
în cel ce bea, sau în cel ce gustă, se trezește dorința de a bea și de a gusta mai mult. Și izvorul e nesecat și mereu dă ceva nou din el31. Bucuria din unire, departe de a produce o săturare, este un punct de plecare spre o dorință și mai mare, și mai arzătoare, căci „sufletul care vede pe Dumnezeu și primește în sine dorul cel bun după frumusețea nestricăcioasă are necontenit o poftă nouă spre ceea ce e deasupra, neslăbindu
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
plecare spre o dorință și mai mare, și mai arzătoare, căci „sufletul care vede pe Dumnezeu și primește în sine dorul cel bun după frumusețea nestricăcioasă are necontenit o poftă nouă spre ceea ce e deasupra, neslăbindu-și niciodată dorul prin săturare. De aceea nu încetează de a se întinde spre cele dinainte și de a ieși din aceea în ce este și de a pătrunde mai înăuntru, unde încă nu a fost. Și ceea ce i se arată lui 29 Sf. Grigorie
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
înainte”32. Sufletul niciodată nu se satură de înaintarea în bine, ci doar de săvârșirea răului, de care chiar îi pare rău, pe când de împlinirea binelui și a virtuții nu regretă niciodată. Aici este iarăși vizată teoria platonic origenistă despre săturarea sufletelor de bine în preajma lui Dumnezeu și despre coborârea de acolo pentru a ieși din plictiseala acelei săturări, ceea ce le pricinuiește o nouă încorporare. În viziunea Părintelui Capadocian, binele este nesfârșit, pentru că el constă în comuniunea iubitoare dintre persoane și
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
chiar îi pare rău, pe când de împlinirea binelui și a virtuții nu regretă niciodată. Aici este iarăși vizată teoria platonic origenistă despre săturarea sufletelor de bine în preajma lui Dumnezeu și despre coborârea de acolo pentru a ieși din plictiseala acelei săturări, ceea ce le pricinuiește o nouă încorporare. În viziunea Părintelui Capadocian, binele este nesfârșit, pentru că el constă în comuniunea iubitoare dintre persoane și în primul rând între persoana noastră și Persoana dumnezeiască de nesfârșită bunătate și nesfârșit nouă în formele de
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
omul vechi odată pentru totdeauna, ci cel ce urcă în Hristos moare mereu față de starea la care a ajuns, uitând de ea, pentru a trece mereu la o stare nouă33. Când omul se apropie de Dumnezeu nu găsește niciodată o săturare a dorului său, căci unirea cu Dumnezeu intensifică dorul: „Sufletul ce se unește cu Dumnezeu nu se mai satură de ceea ce gustă. Cu cât se umple mai mult de gustare, cu atât se aprinde mai mult de doruri” 34. Părintele
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
gustare, cu atât se aprinde mai mult de doruri” 34. Părintele professor Dumitru Stăniloae, comentând acest text, scrie: „Aici sfântul Grigorie de Nyssa se dovedește cugetând contrar lui Origen, care socotea că sufletele vor ajunge în viața viitoare la o săturare de gustarea dulceții lui Dumnezeu și de 32 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XII-a, în PSB, vol. 29, p. 284. 33 Cf. Dumitru Stăniloae, notele explicative nr. 257 și 258, în PSB, vol
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
dorința de a înainta la nesfârșit în gustarea acestei dulceți nemonotone a iubirii Lui, pentru că el însuși este capabil de o iubire sporită la nesfârșit. Numai un suflet mărginit în capacitatea lui de cunoaștere și de iubire ajunge la o săturare de aceasta și dorește să coboare la reluarea unui nou urcuș spre Dumnezeu, după ce i s-a făcut din nou dor de El. Numai un dumnezeu care devine monoton, deci mărginit în ceea ce ne poate oferi ca dragoste de om
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
la aceasta, Sfântul Isaac Sirul precizează: Iar mișcarea mădularelor de jos ale trupului, care se face fără gândurile mai ascuțite ale plăcerii necuvenite ce se mișcă cu fierbințeală și atrage sufletul fără voie la ticăloșie, se naște fără îndoială din săturarea pântecelui.83 Cuviosul Isaia Pustnicul, în același sens, spune: Vai nouă că, având trupul ușor lunecos spre păcat, îl ațâțăm prin săturare și moleșeală spre pofte necurate și gânduri murdare și prin ochi primim în inimile noastre săgețile celui viclean
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
necuvenite ce se mișcă cu fierbințeală și atrage sufletul fără voie la ticăloșie, se naște fără îndoială din săturarea pântecelui.83 Cuviosul Isaia Pustnicul, în același sens, spune: Vai nouă că, având trupul ușor lunecos spre păcat, îl ațâțăm prin săturare și moleșeală spre pofte necurate și gânduri murdare și prin ochi primim în inimile noastre săgețile celui viclean, iar prin atingerea trupurilor ne facem cai înfierbântați de iepe și nu ne gândim nici la demnitatea noastră cuvântătoare, nici la frica
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ațâță în chip nelegiuit spre împreunarea trupurilor 108. După cum am văzut până aici, patima desfrânării este zămislită, hrănită și sporită 109 mai ales prin trei factori de comportament pătimaș: mândrie 110 și slavă deșartă 111, osândirea aproapelui 112, precum și de săturarea pântecelui și somnul fără măsură 113. Printre izvoarele de proveniență a patimii desfrânării, se numără și păcatul strămoșesc. Trebuie să știm însă că pornirile sexuale dezordonate sunt și o consecință a păcatului strămoșesc și, prin urmare, nimeni nu este scutit
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
copii, aceasta nu conta. Când vedeau sânge, deveneau ei înșiși eroi scăldați în sânge; când vedeau luciul sulițelor și al lăncilor, erau convinși că dușmanul fusese anihilat și îi umpleau mândria și emoția. — Hachiman! Hachiman! Victorie! După ce caii băură pe săturare, copii aruncară și spre ei flori, ovaționându-i. Un samurai care stătea lângă calul său îl zări pe Hiyoshi și strigă: — Fiul lui Yaemon! Ce face maică-ta? — Cine, eu? Hiyoshi se apropie de el, privindu-i de-a dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
ar gândi oamenii despre guvernul roșu, oricât l-ar desprețui în fundul inimei, ei sunt legați prin mii de interese create în mod factice de guvern și nu pot lucra altfel. Dar daca o țară se poate guverna astfel, daca prin săturarea unor serii de interese private se poate amorți și paraliza bătaia liberă a inimei ei, daca 'n locul deliberării poate veni stupiditatea unei turme conduse de bunul plac a doi-trei oameni, la ce mai trebuie atunci Parlament, la ce alegeri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la rândul lor, la mânie și bârfă. În capitolul următor, pentru pa ti mi le céle trupești din ce să fac și cu ce să le biruim preiale, apariția „poftei cea trupeas că“ este strâns legată de „prefacereacea călduroasă“, de „săturarea somnului“ și de „lucra rea Sa ta nei“. Cele trei împreună au drept rezultat voyeurism-ul - „să nu-și ia ochii de vedere acea netrebnică“, „gânduri de curvie“, visele erotice - „nălucirile céle de nopate în som nu“ - și, în sfârșit, „înfierbântarea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din cuvintele asociate lui "a lua" în Robert). Clasa "mîncare" (24% în comparație cu 25%) nu își modifică locul ca importanță, chiar dacă e mai puțin bogat ilustrată. "A lua masa" este mai bine reprezentată (20% comparativ cu 13%). "Echilibru" (13%) trimite la "săturare" (7%) iar "pofta" (13%) la "libido" (8%) în paradigma de bază a lui a mînca. Nucleul "a trăi" (25%, comparativ cu 33%) este, ca și clasele care desemnează abundența sau preluarea, minimizat sau eludat. Nu redăm decît o parte, destul de
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
footnote>. Deci, cu siguranță că între miile de neofiți, botezați după predica Sfântului Apostol Petru în Ierusalim, erau și copii mici care însoțeau pe părinți la praznic, mai ales că nu este menționată vreo excepție, cum, de pildă, cu ocazia săturării minunate a mulțimilor în pustie, se spune anume că cei ce au mâncat erau cinci mii, „afară de femei și copii” (Mt. 14, 21; 15, 38). Lucrul acesta „nu trebuie să ne mire, căci iudeii care veneau la Ierusalim să prăznuiască
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
mulți ne întristăm pentru păcate, dar iubim pricinile lor. Dacă totuși am săvârșit păcatul, să ne căim și să încercăm să ne eliberăm de el tot cu atâta tărie și intensitate cu care am păcătuit. „Cel ce a slujit până la săturare plăcerilor trupului și faptelor lui are trebuință și de săturarea cu ostenelile nevoinței în sudorile grelei pătimiri. În felul acesta va alunga săturarea prin săturare, plăcerea prin durere, tihna prin ostenelile trupului și va afla săturarea veseliei și a bucuriei
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]