82 matches
-
cu vînt în grele cutii pătrate, cu arii din Traviata, ce le cînta din gură un italian bătrîn! ș...ț Au dispărut cu totul bordeiele umede, săpate în pămîntul cald iarna, răcoros vara, și costînd atît de ieftin; dispar țiganii sacagii, ce-ți cer iarna un franc pe butoiașul de apă cumpărat cu cinci parale, dispar puțurile ridicate de un suflet creștin al cărui nume se pomenește de vreo cruce de piatră cu frumoase și vechi săpături, dispar felinarele de un
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
Haznalele se desfundau cu pompa de către niște salariați ai Primăriei care aveau un car cu boi și, ceva mai tîrziu, un camion. N-am să uit niciodată mirosul aferent. Apa curgătoare exista în puține case. I-am mai prins pe sacagii, care cărau butoaie cu apă de băut. Casele n-aveau, în aceste condiții, băi sau dușuri. Dușul este, dealtfel, foarte recent, și ca instrument și ca obicei. Părinții mei făceau baie în cadă, deprindere la care mama ține pînă în
Se schimbă lumea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15092_a_16417]
-
mușteriului", de ultimul tramvai cu cai, "care oprea grațios la scară în fața casei, cînd cucoanele noastre, cu rochii împiedicate și cu pălării "cloche", îi făceau semn vizitiului, ridicînd umbreluța lor de mătase și cu mîner lung de baga", de ultimii sacagii, "cu lumînărica de ceară aprinsă și lipită de doaga butoiului lor pe roate, strigînd: "Apă de pomană, apă!"", precum și de ultimii spoitori, "în șalvari arnăuțești, tăbărîți cu tot tribul în cap cu bulibașa cel mătăhălos, pletos și bărbos, pe maidane
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
am fost niciodată prietene, acele câteva acorduri de melodie doar se repetau la nesfârșit, până când, în 1990, într-a V-a, s-a desființat patiseria și cântecul s-a stins. Și tot până atunci, pe lista mea erau doar Logofătu, Sacagiu și Paraschiv Steluța. Și cu cine vorbea Paraschiv Steluța? Vorbea singură, tovarășa!” (finalul povestirii Barbu Marilena). Cartea Adinei Popescu nu este numai despre o copilărie și adolescență vintage (deja) - petrecute spre finalul anilor ’80 -, ci este și evocarea unui loc
Copilăria pe Calea Moșilor, în anii ’80 by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2594_a_3919]
-
Caragiale. Pirgu întârzia la întâlnirile crailor pentru că Ťavea de moșit o poliță cu maimuță sau se încurca la dardăr cu Mehtupciuť. Din motive neelucidate, Mateiu folosește majuscula, ceea ce poate lăsa impresia că e vorba de un nume propriu (precum Boiangiu, Sacagiu etc.). Înclin să cred că majuscula e o eroare, personajul nu reapare, ca să merite un nume, iar mehtupciu desemnează funcția partenerului de dardăr al lui Pirgu: redactor de hotărâri și edicte domnești adică de Ťmehtupuriť. Dar ce era dardărul? Un
Un joc de societate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8116_a_9441]
-
limba vulgară (Gagaț, găozium, tipicu, bășidum. Jos limba aristocrației!" strigă toți, "Limba noastră-i o comoară! Pentru filologi însă. Vă propun să învățați vulgara. E mai directă", zice Toth), iar din comitetul de urgență care ia ființă fac parte șeful sacagiilor, șeful pietrarilor, șeful barcagiilor, șeful grăjdarilor, șeful harabagiilor... Într-o paranteză (deschisă, ca să fie și ea translucidă) ar fi de subliniat și caracterul "protocronic" al textului, mai ales dacă ne gîndim la pactul dintre fiul mazilit și tuciurii ("Aso: Ham
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
neocupate. Casele de o parte și alta a fîșiei de praf erau pleoștite ele căldură și de neputință. Ferestre mici, întunecate, răzoare pîrlite, fără îngrădituri. Alene trecea cineva ridicînd pulberea, ferindu-se. De undeva se auzea un țipăt ascuțit, prelung, "sacagiul" i-a explicat Ali Mehmet intuindu~i nedumerirea. "Chiar și pe Cocoș poți să-l aduci?" Ali Mehmet se încruntă ori numai se prefăcu. Pentru prima dată s-a întors cu spatele la el, privind pe fereastră. Nu era nimic de văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mulțimea care Îl ovaționa pe prințul de Wales, amestecându-ne cu toți acei gură-cască de toate condițiile Îmboldiți de curiozitate. Întrucât strada devenise din acest motiv un loc de clacă mai zumzăitor chiar decât treptele scării monumentale de la San Felipe, sacagiii și vânzătorii de limonadă Își strigau băuturile, se vindeau pateuri, cornulețe și borcănașe cu pomezi, se instalau la gura calului niște birturi ambulante În care cu câțiva gologani Îți potoleai foamea, cerșeau sărăntocii, se vânzoleau servitoarele, pajii și scutierii, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
În foarte comprehensiva prefață a cărții, Leon Volovici scrie: "Târgul lui Victor Rusu este și el populat de figurile devenite prototipuri ale lumii evreiești est-europene, intrate în literatură sau pictură, de la țadic, rabin și melamed, la pețitor, croitor, brutar, hamal, sacagiu sau cerșetor. Banalitatea și rutina cotidiană sunt întrerupte de apariția Ťstelelor rătăcitoareť - actorii trupelor de teatru idiș -, de nunțile tradiționale, de dureroase despărțiri de copiii care iau drumul emigrării peste ocean, dar înainte de toate de semnificația covârșitoare a Șabatului și
Întoarcerea în Paradis by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7684_a_9009]
-
Într-adevăr, prototipul real al personajului central Pahonțu e de găsit în figura controversatului gazetar Pamfil Șeicaru. Semnificativ este și faptul că tatăl lui Toma Pahonțu provenea din satul Uda-Argeș „și câțiva ani a fost și la oraș, la Pitești, sacagiu”, cum specifică în Capitolul întâi / 7. Deși credea că după Gorila va face „o pauză adevărată”, petrecând mai multe zile din vara anului 1938 la casa „de la țară”, Rebreanu proiectează un roman polițist în care să demonstreze că acest gen
Laboratorul de creație de la Valea Mare by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5886_a_7211]
-
Caragiale. Pirgu întîrzia la întîlnirile crailor pentru că "avea de moșit o poliță cu maimuță sau se încurca la dardăr cu Mehtupciu". Din motive neelucidate, Mateiu folosește majuscula, ceea ce poate lăsa impresia că e vorba de un nume propriu (precum Boiangiu, Sacagiu etc.). Înclin să cred că majuscula e o eroare, personajul nu reapare, ca să merite un nume, iar mehtupciu desemnează funcția partenerului de dardăr al lui Pirgu: redactor de hotărîri și edicte domnești adică de "mehtupuri". Dar ce era dardărul? Un
Trecute vieți de fanți și de birlici by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10624_a_11949]
-
nedorită nici celui mai mare dușman. Soții primeau hrana cu țârâita pe cartelă, de nu-și puteau măcar amăgi foamea. Aveau dreptul la cartele numai persoanele care munceau, nu se ținea cont de copii, bătrâni, bolnavi. „Tata a fost numit sacagiu, lucrând la aprovizionarea populației cu apă, adusă de la distanțe foarte mari. Mama, trimisă ca mulgătoare la ferma de vite, a fost prevenită că pentru un litru de lapte furat pedeapsa e un an de închisoare, doi litri - doi ani și
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
niște fecioare despletite în apa amestecată cu resturile menajere ale așezării. Copiii, pe jumătate dezbrăcați, alergau în chiot vesel de-a lungul versanților bătrânului râu. Femeile, cu mânecile suflecate, spălau rufele sau băteau inul, săltând vesele gălețile cu apă. Vadul Sacagiilor, de unde cei care se ocupau cu valorificarea apei de băut o luau direct din apele Dâmboviței, de acolo de unde pătrundea în oraș, rămase pe versantul opus în urma trăsurii, care înainta în galopul cailor spre primul mare han ce începuse a
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
electropompele și nici motoarele electrice de punere în funcțiune, care, începând cu anul 1912, au determinat ruinarea rapidă a unei categorii profesionale, care exista în Suceava cu statut medieval de breaslă încă pe la începutul sec. al XX-lea, cea a sacagiilor”. Beneficiarii proiectului au menținut însă în corpurile de clădire reabilitate piese tehnologice care au rămas încastrate în ziduri (țevi metalice, flanșe, chepenguri de acces în rezervoare). Calificative acordate conform criteriilor de clasare a bunurilor imobile Uzina de apă, așa cum specifică
CENTRUL DE CULTURĂ URBANĂ ŞI ARHITECTURĂ SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349571_a_350900]
-
mărturisește Slavici- era să steie de vorbă, să-și deie pe față gândurile și să ispitească și pe alții, fie aceștia oamneni pe care-i socotea mărginiți, ceea ce în adevăr și erau.” Așa au fost Slavici, Caragiale, Creangă, dar și sacagii, precum Nicolae Mihu de la Blaj sau ciobanii și stuparii lui din copilărie. Eminescu e un maestru al alchimiei verbale. Dacă Dante a urcat din Infern în Paradis, Eminescu a lunecat din Paradis în Infern. Drumul parcurs de poet a fost
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
creionul bont un drum unește altul desparte șapte arte într-o carte cu scadențele la scont cât pustiu atâta sete lin răcoarea din fântână recompensa și-o amână trubaduri pe îndelete își petrec răcoarea duzii a secat de cald cișmeaua sacagiul cu giubeaua vânzătorul de iluzii pâlpâie un foc de vreascuri neputințele din sobe numai gusturile snobe nopțile dau foc la teascuri Referință Bibliografică: Cât pustiu, atâta sete / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 466, Anul II, 10 aprilie
CÂT PUSTIU, ATÂTA SETE de ION UNTARU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341457_a_342786]
-
sale cu amintiri imaginea cenușie a Sucevei, cu „zecile de căsuțe prea puțin arătoase” care înconjurau centrul orașului, cu grupuri de „case coșcovite” și gropi de canalizare care se căscau neatinse de nimeni. Chiar dacă de pe străzile bolovănoase ale târgului dispăruseră sacagii, care, la începutul secolului XX, își practicau încă negoțul cu apă „limpede foarte, prea bună la gust și rece de-ți îngheța limba-n gură” (așa cum scria Liviu Marian ), apă adusă de la cele trei șipote, mulți locuitori nu aveau încă
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
tari de la vinars rămăn în urmă ca o boare Se-ntorc cucoanele-n iatac să doarmă ,soarele răsare . Își intră-ncet liniștea in drepturi și zorii slugile trezesc E ora cănd muncesc argații ,cucoanele se odihnesc . Se aude calm un sacagiu ce trece singur pe ulite : -Apă proaspătă avem, pentru boieri ,pentru domnițe ! Zarzavagii ,lăptari ,băcani ,brutari ,modiste și țărani Cu toții-ncep o altă zi de muncă, pe strada Lipscani . Doar un boier rămas azi-noapte falit ,prieten cu-n pahar, Oprește
VREMURI TRECUTE de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374799_a_376128]
-
păstraseră boii, cei mai mulți însă lucrau vremelnic ca angajați „pe la unii și alții”. Iată, de pildă, cu ce se îndeletniceau cei 61 de birnici veniți în despărțirea a III-a a orașului Iași între 1845-1851: 2 erau păzitori, 3 fanaragii, 4 sacagii, 2 cotigari, 2 ciocli, 9 chelari, 11 vizitii, 1 portar, 21 rândași, 2 argați, 1 slujitor la spital, 1 grădinar și 2 „slujind la dugheni”. Îndeletnicirile lor în orașe au fost determinate de lipsa unei industrii ajunsă la acel stadiu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Mulți însă se ocupau cu cărăușia, harabagilâcul, erau argați, zilieri ș.a.m.d. Am văzut mai sus cum toți cei 61 de birnici strămutați în despărțirea a III-a a orașului Iași, între 1845-1851, au fost angajați ca argați, vizitii, sacagii, rândași, portari etc. Birnicii orașelor, în majoritate covârșitoare, locuiau în mahalale confundate adesea, în cursul operațiilor de fixare a cislelor și beilicurilor, cu satele. Confuziile nu erau provocate numai de aspectul rural al mahalalelor, ci și de ocupațiile celor care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un alt fel.” (J.W. Goethe) Poate că acest „Într-un alt fel” va reprezenta pentru cineva o Încurajare de a face la rîndu-i Într-un alt fel...și tot așa mai departe. * „Ceea ce-l deosebește pe Napoleon de un sacagiu nu este observat decît de societate; naturii puțin Îi pasă de așa ceva.” (H.de Balzac) „Natura” nu face, Într-adevăr, judecăți de valoare, ea sădește doar potențialități - societatea fixînd criteriile valorice, impune implicit ierarhizările și, o dată cu ele, vanitatea competiției. * „Adevărul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, în Anglia, Franța, Germania și Rusia. · La începutul secolului aprovizionarea cu apă potabilă a orașelor românești încă mai constituia o problemă. Oamenii se aprovizionau direct de la cișmele și fântâni sau apelau la sacagii și apari, a căror meserie data de secole și care transportau apa cu sacaua sau cu donița. · Breasla cișmigiilor a fost înființată în 1775 de către Alexandru Ipsilanti. · După 1820 în unele case boierești și în spitale se execută instalații interioare
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
Minulescu (Aroganță și lașitate), E. Lovinescu, Corneliu Moldovanu (În cetatea profetului, My Country), Carol Ardeleanu ș.a. Mihail Sadoveanu contribuie aproape număr de număr cu texte de o mare diversitate: povestiri despre întâmplări de pe front (Ordonanța, Dulham, O afacere încurcată, Mandache sacagiul), reportaje de război (serialul Impresii de pe front), însemnări cu privire la situația militară (Vicleniile dușmanului, Bătălia de la Mărășești) și politică (Politica bulgărească, Provizorat), reflecții mobilizatoare pe teme moral-filosofice (Fatalismul, Munca, Jertfa rodnică, Altă educație). Un caracter cu vădite accente politico-ideologice naționaliste au
ROMANIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289343_a_290672]
-
dozelor homeopatice lui Ranjit Singh" Alături de el nu se afla decât ministrul Dhian Singh. Am luat cu mine tinctură de lăsnicior (Tinctura dulcamara)207 și trei sticluțe goale, astupate cu dopuri de plută. Întâi de toate am Întrebat de gudwai (sacagiu), căruia i-am poruncit să aducă alcoolul pe care obișnuia să-l bea maharajahul. Obținut din struguri de Kabul, acesta fusese distilat În prezența mea și modificat apoi, căci Ranjit Singh prefera băuturile tari. I-am dat sacagiului sticluțele, poruncindu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de gudwai (sacagiu), căruia i-am poruncit să aducă alcoolul pe care obișnuia să-l bea maharajahul. Obținut din struguri de Kabul, acesta fusese distilat În prezența mea și modificat apoi, căci Ranjit Singh prefera băuturile tari. I-am dat sacagiului sticluțele, poruncindu-i să le clătească cu alcool, după care să le umple pe jumătate cu aceeași băutură spirtoasă, astfel Încât fiecare dintre ele să conțină aproximativ un dram. După ce toate acestea au fost Îndeplinite Întocmai, am turnat o singură picătură
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]