3,203 matches
-
Dragoș Bucurenci Alți 25,000 de salcâmi au fost plantați ieri la Doljești (Neamț) pe malul Șiretului cu ajutorul a peste 2,000 de voluntari, în cadrul campaniei “România prinde rădăcini” inițiat de Realitatea TV, împreună cu RNP Romsilva, MaiMultVerde, Petrom și Consiliile Județene Bacău, Neamț și Suceava. Ni s-
România prinde rădăcini şi în Neamţ by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82802_a_84127]
-
extrem de nobil. de curiozitate. cum alegeți speciile care să fie plantate? sau cine le alege? de ce salcim și nu altceva? întreb și eu. @Octav Speciile plantate sunt recomandate de specialiștii Romsilva (instituție partenera în acest proiect) în funcție de locul de plantare. Salcâmul, de pildă, este un arbore foarte rezistent, cu rădăcini care fixează bine solul și care “prinde” relativ ușor. plantați băieți, ca să fie de tăiat. cred că mult mai eficientă era plantarea de cuie în capul celor care au nenorocit pădurile
România prinde rădăcini şi în Neamţ by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82802_a_84127]
-
și care “prinde” relativ ușor. plantați băieți, ca să fie de tăiat. cred că mult mai eficientă era plantarea de cuie în capul celor care au nenorocit pădurile țării decât întoarcerea celuilalt obraz. gestul însă rămâne admirabil. @octav în plus rădăcinile salcâmului emit niște săruri și alți copaci nu prea mai cresc. (asta e partea negativă) în schimb crește foarte repede spre deosebire de orice alt copac. szuper! e binevenit și 1 copac plantat la 10 tăiați decât zero la 10...mic, dar valoros
România prinde rădăcini şi în Neamţ by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82802_a_84127]
-
Enache, Iulia Vântur, Cabral Ibacka, Malvina Cervenschi, Melania Medeleanu, Dana Războiu, Sulfina Barbu, Silvian Ionescu, Bogdan Olteanu, Mircea Geoana, Elenă Udrea, Liviu Negoiță și Dan Dumitrescu au dat o mână de ajutor la plantarea celor cinci mii de puieți de salcâm înregistrați la sfarsitul zilei de muncă. Efortul voluntar de joi se adaugă altor cinci mii de puieți de frasin, împăduriți în primele trei zile ale acțiunii. Printre plantatorii de cursă lungă s-au remarcat stahanovistul Cabral, care a muncit până
Plantez, deci exist by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82799_a_84124]
-
semn al vieții dinamice de altădată. Acest cuprins orășenesc îmi pare că trebuia să fie la Brăila cel mai bine păstrat, ocrotit, și nu a fost, din nefericire. Un semn rău încă din primii ani ai domniei lui Ceaușescu: smulgerea salcâmilor emblematici, străjuitori cândva pe amândouă părțile vestitei străzi. Un sacrilegiu. Au urmat alte ciuntiri, renovări neinspirate, stupide modernizări. Iar acum, lăsarea totului în paragină. Am fost în octombrie trecut la Brăila, cu o echipă a "României literare", doritor să le
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
am copilărit. Am străbătut de la un capăt la altul fosta stradă Regală și dezolarea tuturor a fost mare: ziduri coșcovite, crăpate, frontoane căzute, ferestre fără geamuri, acoperite cu cartoane sau cu nimic. Intemperiile istoriei au lovit amarnic orașul (fost) cu salcâmi și ceva trebuie făcut, până nu este de tot târziu. Să urmăm grabnic pilda constănțenilor, de se vor ține și ei de cuvânt.
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
de-abia mai târându-și picioarele, iar moșu' Îl lăsă să se urce-n căruță peste grămada de pepeni răcoroși. Nu prea-i venea bine unui bătrân să meargă singur la drum, pe lângă pădurea de plopi de sălcii și de salcâmi din zăvoiul cel mare. Era vreme de război și se zvonea că mulți dezertori s-ascundeau În Întunericul pădurii, apărând unde nu te-așteptai și lăsându-te doar cu izmenele pe tine. Ș-apoi mai avea cu cine schimba o
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
însă identică mereu cu sine, privilegiază această fragmentare a imaginii. Ce legătură internă ar putea uni figura lui Costea Nebunul din Cîntece de cîmpie sau a lui Constantin Pierdutul, vagabondul care rătăcea pe cîmpie și se spînzură de "umbra unui salcîm" în Iarna bărbaților și adolescentul proclamat rege al Insulei Cailor, geniu matematic, ajuns la o bătrînețe liniștită la Bodega Armeanului alături de Iapa-Roșie? în nici un caz nu e vorba de o evoluție în sensul romanelor clasice. Imaginația autorului "renaște din propria
Scrisul și ipotezele by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14485_a_15810]
-
rog, ce schimbări radicale numai la Mihail Sadoveanu: Locația unde nu s-a întîmplat nimic, Locația de dincolo de negură, Locația lui Moș Precu, Locația-Ancuței, Locația lupilor, Venea o locație pe Siret. Caragiale tatăl: La locația lui Mînjoală. Sebastian: Locația cu salcîmi. Eliade: Locația lui Euthanasius, Pe locația Mîntuleasa. Arghezi: Locația Buna-Vestire. Sau, trecînd la compartimentul cu literatură universală și alegînd, la fel, la întîmplare: E.A. Poe: Prăbușirea Locației Usher. Ibsen: Nora sau Locația păpușilor. Kafka: Locația. Stendhal: Locația din Parma. Strindberg
Sărăcie! by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14229_a_15554]
-
de contrabandă și unde șoferii particulari de taxi - lucru de neconceput în București - erau îngăduiți într-atît încît își aveau chiar «stațiile» lor. Plimbările într-un Mercedes 230 al unui proprietar care mi-a împărtășit estetismul pe străzi înroșite de frunzele salcîmilor îmi apar mitice după atîția ani”. Mediul tomitan evocat cu stăruință își are noima sa. Căci Dan Ciachir vădește o atracție spre peisajele balcanice, inclusiv pe tărîm literar, declarînd a avea drept referințe” pe I. L. Caragiale, Mateiu I. Caragiale, Petru
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
dedus totuși, din versurile � culese pe calculator), altfel gingaș articulate, că este vorba de o autoare � " Am fugit de soare/ ca de un coșmar eliberată"). Transcriindu-i aici strofa finală din Milenii, spre recunoaștere, � S-au adumbrit salcâmii de prea-plinul florii/ s-au adumbrit/ s-au aplecat miratele dumbrăvi de meri roșii/ s-au aplecat -/ nu s-au stins") ne-am amintit că le-am mai avut nu demult în fața ochilor, și că le-am acordat atunci un
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13941_a_15266]
-
este" și, comentează auto-ironic autorul, aceasta constatare i-a rămas mereu valabilă, ca formă și ca fond. Figura fratelui mai mare, mort la naștere și mereu evocat în familie, conduce la o reflecție despre stafii și o anume pseudo-gemelitate. Intrarea salcîm debutează ca o amintire din copilărie pentru a se transforma într-o digresiune amuzată despre nomenclatura botanică ce anunță adesea un fals arbore: acer pseudoplatanus, robinia pseudoaccacia. Sînt multe secvențe luate dintr-un "legendar familial", din "folclorul" personal, dar și
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
a zonei istorice a orașului Iași, acum în schimb Primăria Municipiului Iași a pus pe mijlocul bulevardului pietonal, în fața Mitropoliei, copaci în ghiuvece, construite din fier forjat și cu stema Moldovei pe ele. Pe lângă faptul că în loc de tei avem acum salcâmi japonezi, ei bine municipalitatea acum ne încântă cu ghivece cu arțar și cireș sălbatic, cine a trecut astăzi prin zonă pietonala Ștefan cel Mare a putut vedea ghivecele “plantate” de primărie în mijlocul drumului. Citește tot...
Zona Stefan Cel Mare Iasi [Corola-blog/BlogPost/94728_a_96020]
-
a zonei istorice a orașului Iași, acum în schimb Primăria Municipiului Iași a pus pe mijlocul bulevardului pietonal, în fața Mitropoliei, copaci în ghiuvece, construite din fier forjat și cu stema Moldovei pe ele. Pe lângă faptul că în loc de tei avem acum salcâmi japonezi, ei bine municipalitatea acum ne încântă cu ghivece cu arțar și cireș sălbatic, cine a trecut astăzi prin zonă pietonala Ștefan cel Mare a putut vedea ghivecele “plantate” de primărie în mijlocul drumului. Citește tot...
Centru Istoric Iasi [Corola-blog/BlogPost/94730_a_96022]
-
mai jos: Cum arată în 1941 și cum arată în 2013 Bd. Ștefan cel Mare din Iași, cum s-a transformat unul din centrele istorice ale orașului în 72 de ani? Orașul teilor, orașul lui Mihai Eminescu a devenit orașul salcâmilor japonezi, se pare că acum toți care au alergicie la frunzele de tei se pot plimba liniștiți pe pietonalul Ștefan cel Mare din Iași. Prima imagine datează din anul 1941 și este făcută de către Willy Pragher, un mare fotograf neamț
Cum arata in 1941 si cum arata in 2013 Bulevardul Stefan cel Mare [Corola-blog/BlogPost/94721_a_96013]
-
acel loc se află o piatră comemorativa. A doua imagine este făcută de către fotografii echipei www.iasi4u.ro la o săptămână după ce au fost tăiați teii de pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt și au fost plantați, în schimb, acesti salcâmi japonezi. Citește și: > Vezi în ce stadiu au ajuns lucrările la Pasajul subteran Mihai Eminescu din Fundație > Vezi cum arata Ciricul acum în aprilie și în ce stadiu sunt lucrările de amenajare > Bahluiul navigabil va fi gata în vara > Tramvai
Cum arata in 1941 si cum arata in 2013 Bulevardul Stefan cel Mare [Corola-blog/BlogPost/94721_a_96013]
-
a zonei istorice a orașului Iași, acum în schimb Primăria Municipiului Iași a pus pe mijlocul bulevardului pietonal, în fața Mitropoliei, copaci în ghiuvece, construite din fier forjat și cu stema Moldovei pe ele. Pe lângă faptul că în loc de tei avem acum salcâmi japonezi, ei bine municipalitatea acum ne încântă cu ghivece cu arțar și cireș sălbatic, cine a trecut astăzi prin zonă pietonala Ștefan cel Mare a putut vedea ghivecele “plantate” de primărie în mijlocul drumului. Primăria Municipiului Iași organizează prima ediție a
Vezi artarii si ciresii salbatici pusi astazi pe Bd. Stefan cel Mare [Corola-blog/BlogPost/94723_a_96015]
-
a zonei istorice a orașului Iași, acum în schimb Primăria Municipiului Iași a pus pe mijlocul bulevardului pietonal, în fața Mitropoliei, copaci în ghiuvece, construite din fier forjat și cu stema Moldovei pe ele. Pe lângă faptul că în loc de tei avem acum salcâmi japonezi, ei bine municipalitatea acum ne încântă cu ghivece cu arțar și cireș sălbatic, cine a trecut astăzi prin zonă pietonala Ștefan cel Mare a putut vedea ghivecele “plantate” de primărie în mijlocul drumului. Citește tot...
Tei Stefan Cel Mare [Corola-blog/BlogPost/94729_a_96021]
-
Ioana Diaconescu Foișor Îmi însușesc acoperămîntul roz verde De sub care pot privi stelele Pădurea de sub cer Așezată pieziș pe foișor Insula cețoasă desprinsă verzuie Lent printre crengi plutind Salcîmi pufoși privirea mea galeșă Plecată în iarba cotropitoare Ce-mi udă pantofii de mătase cu flori Amintiri Peste umbra mea colorată roșu aprins Melc ce mă-nghite într-o cochilie spongioasă Mă ridică în aer Aura gîzelor din jurul capului meu
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/4999_a_6324]
-
eclectice. Vorbele-i se contopeau cu fulgerul. Sau chiar erau sincopate descărcări electrice. Nu, pasăre, demon sau duh, încă nu. În zadar te agiți. N-ai ales bine momentul. E prea multă primăvară-n văzduh. Și prea miroase noaptea a salcâmi înfloriți. Graba ta mă-nhibă, chemarea-ți mă sperie. Văzul, mirosul, auzul nu se pot dezlipi de materie atât de ușor. Cum nu poți desprinde ploaia de nor. Îți prețuiesc devoțiunea, ba chiar îți rămân dator cu... Dar... Dar bufnița, fâl-fâl
Poezie by Arcadie Suceveanu () [Corola-journal/Imaginative/5075_a_6400]
-
în masă. îmi pune lampa în ochi să vadă dacă mi-am auzit poezia cu dinții - hai, zice (și-mi face cu ochiul) luăm o pauză ia-ți nevasta - ieșim ne-mbrăcăm noi frumos de oraș stăm încolonați ca niște salcâmi pierduți la ușă astăzi nu mai ieșim! stăm acasă și trântește ușa cu capul de se-aude până hăt în Alexandria din motanul meu a început să picure apă cu o singură picătură poți întemeia un deșert așa - ca un
Motanul by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/5146_a_6471]
-
împrăștia molatic dinspre ele peste sat o revărsare de mireasmă cum nu mai exista alta de îmbătătoare. Nici parfumul florilor de migdal și de cireș , nici al celor de iasomie, n-o întreceau; poate doar mirozna ciorchinilor de floare de salcâm sau a celor de Mâna Maicii Domnului, să-i fi fost oarecum pe- măsură, dar nimeni dintre săteni nu băga mâna în foc pentru o astfel de potriveală. Ea le cotropea curțile, prispele și odăile case-lor, hainele, trupurile, iar ei
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
încoace, că primăvara, când ieșea la muncă, aici pe dealurile din preajma Dunării, timpul se zărghise cum era mai rău. Un ceas din zi nu semăna cu altul, și cu atât mai mult o jumătate a ei cu cealaltă. Pe deasupra coroanelor salcâmilor, frasinilor și stejăreilor stârnite de un freamăt tulbure, coborât, cerul începuse să se clatine, să scapere și să huruie prevestitor. Trunchiurile copacilor, drepte și înalte, încolăcite de lăstarii lacomi, verzui-întunecați, nemuritori, ai iederei, prinseră să scârțâie din inimi întins, legănat
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
de viclénii din lună, de clevetitorii-n simbrii. Nu mai vor să ne-adune oasele, ulcioarele ce gem sparte-n pământ. Uite cum am ancorat plopii de zare, copile, cu bandaje și cârpe, să nu sângereze, să nu lăcrimeze floarea salcâmilor în ciuturi, surato. S-au ascuns copiii-n armuri. S-au stricat cucuruzii sub voaluri de mireasă. Limbile ceasului nu mai clipesc. Și mama ne leagă de curcubee cu funii de cânepi, să nu ne prăpădească potopul. Ne leagă de
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
ca istoria, Platon pigmeul. Platon se-arată în ușă și stă acolo-n lumină ca un orb bătut de-o rafală de grindină. Socrate se vede copil alergând prin lanul de rapiță ia bicicleta rezemată de o păpădie cât un salcâm și dispare ca într-un nor de praf în Socrate cel de acum. e-atâta liniște încât îl auzi pe Socrate adultul mângâindu-și pisica de Angora. Platon se-arată în ușă ținând de ghidon bicicleta și stă acolo-n
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]