KorAP: Find »[drukola/base=sacular & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 >

33 matches

Corola-website/Law/227462_a_228791

Ulcerul de contact Terapie: biopsie, terapie vocală Granulomul postintubațional Terapie: repaus vocal, indepărtarea endoscopică a granulomului Leucoplazia (keratoza) Terapie: - îndepărtarea factorilor iritativi - biopsia - strippingul corzilor vocale Tumora amiloidă Terapie: excizia endoscopică 2. Leziuni chistice Chiste ductale Terapie: excizia chirurgicală Chiste saculare Terapie: excizia chirurgicală Laringocel Terapie: excizia chirurgicală II. NEOPLASTICE Papilomul scuamos Terapie: - juvenil - îndepărtare endoscopică - crioterapie - cauterizare - laser CO2 - terapie cu interferon - papilomul adultului - idem Condromul Hemangiomul Terapie: - corticoterapie (cele simptomatice) - laser CO2 - radioterapie Tumora cu celule granulare Tumora glandulara

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227462_a_228791]
Corola-website/Law/227758_a_229087

Ulcerul de contact Terapie: biopsie, terapie vocală Granulomul postintubațional Terapie: repaus vocal, indepărtarea endoscopică a granulomului Leucoplazia (keratoza) Terapie: - îndepărtarea factorilor iritativi - biopsia - strippingul corzilor vocale Tumora amiloidă Terapie: excizia endoscopică 2. Leziuni chistice Chiste ductale Terapie: excizia chirurgicală Chiste saculare Terapie: excizia chirurgicală Laringocel Terapie: excizia chirurgicală II. NEOPLASTICE Papilomul scuamos Terapie: - juvenil - îndepărtare endoscopică - crioterapie - cauterizare - laser CO2 - terapie cu interferon - papilomul adultului - idem Condromul Hemangiomul Terapie: - corticoterapie (cele simptomatice) - laser CO2 - radioterapie Tumora cu celule granulare Tumora glandulara

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227758_a_229087]
Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293

prin denudare, de la vena facială prin denudare; -prin puncție directă a unei malformații vasculare vizibilă. Examenul poate fi completat prin determinarea presiunii venoase orbitare cu un manometru. Mai frecvent se utilizează calea angulară. Anestezie. Se practică anestezia locală a regiunii saculare fie printr-o infiltrație subcutanată de novocaină sau xilocaină adrenalinată, care asigură și hemostaza, fie prin anestezia nervului nazal, care are avantajul de a nu modifica planurile anatomice [106]. Tehnică. Se execută o incizie cutanată verticală curbă cu concavitatea în

Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757

Semnele de difuzie pericapilară sunt edemul și exudatele dure. 4.1. Dilatația capilarelor Este cea mai precoce manifestare a RD. Ele nu sunt vizibile la examinarea fundului de ochi, dar pot fi evidențiate angiofluorografic (AFG). 4.2. Microanevrismele Sunt dilatații saculare localizate ale capilarelor și reprezintă de obicei primul semn vizibil ,la fundul de ochi, de RD (figura 3). Ele sunt localizate în stratul nuclear intern. Formarea microanevrismelor determină coagularea intraluminală locală provocând ischemie. Mecanismele presupuse ale formării microanevrismelor sunt: vasoproliferarea

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566

evidență a unui segment aortic cu un diametru de cel puțin 1,5 ori mai mare decât diametrul normal [4, 18]. Anevrismele sunt clasificate în funcție de localizare, mărime, morfologie și origine. În mod tipic, morfologia anevrismelor aortice este fusiformă, mai rar saculară. Aorta poate prezenta pseudoanevrisme sau false anevrisme. Prezența unui anevrism aortic poate să reprezinte un marker a unei boli aortice difuze, astfel încât un pacient cu anevrism aortic trebuie să fie examinat la nivelul întregii aorte și a principalelor colaterale (inclusiv

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
posterioare și corpurile vertebrale) producând dureri intense, persistente, uneori pulsatile [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR 1. Examenul radiologic toracic pune în evidență lărgirea siluetei mediastinale, mărirea butonului aortic sau deplasarea traheei de pe linia mediană. Anevrismele mici, în special cele saculare pot să nu fie evidențiate în radiografia toracică. 2. Aortografia cu substanță de contrast și cea digitală cu substracție au fost metodele de referință pentru stabilirea caracterelor anatomice ale anevrismului, precum și a fluxului sanguin din colaterale. În momentul actual reprezintă

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617

sau de investigație incomplet) [1,7]. Hemoragia intracerebrală secundară și subarahnoidiană este produsă prin ruperea uneia dintre următoarele leziuni vasculare sau tumorale. ANEVRISMELE CEREBRALE Apar cel mai frecvent la nivelul unei bifurcații arteriale. În majoritatea cazurilor ele sunt de formă saculară, dar pot avea lobuli sau muguri adiționali. Mult mai rar insă pot să apară dilatații fuziforme 368 sau ectazii ale vaselor intracraniene care în unele cazuri sunt asociate cu boli ale țesutului conjunctiv sau ateroscleroză. Majoritatea anevrismelor saculare apar la

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
de formă saculară, dar pot avea lobuli sau muguri adiționali. Mult mai rar insă pot să apară dilatații fuziforme 368 sau ectazii ale vaselor intracraniene care în unele cazuri sunt asociate cu boli ale țesutului conjunctiv sau ateroscleroză. Majoritatea anevrismelor saculare apar la nivelul circulației anterioare cerebrale în special la nivelul arterei cerebrale anterioare (35%), artera carotida internă (30%) și artera cerebrală medie. Aproximativ 10% apar în circulația posterioară [3,4]. Incidența maximă a anevrismelor cerebrale este între 60 și 80

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
1 la 5 cm. În peste 50% din cazuri sunt multiple. FISTULA CAROTIDO-CAVERNOASĂ Este o comunicare anormală între sistemul arterial carotidian și sinusul cavernos. TELANGIECTAZIILE CAPILARE Sunt pe locul doi ca frecvență printre malformațiile vasculare cerebrale. Reprezintă niște dilatații capilare saculare sau fuziforme și prezintă un flux sanguin mic. Nu pot fi evidențiate pe nici un studiu imagistic dar sunt depistate incidental la necropsie. Riscul de hemoragie este foarte mic, decât dacă sunt localizate în trunchiul cerebral. Spre deosebire de cavernoame au țesut neural

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
neurochirurgi vasculari cu experiență, specialiști endovasculari și un serviciu de neuroterapie intensivă multidisciplinară (recomandare de clasa 1, nivel de evidență B). ANEVRISMELE INTRACRANIENE ION POEATĂ DEFINIȚIE. CLASIFICARE Dilatațiile peretelui arterial poartă numele de anevrisme. Cele mai frecvente anevrisme intracraniene sunt saculare având formă sferoidală (uneori polilobată, mamelonată, complexă) și conexiune cu vasul purtător printr-un colet. Mai rar se întâlnesc anevrisme fuziforme (dilatație globală a unui segment de vas, fără colet, prezente în special pe arterele vertebrale și bazilară) (fig. 5

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
situate în circulația posterioară (vertebrobazilară) și cele de arteră comunicantă posterioară și respectiv de 0%; 2,6%; 14,5% și 40% pentru restul anevrismelor din circulația anterioară (carotidiană). Există și numeroase critici la adresa acestui studiu. MORFOPATOLOGIE Anevrismele intracraniene pot fi saculare (fig. 5.20) sau fusiforme. Anevrismele saculare se prezintă sub forma unor dilatații sferoidale (corpul anevrismului) atașat la vasul purtător printr-un colet. În cazul anevrismelor rupte, sediul rupturii este cel mai adesea la nivelul fundului anevrismului (în partea opusă

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
de arteră comunicantă posterioară și respectiv de 0%; 2,6%; 14,5% și 40% pentru restul anevrismelor din circulația anterioară (carotidiană). Există și numeroase critici la adresa acestui studiu. MORFOPATOLOGIE Anevrismele intracraniene pot fi saculare (fig. 5.20) sau fusiforme. Anevrismele saculare se prezintă sub forma unor dilatații sferoidale (corpul anevrismului) atașat la vasul purtător printr-un colet. În cazul anevrismelor rupte, sediul rupturii este cel mai adesea la nivelul fundului anevrismului (în partea opusă coletului). În afară de forma clasică, sferoidală, corpul anevrismului

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
rupte, sediul rupturii este cel mai adesea la nivelul fundului anevrismului (în partea opusă coletului). În afară de forma clasică, sferoidală, corpul anevrismului poate fi alungit, mamelonat, policiclic, polilobat (fig. 5.21). Din punctul de vedere al dimensiunii, Yasargil [2] clasifică anevrismele saculare în microanevrisme (sub 2 mm), anevrisme mici (2-6 mm, fig. 5.22), mijlocii (6-15 mm), mari (15-25 mm) și gigante (peste 25 mm pentru cel mai mare dintre diametre, fig. 5.23). Secțiuni CT fără contrast (A), Angiografie CT (B

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
între 5 și 15 mm, dar 13% din anevrismele rupte sunt sub 5 mm în diametru. Dimensiunea medie a anevrismelor rupte este de aproximativ 9 mm, în timp ce cea a anevrismelor ne-rupte este de 4,7 mm. ETIOPATOGENIA ANEVRISMELOR INTRACRANIENE SACULARE (ASIC) Anevrismele saculare sunt cele mai frecvente și au fost considerate în trecut în mare majoritate congenitale sub raportul unui defect sectorial congenital al tunicii medii a peretelui arterial care, în decursul vieții, proemină treptat formând anevrismul. La ora actuală

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
15 mm, dar 13% din anevrismele rupte sunt sub 5 mm în diametru. Dimensiunea medie a anevrismelor rupte este de aproximativ 9 mm, în timp ce cea a anevrismelor ne-rupte este de 4,7 mm. ETIOPATOGENIA ANEVRISMELOR INTRACRANIENE SACULARE (ASIC) Anevrismele saculare sunt cele mai frecvente și au fost considerate în trecut în mare majoritate congenitale sub raportul unui defect sectorial congenital al tunicii medii a peretelui arterial care, în decursul vieții, proemină treptat formând anevrismul. La ora actuală etiopatogenia este 387

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710

RNA-ul conține uracil. 2.2.3. Reticulul endoplasmic Reticulul endoplasmic este puternic dezvoltat în celula β, fapt explicat de travaliul secretor marcat (în special de insulină și amilină). Sistemul de membrane paralele realizează diferite straturi de tip canalicular sau sacular (cisterne), unde sunt eliberate proteinele secretate, în drumul lor dinspre reticul către veziculele (granulele) secretorii nascente. Sinuozitățile mari ale reticulului endoplasmic realizează o suprafață mare, apreciată la 11 m2 pentru 1 ml de citoplasmă celulară. Reticulul endoplasmic rugos este denumit

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

mai ușor. Tecile sinoviale sunt structuri anatomice cu rol de a favoriza alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteo-fibroase. Tecile sinoviale sunt formate dintr-o foiță parietală care căptușește canalul osteo-fibros și dintr-o foiță viscerală alipită tendonului. Bursele sinoviale sunt formațiuni saculare conjunctive, cu o mică cantitate de lichid, situate la nivelul tendoanelor și joncțiunilor osteo-tendinoase, mai ales acolo unde expunerea la traumatismele prin presiune este mai mare sau unde tendoanele alunecă pe un plan dur, osos. Bursele sinoviale îndeplinesc rol de

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412

între cavitatea anevrismală și lumenul vascular) și fals (hematom extravascular, care comunică cu spațiul intravascular). Sunt localizate în teritoriul toracic sau abdominal (sub arterele renale, deasupra bifurcației aortei, pe artele iliace, unde pot fi însoțite de dilatații mici, fuziforme sau saculare). Asociat uneori cu fenomene de degenerescență chistică a mediei, anevrismul de aortă poate fi încadrat în categoria afecțiunilor matricei extracelulare, cu determinism genetic. Morfologic, anevrismele pot fi clasificate după formă (saculare, fuziforme) și dimensiune (riscul de ruptură fiind corelat cu

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
unde pot fi însoțite de dilatații mici, fuziforme sau saculare). Asociat uneori cu fenomene de degenerescență chistică a mediei, anevrismul de aortă poate fi încadrat în categoria afecțiunilor matricei extracelulare, cu determinism genetic. Morfologic, anevrismele pot fi clasificate după formă (saculare, fuziforme) și dimensiune (riscul de ruptură fiind corelat cu mărimea). 6. Anevrismul arterelor intracerebrale, tip berry Acest tip de anevrism (3, 14, 15, 21, 26) afectează în special teritoriul vaselor mici cerebrale, la nivelul ramificațiilor poligonului Willis, sau vasele mari

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
intracraniene, responsabile deseori de un deces precoce. înainte de a descrie aceste manifestări intracerebrale vom preciza că ele se întâlnesc în ambele forme de boală polichistică a adultului, PKD1 și PKD2. A) ANEVRISMELE INTRACRANIENE Anevrismele intracraniene sunt definite ca dilatații segmentare (saculare, fusiforme sau globuloase) ale unui vas cerebral, datorită unei modificări a structurii peretelui său. Prevalența medie a anevrismelor intracerebrale în populația generală variază între 1-2% (6, 12, 15). Studii clinice, neuroimagistice și anatomopatologice relevă că în diferite populații se identifică

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
în ADPKD. Tratamentul infarctului cerebral și al hemoragiilor intraparenohimatoase și subarahnoidiene nu diferă de cele de altă etiologie sau apărute în alt context clinic. Singura problemă controversată încă, grevată de factori economici și prognostici, o reprezintă detecția și tratamentul anevrismelor saculare intracerebrale, aprecierea riscului rupturii și a actului chirurgical profilactic. Kaehny 1997 și Grupul de cercetare al ADPKD (5), într-un studiu prospectiv cu durată de 5 ani, constată că tehnicile angiografice cerebrale au o rată a complicațiilor mult mai ridicată

Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic (1999) [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572

aortite, - infecții primare micotice, - preexistența unui graft inserat, - anomalii congenitale. Anevrismele care nu sunt căptușite cu intima peretelui aortic se numesc „false” sau pseudoanevrisme. Contrastând cu anevrismele fuziforme care implica întreaga circumferință a aortei, falsele anevrisme au deseori un aspect sacular, mimând anevrismele saculare. Când un anevrism implică segmentul sinusurilor aortice, creasta sinotubulară dispare din cauza dilatației, ceea ce se numește „ectazie anuloaortică”, termen introdus de Cooley [3]. Anevrismele toraco-abdominale au fost subclasificate [3,4]: - Tipul I cuprinde jumătatea proximală a aortei descendente

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
micotice, - preexistența unui graft inserat, - anomalii congenitale. Anevrismele care nu sunt căptușite cu intima peretelui aortic se numesc „false” sau pseudoanevrisme. Contrastând cu anevrismele fuziforme care implica întreaga circumferință a aortei, falsele anevrisme au deseori un aspect sacular, mimând anevrismele saculare. Când un anevrism implică segmentul sinusurilor aortice, creasta sinotubulară dispare din cauza dilatației, ceea ce se numește „ectazie anuloaortică”, termen introdus de Cooley [3]. Anevrismele toraco-abdominale au fost subclasificate [3,4]: - Tipul I cuprinde jumătatea proximală a aortei descendente până la arterele renale

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
dezvoltă târziu în cadrul bolii luetice, la circa 10 - 20 de ani de la diagnosticul sifilisului terțiar. Totuși, durata medie a surpaviețuirii de la apariția simptomatologiei cardiace este de doar 6 - 8 luni. Anevrismele sifilitice au o dezvoltare lobată (se dezvoltă adesea anevrisme saculare), care este în mod particular rapidă. Evoluția este mai ales spre ruptură și mai puțin spre disecție. Date recente privind evaluarea anevrismelor toracice asimptomatice prin CT permit tratamentul nonoperator și urmărirea apropiată a evoluției acestora atunci când diametrul este mai mic

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600

se termină brusc. Interesează de obicei bronșiile mijlocii de ordinul 6-10;- moniliforme (varicoase), cu dilatații moderate, în care porțiunile dilatate alternează cu porțiuni gâtuite, ceea ce a făcut să fie comparate cu șiraguri de mătănii. Interesează aceleași bronșii de calibru mijlociu;- saculare (ampulare), cu dilatații mari, cu aspectul unor adevărate cavități așezate fie lateral de axul bronșic, fie terminal. Interesează bronșiile mari, de ordinul 4-5;- chistice, cu forma rotundă, situate preponderent în axul bronșic. Interesează tot bronșiile mari [35]. Această clasificare este

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]