11 matches
-
46. Marcu P. Hristos, persoana fără cetățenie, născut la 22 decembrie 1934 în localitatea Cotta, Grecia, fiul lui Pavlos și Hristina, domiciliat în Medgidia, str. Română nr. 7, județul Constantă. 47. Al Majali Abdel Alah Imoh.d Abdel Nabi Al Sabur, cetățean iordanian, născut la 15 noiembrie 1958 în localitatea Hira, Iordania, fiul lui Abdel Jabur și Khatma, domiciliat în București, str. Ion Urdareanu nr. 3, bl. P.28, sc. 1, et. 4, ap. 18, sectorul 2. 48. Al Jamali Abbas
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112423_a_113752]
-
mică, o fântână și pietre funerare creștine. Capela face parte din așa-numitul „Cuibul Reginei", un ansamblu format din Castelul din Balcic, un pavilion de gardă, vila administratorului Carol Gutmann, vila prințului Nicolae, vila domniței Ileana, Mavi Dalga, Cara Dalga, Sabur Jevi, capela și alte vile pentru suită, toate înconjurate de o imensă grădină, pe malul Mării Negre. Există și un model pe care l-a avut Regina Maria pentru capela Stella Maris din Balcic. Este vorba de Capela Sfântul Iacob, construită
Stella Maris () [Corola-website/Science/315587_a_316916]
-
nu avea alt bagaj decât zece formule. Aceste zece formule le aplica invariabil la toate boalele, iar dozele le dedea făr’ nici un discernământ și fără nici o gradație. Este bine înțeles că de medicamentele noi nici nu auzise măcar. El întrebuința: saburul 353, oxidul de fier, oxidul de zinc și încă vreo două medicamente. Apoi făcea o foarte deasă întrebuințare de panglică. 178 bucureștii de altădată 352. Desigur Bacalbașa exagerează cu intenția de a obține unele efecte literare ieftine, prezentând denaturat starea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1970); în 1872 exista la București chiar o „fabrică de spălat rufe“ (Dimitrie Frunzescu, op. cit., pp. 72- 73); începând din 1873 s-a trecut la canalizarea sistematică a străzilor principale ale Capitalei, care devenea treptat un oraș civilizat etc. 353. Sabur, substanță extrasă din frunzele unei specii de aloe, utilizată în farmacie; are miros plăcut și gust amărui. Panglica lui Drasch era foarte cunoscută. Această panglică o aplica tuturor istericilor și nervoșilor fără excepție. Această aplicație o făcea astfel: cu un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și spuneau: Ăsta doftor, iată ce fel de doctorii îți dă, că-ți scoate toată răutatea din trup. Negreala asta e numai boală. Cu timpul, clientela a început să nu mai primească cu atâta favoare medicamentele lui Drasch, mai ales saburul nu mai plăcea. Atunci Drasch a întâlnit pe farmacistul B. Welles, căruia i-a cerut să-i prepare un purgativ dulce după cum cer clienții. Iar Welles i-a scris purgativul „citrat de magneziu“ cu sirop de lămâie. Când farmaciștii au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
convins că dieta impusă de confrații săi, cari știau mai mult decât el, este în adevăr necesară. De pe urma sa a rămas un medicament care poartă și astăzi numele de „ha purile doctorului Drasch“. Aceste hapuri sunt purgative amare făcute din sabur. Precum am spus, toată medicația lui se reducea la câteva formule și la câteva medicamente, avea un fel de medicație zisă „băbească“, cu oarecare aparență de știință medicală. Nu-i așa că este foarte interesant cazul doctorului Drasch? Acest om îndrăzneț
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
terapeutică era închinată sugestiunii. El credea mai mult în acest agent de ordin moral decât în medicamentele înghițite. Bineînțeles că medicația lui putea fi potrivită față de unele afecțiuni nervoase; dar ce putere puteau să aibă sugestiunea, panglicele, palmele, țipetele, răstelile, saburul sau siminichia 354 în tuberculoză, cancer, febră tifoidă, boalele de ficat, de rinichi etc. etc.? Cât de superficială sau cât de nulă idee avea despre știința medicală învederează următorul fapt: cu câtva timp înainte de a muri, simțindu-se cam șo
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
formă de hapuri și se lua în apă sau cafea: magiun de curățenie"; în Dicționarul universal, îl va descrie ca „amestec de opiu, mac, aloe". Uzul medical e prezent în dicționare până mai târziu: „pastă preparată cu opiu, mac și sabur, întrebuințată contra constipației, mai ales la copii" (Candrea, Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească", 1931). Magiunul de opiu e menționat, de mai multe ori, și în extrem de interesantul volum al lui Andrei Oișteanu, Narcotice în cultura română (2010). Și sensul „pastă
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
lui Apollo; iar mai încolo, întoarce clepsidra în insula Hydra și-nchide, la numele Paphos, volumele! Cît despre Corfu, frămîntă-i amorful sol galben, ca orbul pe întuneric, - pînă ce nu-i mai simți nici intrînduri, nici zimți, nici criblura de sabur, ci numai un abur vagant, precum corpul lui Sissi, eteric. PLOMBAGIN| ŤFlorile de plumbť ale lui Bacovia sunt ș...ț o perfectă descriere a literelor din imprimeri- ile de odinioară." (Ioana Pârvulescu, Întoar- cere în Bucureștiul interbelic, p. 232) Dorm
Poezie by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/11810_a_13135]
-
de vară, miere, să le amesteci, să le fierbi și să le pui la frântură, căldișoare. Pentru durere de inimă: ghințură (gențiană) să razi puțin, să o amesteci cu vin tare, cu holercă (rachiu) sau cu apă să bei. Alta: sabur de nucă să arzi bine și să bei cu vin alb. Pentru junghi: hrean pisat să legi acolo. Pentru cine calcă anevoie: sămânță de bujori să iei În 3 dimineți, pe nemâncate. Pentru fierbințeală (temperatură) la om: să iei o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cantități mici, 3-4 frunze), băut dimineața, pe nemâncate, iar extern, comprese cu macerat din coajă de corn, amestecat cu miere. În același scop să se bea câte o ceașcă de vin În care s-au macerat nucșoare sau lumânărică și sabur, macerate În rachiu. Boli diferite de ficat: ceaiuri din scoarță și frunze de dracilă și troscot. Sucul de ridiche este bun pentru calculi hepatici și În colecistită cronică. Ceaiul din rădăcină de pir este bun, de asemenea, pentru eliminarea calculilor
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]