936 matches
-
cu o spovedanie și o rugăciune.” George Roca, scriitor și actor, citește din poezia „Invocarea îngerilor”: „Să vină îngerul!/Să vină îngerul!/Cu sabia lui de fulgere și foc/ Să taie nodul necredinței și/îndoielii! [...]” Floarea Necșoiu - „Autoarea tânjește după sacralitate, întoarcerea la Dumnezeu fiind singura cale a mântuirii noastre. Creația Elenei Armenescu este un act al voinței urmate de talent și acumulări din varii domenii.” Geo Călugăru - „Elena Armenescu se numără printre puținii poeți care lucrează cu cuvinte originare.” Țiclete
SEARĂ DE POEZIE LA CENTRUL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1447355697.html [Corola-blog/BlogPost/384682_a_386011]
-
unitatea națională și cea politică, care deși a avut o soartă pe cât de măreață pe atât de scurtă, ne-a rămas nouă, generațiilor următoare ca moștenire testamentară, re-împlinirea Destinului sfânt al tuturor Românilor. Despre conștiința unității de Neam sub aura sacralității creștine grăiește și marele boier-cronicar Grigore Ureche: „Moldova și Țara Românească au fost tot un loc și o țară și noi aflăm că Moldova s-a descălecat mai pe urmă, iar Muntenii mai dentâi, măcar că s-au tras de la un
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
Toamnei regale. Ciclul spiritual al celor doi călăuzitori-purtători de viață, protodaci ai Pământului și ai Cerului, descendenți ai nobleței Cavalerului Trach, prin harul lui Iisus Hristos: Sân George și Sân Medru aduc renașterea în ființa Creației și rodul binecuvântat prin sacralitatea înțelepciunii omului ales. Întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos preia moștenirea genetică și spirituală a Națiunii-Mamă a Neamului primordial pelasgo-traco-scito-geto-dac, prin Moștenitoarea regală a acestui pământ binecuvântat Fecioara Maria, consființind totodată tradiția și spiritualitatea protodacă, prin aura hristico-creștină. Icoana Pământului-Mumă redă
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
Moștenitoarea regală a acestui pământ binecuvântat Fecioara Maria, consființind totodată tradiția și spiritualitatea protodacă, prin aura hristico-creștină. Icoana Pământului-Mumă redă atributele și caracteristicile Maicii Bătrâne, care ulterior se interferează cu legendele referitoare la Maica Domnului, riturile temeiului arhaic, invocând astfel sacralitatea Pământului, ființa sa cosmogonică și sensul său cosmic împlinit și desăvârșit în Omul creștin ortodox. Poate că toate semințiile pământului îl respectă într-o măsură mai mare sau mai mică, dar pentru marele Neam dacoromân, Pămânul se bucură de un
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
nebunia ei mare se izbi/ De cealaltă jumătate a ei./ Luă foc tot pământul/ Și-n această ardere de jertfă/ Flacăra deveni rotundă.” Arderea de jertfă ne trimite cu gândul la actul religios, la părăsirea zonei profanului și întoarcerea la sacralitate. „În cântec de clopot” „E o dualitate pe care o trăiesc zilnic și cred că fiecare dintre noi trăiește așa prin ascunsul din noi. O parte din mine a țâșnit în sus, către cer, și cealaltă e rostogolită în bolovanii
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_spatii_de_victorita_dutu_atunci_cand_gandul_pur_ia_forma_de_stih.html [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
credința în Dumnezeu este redată cu o admirabilă cunoaștere. Trebuie să ai o cultură, cunoaștere și talent să poți scrie în versuri de o mare frumusețe și înțelepciune astfel de scenete să treci cu atâta normalitate de la taina copilăriei la sacralitate, de la o parodie a copilăriei la „Moș Ion Roată și Unirea”. „E ziua mamei!”, „Violența să dispară!”, „Vulpea cea cu ghinion”, „Familia Ronțăilă, „Un pisic de la oraș”, „Parada fructelor exotice”, Parada păsărilor”. Scenetele sunt concentrate scrise de un spirit fin
DE EMILIA DABU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416761471.html [Corola-blog/BlogPost/372006_a_373335]
-
serie de artefacte descoperite aici și ne-au ținut o adevărată lecție de istorie antică. Englezi întâlnești la tot pasul pe întreaga insulă. De o specificitate aparte sunt rămășițele mormintelor antice, care te răvășesc atunci când pășești în locurile încărcate de sacralitatea momentului „plecării la cele veșnice”. În programul de vizitare a Larnacăi era inclus și Salt Lake - o atracție deosebită pentru turiști și localnici -, aici perindându-se de-a lungul anului în jur de 80 de specii de păsări migratoare. Vreo
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
ce pleacă din vârfurile degetelor când conturez limitele universului, pentru a nu te rătăci. Întoarcere în Țara de Nicăieri. Nu uitați: poveștile trăiesc atât timp cât credem în ele! E nevoie de credință, încredere ... zâmbet de zâne și IUBIRE pentru a serba sacralitatea dragostei de care ne-a fost dor. În Țara de Nicăieri, timpul stă pe loc. Roua din cer a cărui taină a coborât în inimă, a devenit dragoste în care să vii. Viul chemării doar tu îl poți spune. Atunci
IMPLINIRE de DOR DANAELA în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Implinire_dor_danaela_1330546007.html [Corola-blog/BlogPost/357582_a_358911]
-
au fost răscumpărate de un voievod moldovean. De-atunci, pelerinaj sfânt e la Moaștele Cuvioasei. Cu rugă și priveghere pentru sufletești foloase. Patroană în sfântă raclă din Catedrala Moldavă, prin creștinătate sacră, prăznuită e în slavă. În creștinești obiceiuri abundă sacralitate, să ducă menire-n vremuri, credinței nestrămutate. Pentru cei morți se fac pomeni, cu slujbă de pomenire. Și se împart celor sărmani în ziua de prăznuire. Fetele neprihănite, asemeni Preacuvioasei, rugăciune-și fac smerite. Slăvind prăznuirea Sfintei. Locuitori de la sate
PRĂZNUIREA CUVIOASEI PARASCHEVA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1413235259.html [Corola-blog/BlogPost/383696_a_385025]
-
în tine,/ nimic în afară de tine însăți,/ în pietrele tale nu rămân decât semne/ ale nimicului și ale nimănui. Rămâne/ numai lumina”. Luminozitatea marchează meditațiile metafizice ale poetului, este izvorul ce umple lumea, deschizând-o spre înțelegere, este eternul lăcaș al sacralității: “TU CARE ai iubit soarele/ și centrul, și care dorești/ a pătrunde-n lumină,/ în rocă și în prezență//, nude, invincibile,/ și care pe nisip/ asculți zvâcnirile/ trupului și ale pământului// vizibile, invizibile,/ dă glas, de asemenea,/ umbrei și aparenței
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_andres_snchez_robayna_olimpia_berca_1350917065.html [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
respectiv nu vrea) să facă este să siluiască libertatea auditorilor săi. Este dreptul fiecăruia să rămână “în afară”, să adopte o formă sau alta de nereceptivitate, de surzenie programatică, cu toate riscurile pe care un asemenea amplasament le implică”. Adevărul sacralității, înscenat sub forma unei povești esențiale, este, în fond, contextualizat, ca vector atitudinal, prin apelul la umilitatea cotidianului, prin recursul la particular, ca modalitate de a apropia valențele sacralității de capacitatea noastră de înțelegere limitată, de o „analitică a receptivității
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405505958.html [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
cu toate riscurile pe care un asemenea amplasament le implică”. Adevărul sacralității, înscenat sub forma unei povești esențiale, este, în fond, contextualizat, ca vector atitudinal, prin apelul la umilitatea cotidianului, prin recursul la particular, ca modalitate de a apropia valențele sacralității de capacitatea noastră de înțelegere limitată, de o „analitică a receptivității” umane, ce percepe sacrul ca „scandal” ontologic și gnoseologic, ca instanță așezată sub pecetea lui mysterium tremendum. Interpretarea parabolelor biblice este efectuată cu instrumente hermeneutice adecvate, printr-o subtilă
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405505958.html [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
larg deschise, exprimând dorința de astral, nevoia de iluminare prin întâlnirea cu „Iluminătorul“, Creatorul a toți și a toate. Fiecare catren al său poate fi tratat ca o rugă în sine, prin care poeta exprimă sincere trăiri, insinuând aspirațiile spre sacralitate ale profanului. Poezia sa dulce, cvasi-canonică, respectând modalitățile de adresare și simțire ale mireanului prezent în sânul bisericii mântuitoare, poartă în ea nuanțe subtile din poezia creștină a secolului al XX-lea, dacă ar fi să ne gândim la maica
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Decembrie_2013_noi_aparitii_gheorghe_stroia_1387651582.html [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
obsesia schizoidă a semnelor fără nici un referent, de solipismul unei perpetue autoreferențialități este, consideră Andrei Pleșu, o soluție a trăirii în interval: cultura se constituie astfel ca drum către valorile de dincolo de ea (de la acelea ale cotidianului până la cele ale sacralității), mai degrabă decât ca scop în sine. Așadar, Cultura „este cea mai bună mijlocire atunci când îți lipsește nemijlocirea“, suport moral pentru fiul risipitor, a cărui condiție - și dificultate de fiecare clipă - este opțiunea. „Minima moralia este o suspinare, o chemare
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
neamului. Ei sunt niște sacrificați pe altarul neamului românesc care, prin jertfa lor, s-a curățit și s-a fortificat Ei nu doar că nu regretă sacrificiul, ci îl consideră un privilegiu și din această viziune încărcată de eroism și sacralitate vine forța lor de tărie morală și adesea chiar fizică. Plecând de la experiența unui pedagog sovietic, A.S. Makarenko, Securitatea va pune în practică la penitenciarul Pitești, destinat studenților - reeducarea. Un fenomen cu totul aparte ale cărui atrocități inimaginabile au mers
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
mai adânci ale domeniului emoțional. Coregraful Mor Shani se angajează într-un prelung studiu asupra intimității în Love-ism, căutând răspunsuri la întrebări legate de iubirea și dependența de o altă ființă umană, pe o scală care oscilează de la păcat la sacralitate. În A Short History of Madness, Isabelle Hayeur coregrafiază, în șase tablouri tulburătoare, procedee psihiatrice practicate în Quebec de-a lungul ultimului secol și jumătate. De la ospiciul pustiu, de tip victorian, la depozitul sordid de la periferie și la dormitorul unui
Prima ficțiune filmată în Marele Accelerator de particule de la CERN, în premieră la BIEFF by http://www.zilesinopti.ro/articole/11523/prima-fictiune-filmata-in-marele-accelerator-de-particule-de-la-cern-in-premiera-la-bieff [Corola-blog/BlogPost/98518_a_99810]
-
vin, la „hanul” de suflet al lui Octavian Curpaș, să-și istorisească propriile vieți din existența lor în lumea exilului pe meleagurile exotice ale făgăduinței promise, ale aspirațiilor împlinite, să-și mărturisească dorul de patria-cuib, de țara natală păstrată cu sacralitate în „casa” sufletului. Cartea „Exilul românesc la mijloc de secol XX” se constituie, metaforic vorbind, ca un „HAN”, ca o narațiune - cadru, ca o povestire în ramă, deoarece narațiunile de sine stătătoare, subcapitolele, sunt încadrate înt-o altă narațiune, prin procedeul
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
Sunt convins că aceasta inerție pozitivă a unor forme de viață rurală din România, tradițiile satelor românești, vor impulsiona spiritualitatea Europei Occidentale în așa fel, încât unul de acolo să nu mai fugă până în India sau până în Nepal în căutarea sacralității, găsind-o la noi. Faptul că sacralitatea pătrunde zilnic în profan în satele din România va fi, cred, perceput și de frații noștri din Vest. Este tragic că sașii au părăsit această țară și au ajuns acolo unde au ajuns
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” by http://uzp.org.ro/tin-la-aceasta-tara-si-stiu-ca-dumnezeu-ma-vrea-aici-aici-ma-cunoaste-dumnezeu-dupa-nume/ [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
unor forme de viață rurală din România, tradițiile satelor românești, vor impulsiona spiritualitatea Europei Occidentale în așa fel, încât unul de acolo să nu mai fugă până în India sau până în Nepal în căutarea sacralității, găsind-o la noi. Faptul că sacralitatea pătrunde zilnic în profan în satele din România va fi, cred, perceput și de frații noștri din Vest. Este tragic că sașii au părăsit această țară și au ajuns acolo unde au ajuns. Ei ar fi putut fi o punte
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” by http://uzp.org.ro/tin-la-aceasta-tara-si-stiu-ca-dumnezeu-ma-vrea-aici-aici-ma-cunoaste-dumnezeu-dupa-nume/ [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
Doinele, cântate cu patimă și naturalețe în glas, au fost asemenea foșnetului înaripat al cerului, din care mătăsurile fine ale nopții se coboară peste lumea amorțită. Sclipirile angelice din privirile tinerei interprete ne-au reamintit de flăcările rugului nemuritor al sacralității neamului românesc, plin de talente și mare iubitor de poezie. Poeta Eleonora Stamate, redactor-șef al revistei TECUCIUL LITERAR ȘI ARTISTIC, autoarea faimoasei antologii ȘI LA TECUCI NASC OAMENI, a dedicat auditoriului un moment liric, recitând câteva poeme din creațiile
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_culturala_adjudeana_editi_gheorghe_stroia_1351687274.html [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
este simplu de bănuit, o îndrept spre muntele Caraiman, ales de însăși Regina Maria a României și încununat cu semnul sfânt Crucea, vestită cruce de pe vârful muntelui, cruce care-i sporește faima și totodată măreția conferindu-i și nuanță de sacralitate.Ce-i drept nu a fost ales la întâmplare. El se află situat la doar două ore de mers de vârful Omul, monument megalitic plin de taine, care se află pe același meridian cu Marea Piramida din Egipt. Vârful Caraiman
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 by http://confluente.ro/Blestemul_tracilor_elena_armenescu_1340775878.html [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
dorința de a accepta moartea, a transformat-o în rit de trecere și tocmai această Trecere îi induce nesiguranță: „Toți condamnați parcă/ Pășim spre hăul/ În marele necunoscut.” Milenium exprimă apatia, descrie o lume care pare să-și fi pierdut sacralitatea, atingând apogeul atunci când imaginea Sacrului, Divinului este redusă la aceeași condiție finită ca cea a omului profan: „Manifestarea Providenței / Cârjă obosită, culcată în mormânt.” Actele Durerii rememorează Începuturile apoi, gradat, zbaterile existențiale generatoare de suferință redată veridic prin corespondența dintre
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
copiilor care ți s-au încredințat pentru educație, numai atunci rupi din tine ceva pentru a dărui. Vocația aceasta este una hăruită, cu fior tainic, cu bucurii și lumini ascunse. Menirea de a fi dascăl te trimite cu gândul la sacralitate. Dacă în România, schimbările de tot felul ale societății românești au pus în umbră domeniul învățământului, au știrbit din frumusețea, savoarea și importanța acestei vocații, totuși s-au găsit mulți dascăli, spre mândria lor, care au înfruntat toate neajunsurile, și
CHEMĂRI DIN TAINIŢELE VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1464272525.html [Corola-blog/BlogPost/378934_a_380263]
-
decât în frumoasa noastră Bucovină, când fiecare om - român, ucrainean sau de altă etnie - îmbracă veșmântul sfințeniei spre a fi părtaș la marea bucurie a Învierii. Or, aici, în provincia istorică, arhetipul sărbătorii pascale este reactualizat și individualizat, păstrat cu sacralitate, dovadă a unei trăiri fidele a tradițiilor și datinilor străbune. La o sinceră reculegere, la o cuminicare sufletească cu divinitatea, ne-am reunit în oaza credinței, în Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor, la Consulatul General al României la Cernăuți, gazdă
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI by http://uzp.org.ro/la-consulatul-general-al-romaniei-la-cernauti-uniti-puterea-credintei/ [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
din s. Oprișeni, raionul Hliboca, osârduitorul arheolog și etnograf Nicolae Bodnariuc, directorul Școlii Medii locale. Or, românii din această frumoasă localitate bucovineană nu sunt lipsiți de demnitate națională, știu să-și iubească și să-și prețuiască valorile neamului, păstrând cu sacralitate patrimoniul cultural moștenit. Și-apoi dl Nicolae Bodnariuc e un urmaș demn de înaintași, anume grației sârguinței și hărniciei lui a și fost creat muzeul din Oprișeni: „Ideea înființării unui muzeu al satului natal s-a născut încă în aula
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI by http://uzp.org.ro/la-consulatul-general-al-romaniei-la-cernauti-uniti-puterea-credintei/ [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]