28 matches
-
gândind la profesoare, iar vraja lunii se lipea de vraja mea, de vraja ta, mergeam mereu și cum mergeam, la profesoare mă gândeam, privighetoarea îmi cânta, la toamnă ne-om vedea, de dragoste ea îmi cânta, de dragoste și de saftea, de lacrimi, veselie, dor, eu nu sunt profesor. Priveam uimit cum un castel se înălța din mușețel, un sfinx năpraznic și frumos stătea de pază mai în jos, nebune patimi scânteiau în albul ochilor, bau-bau era ființa, capul drept ea
MEMENTO de BORIS MEHR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Memento.html [Corola-blog/BlogPost/350940_a_352269]
-
de lume, Ce până azi nu a fost explicat De vr'un savant mărunt sau cu renume: Văzu Măria că a ei grădină, Pe la-nceput de august, cam așa, De pătlăgele, frate, era plină, Dar coapte nici chiar una de saftea, Ori să fi fost în pârg, atinse-oleacă, Și-așa cum eu te văd și tu mă vezi, Nici semne nu dădeau c-or să se coacă, Rămase toate roșiile verzi, Dar la vecinu' chiar dădeau să crape De coapte ce erau
MIRACOLUL DE LA MIEZUL NOPŢII de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1406805561.html [Corola-blog/BlogPost/349556_a_350885]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > AFACERE OLTENEASCĂ Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1179 din 24 martie 2014 Toate Articolele Autorului Plecai și io la târg, să vezi saftea! De mă sculai devreme, dimineață, Nu cred că ceasu' unșpe arăta, Să casc un pic mai mult gura prin piață, Da' nu mă laud, nu e firea mea, Ca mine negustor, nu-i altu-n viață: Luând în fugă praz,niște
AFACERE OLTENEASCǍ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_1395693239.html [Corola-blog/BlogPost/349898_a_351227]
-
Dar Florina... parcă râde! - Râde? Ha! Foarte bine, monitor general, foarte bine!Te descurci foarte bine! mârlanul nu clipește, nu mișcă, nu râde și nu zâmbește. Pune-i liniuță la catastif și mârlanca să poftească în față, să-i facem safteaua „mămichii”! Biata Florina era năucă. Zâmbise și ea ca o vițelușă nevinovată și se pomeni chemată în față. Nu știa cum devine chestia cu „mămica” și s-a dus senină la catedră. Domnul Fusulan a dus-o lângă banca monitorului
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1443988449.html [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
si mai apoi, l-a schimbat dintr-o șandrama peste care creșteau în voie bălăriile și se adunau câinii în timpul prăsirii, într-un magazin cu antichități destinate cu predilecție turiștilor. Japonezii și americanii au fost cei care i-au făcut safteaua. ************************************************************ Mărțina nu știe de ce se simte bine printre obiectele unor vremuri care au fost, așa cum habar nu are cum, după toată nebunia prin care trecuse la expoziția de artefacte din săptămâna trecută, ea continuă să revină zilnic, ca la o
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
verbal, să-i spună, bătându-l prietenește pe umăr: --Nea Moto, ai făcut afacerea vieții dumitale. Ai să câștigi cu magazinul acesta, de ai să mă pomenești. Și ca să-ți meargă bine la vânzare, dă-mi voie să fac eu safteaua negoțului. Te rog să-mi vinzi o cutie de conserve de aia... „specială”! Mototolea l-a servit râzând și, după încasarea contravalorii mărfii și-a pleznit bancnota pe frunte: să fie într-un ceas bun, Nae! --Ce faci, bă, așa
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414223254.html [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
șase luni, din șandrama peste care crescuseră În voie bălăriile, din locul unde se adunaseră câinii vagabonzi În timpul prăsirii, a scos la iveală un magazin cu antichități, așa cum văzuse În Provence, În Franța, pe timpul studenției. Turiștii japonezi i-au făcut safteaua. Afacerea prinsese. Mergea din zi În zi tot mai bine. După un an Încheiat, cu cifrele care dovedeau profitul net, pe masă, oamenii de afaceri din branșa au fost nevoiți s-o recunoască a fi cea mai bună. E dată
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
supraviețuit trecând din mediul rural În cel al clasei mijlocii, al târgoveților și al micilor negustori din secolul al XIX-lea : „Un negustor sau un meșteșugar român din popor crede că, dacă banii pe care Îi câștigă mai Întâi dimineață [safteaua] sunt de la un evreu, atunci el câștigă În ziua aceea mulți bani. Din contră, dacă un popă intră mai Întâi În prăvălia sa, sau chiar când merge pe drum pentru o afacere oarecare și Întâlnește pe un popă, i se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legătură puțină sare și nițel vin peste ei, ca să aibă tinerii noroc în toată viața. Cînd îți arde țigara într-o parte, vei primi bani. Cînd îți aprinzi țigara și pîrîie chibritul, vei lua bani. Paralele luate întîi de la cineva, safteaua, cum am zice, să le dai prin păr și barbă, să ai noroc. Dacă vinzi întîi ceva pe bani, să iei banul cela, să-l freci de pămînt și să-ți faci cruce cu el, ca să-ți meargă bine vînzarea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cerându-mi să le pun cu anticipație pe măsuța lor de noapte, În sân, În ciorap sau sub pernă, ca o răsplată a sacrificiilor și caznelor lor amoroase, „sutarul“ simbolic, trecut cu chicoteli de râs prin barba lor nepieptănată, ca „saftea“ În noaptea aceea. Astea nu exclud, bineînțeles, amorul zis dezinteresat, ca un fenomen rarissim și pasager, În care situație Însă femeia este cea care decide, comandă și arbitrează când și cum; sau fie chiar ca un feno men de durată
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
185 Abruptă, piezișă. 186 Nemiloasă, dușmănoasă. 187 Umbrelă. 188 Vârfuri (de munte). 189 Gesturi. 190 Paznici ai granițelor, la munte. 191 Orientare. 192 Surprize. 193 Cinci bani marele turc! (franceză) 194 Instrument muzical oriental. 195 Afacere bună. 196 Prinț. 197 Saftea (la cumpărături). 198 Prăjini. 199 Abrupt. 200 Ac. 201 Avalanșă. 202 Să încerce, să se aventureze. 203 Panglică. 204 Tari, fierte mai mult timp (franceză). 205 Am trecut pe aici. Anton Arion (franceză). 206 Vârf de munte. 207 Cartofi (germanism
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Am acceptat. A venit. M-a luat. După vreo oră de mers ne-am oprit într-o comună, la un soi de han românesc splendid, abia deschis. Patronul, amic ca lui Ion, îl invitase, cu câțiva prieteni, să-i facă safteaua. Mai ales că, dacă venea acolo supervedeta națională, succesul era garntat. Must, pastramă, vin la cană de lut, lăutari, fete sumar înveșmântate... Totul a decurs conform schemei chefului național. De la A la Z. La un moment dat, după ceva șușoteli
Ion Dolănescu, așa cum nu l-ai mai văzut: În brațele unei femei topless by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71638_a_72963]
-
măsură PSD, care i-a dat voturi de la el. Nu se poate ca eroarea tuturor caselor de sondaj sa fie în același sens: prea mult la PSD și prea puțin la MD. PSD a vrut să îl ajute ca să facă safteaua PNL, să arate ca USL trăiește și...i-a dat prea mult. De ce i-a dat prea mult? Pentru că astfel de transferuri nu se pot controla decât relativ întrucât se întâmplă în fiecare secție de vot. La fel a fost
Bodu: PSD a făcut cu Diaconu greșeala făcută de PDL cu EBa by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/30064_a_31389]
-
pe rotile, cheală și umplută cu paie, părea cea mai decentă vietate. Poate de aceea, simțind cât de tare îi disprețuiesc, clienții s-au rărit peste măsură. Legea fiecărui negustor, de a nu mânca de dimineață până nu-și face safteaua, nu mai putea funcționa. Aș fi rămas nemâncat zile întregi. Un plictis nesfârșit m-a făcut să-mi imaginez diferite experiențe. Având de a face cu figura umană, m-au fascinat anumite detalii. De exemplu, m-am convins că fața
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
cel vechi se cam știrbise. Târgoveți vânjoși cu haine groase și incomode de aba țesută în casă, prăfuite, decolorate și roase pe la mâneci și buzunări, își lăudau cu zgomot marfa. Vindeau brânza cu lotul și pânza cu cotul. Ca să prindă safteaua târgului, plecaseră cu noaptea în cap de prin satele învecinate, după ce trecuseră de trei ori prin strecurătoare câte o vadră de apă: "Cum stă apa în ciur, așa să-mi stea marfa pe tarabă!". Nebăgați în seamă, copii costelivi lipăiau
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
cu băgare de seamă. A fost norocul dumitale, de ce să ți-l stric? Să fii sănătos și să mai cumperi! . Când însă ședea în magazin, la întîia vânzare, lunea dimineața, Saferian dădea bancnota prin păr, prin barbă, în semn de saftea, și nu se rușina de acest gest nici față de persoanele notorii ce s-ar fi aflat în preajma sa. Acestora le explica: . - Așa am apucat de mult. Superstiții negustorești, noi leținem cum am apucat. Dacă nu dau banul prin barbă, n-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai zbârlită. li ședea șnapanului foarte bine și primise complimente de la tot personalul inferior, la care răspunsese făcând cu ochiul și căutîndu-se de formă în buzunare cu un gest de bune intenții. Pe când fuma o țigară de foi oferită de saftea ele mister Whip, deși strict interzisă în incinta grajdurilor, se trezise, pe la spate, cu Ada, prin surprindere. De la poarta mare, Ada văzuse un străin "bine- și, cum avea obsesii de proprietară de cai, se temuse de vreo vizită clandestină, de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pe rotile, cheală și umplută cu paie, părea cea mai decentă vietate. Poate de aceea, simțind cât de tare îi disprețuiesc, clienții s-au rărit peste măsură. Legea fiecărui negustor, de a nu mânca de dimineață până nu-și face safteaua, nu mai putea funcționa. Aș fi rămas nemâncat zile întregi. Un plictis nesfârșit m-a făcut să-mi imaginez diferite experiențe. Având de a face cu figura umană, m-au fascinat anumite detalii. De exemplu, m-am convins că fața
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cel vechi se cam știrbise. Târgoveți vânjoși cu haine groase și incomode de aba țesută în casă, prăfuite, decolorate și roase pe la mâneci și buzunări, își lăudau cu zgomot marfa. Vindeau brânza cu lotul și pânza cu cotul. Ca să prindă safteaua târgului, plecaseră cu noaptea în cap de prin satele învecinate, după ce trecuseră de trei ori prin strecurătoare câte o vadră de apă: "Cum stă apa în ciur, așa să-mi stea marfa pe tarabă!". Nebăgați în seamă, copii costelivi lipăiau
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
fason de adresare mult mai ales decât grădinăresele care trăiesc lângă mahalalele Ciorogârlei... Își mai aduse aminte că în Moldova, când vine vorba de primul client al zilei, care inaugurează gestul comercial al inițialei cumpărături, nu se spune că face safteaua, ci se întrebuințează arhaicul a face pocinogul. Între timp, expresia căpătase alte conotații! Îi desluși, cu insolență, tinerei femei înțelesul pe care mahalaua Capitalei îl are pentru termenul de pocinog, făcând-o să roșească. La fel precum o doamnă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-i Învelesc cu artă și precizie, În ceolofan, ca să nu te Înțepi la degete, că văd că ești intelectual, nu dai cu sapa, scrii de-alea neînțelese pentru mine. Hai, conașule, că ești fercheș și cu portofelul doldora, fă-i safteaua lu’ Carolina, producătoarea primantâi la trandafiri cu miros mirositor. Tot cartieru’ ia de la mine, mă știe directorii și patronii, toți e clienții mei dă dinainte de revoluție. Ia de aci, conașule! Gicu dă din cap de la stânga la dreapta, În semn
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
geci din piele. Chiar aș fi luat o haină din aia, dar intram în ea toată! Gagica a început să se țină după mine, te duc la mine-acasă, probezi, am toate mărimile, hai că vreau să vând, să-mi faci safteaua, ziceam că nu mai scap, mă urc în orice mașină, a venit pe urmă un tip și a-nceput s-o ia la trei-păzește, Mergi pe centură, fir-ai a dracu’ de bagaboantă, vezi c-aduc poliția, Adu-o, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
aprinse o altă țigară. Russ mi-a întins fotografiile de la Personal ale celor doi Vogel. Eu i le-am arătat tipei. — La marele fix, comentă ea, le arse fețele cu vârful Chesterfieldului, apoi continuă: Vogel închiriase un apartament. Îi fac safteaua lu’ ăla micu, iar el îmi propune să ne jucăm cu niște jucării odioase de la sex-shop, pe care le adusese cu el. Eu îl refuz, la care el îmi zice că-mi dă încă douăzeci de verzișori dacă-l las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
atârnate ale cearceafurilor pocneau sub zvârcolirea capricioasă a vântului. Partea lor dinspre stradă era împroșcată cu la fel de numeroase dâre de mâzgă, ca tencuiala camerelor zidite prea în apropierea mlaștinei rigolelor! Bătea de 4,36-4,37 după-amiaza. Sinistratul se alesese, ca saftea, c-un ceasornic dibaci, numai secundar și limbi fosforescente, sculă a cărei curelușă și-o și încolăcise deasupra încheieturii brațului drept, pieptănat la plictiseală, iar și iar, cu vârful firelor de păr către stradă. Nu-l mai căznea frigul. Tufele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o parte, iar Aglaia începu ocolul de la naș. Brutarul adusese o albie căptușită cu tablă, o sobă de bucătărie și mai scosese și cinci site de lei, pe care le așternuse în palma acesteia. Muierea le frecă de bărbie, a saftea. Hârtiile foșniră plăcut la urechea mirelui. - Masă bogată! strigă cocoșată din răsputeri. Ai mâncat, ai băut, eu banii ți-i iaju! De la nașul, să-l țină Dumnezeu, că face pâine bună, o albie, o sobă de gătit și cinci sute
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]