16 matches
-
zorzoanele și fastul erau înlocuite cu lumina lină, pogorâtoare a smereniei și vitalitătii bine îndrumate ce “pătrundea” pe toți convivii, iar “cezarii” din clișeul meu fantasmagoric erau oameni modești, pătrunși de simplitatea celor mărunte de fiecare zi în locul celor mărețe, salonarde, cu apetituri răfuelnice, marțiale și în “spatele ușilor închise”!... Amândoi longilini și cu alură de vikingi, ca statură, ten și culoarea ochilor (strămoșii irlandezi își vor fi având partea lor “de vină” în transmiterea genelor), nițel uscățivi, cu trăsături ferme
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (9) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_9_.html [Corola-blog/BlogPost/351371_a_352700]
-
un drum liber ales și asumat, un imaginar exercițiu de admirație falnic (sic !) și jalnic deopotrivă, într-o infatigabilă procesiune inversată : sunt trecuți mai întâi lăncierii - cu instrumentele propagandistice din dotare ; se țin aproape și marșează cu pieptu-i bombat pedestrimea salonardă cârtitoare, cheia și levierul birocrației intimidante aflându-se în mâinile sale ; cei hliziți (și mai târziu primii maziliți) clăbucarii se situiază în ariergarda reprezentanților nu prea smeriți (rebeli) ai vulgului. Cocoțați de fațadă pe principiul (și criteriul) omul potrivit, la
UN ALT FEL DE... SCHINDLER ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_un_alt_fel_de_schindler_.html [Corola-blog/BlogPost/372734_a_374063]
-
și aici (nu doar în peninsula republicilor orășenești ale dogilor și conților “cu curte!”), “sobrietatea” fiind un moft sub care se ascund interese cu bătaie lungă și care vor fi atinse prin forța brutală a armelor, înlocuitoarele perverse al pudibonderiilor salonarde etalate cu emfază pe la curțile importante ale timpului, tocând ațos ca lama de brici (a unui anumit serviciu al Majestăților lor!) toate servituțile galante și umile ale vasalilor, asta și cu ajutorul unui cinism greu de contracarat ... Pasul către încoronare ca
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 by http://confluente.ro/La_capatul_lumii_california_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/367076_a_368405]
-
și economice este că violența este costructurala marxismului. De aceea Marx nu poate fi studiat inocent. Marx a creat o teorie coerentă și unitară. Nu poate fi recuperat pe fragmente, cum vrea dl Bucurenci. Marxismul vestic este o teorie politică salonarda, care ignoră hecatombele lăsate în urmă de comunism, oriunde a fost el aplicat. Intelectualii de stânga trebuie să înțeleagă că proprietatea și capitalismul reprezintă ordini naturale de organizare a societății, ele nu sunt simple etape istorice, cum crede Marx. Omul
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
ca antidot în cazul histrionismului, iar refuzul specialității poate fi luat și ca modestie teatrală, mefistofelică, un histrionism existențial [...]. Eseistul și criticul literar mimează chiar, în activitatea sa publicistică, pe simplul amator, dând paginilor lui scrise un aer de oralitate salonardă, în candoarea și fortuitul ce sunt proprii oricărei cozerii, deși tema s-ar părea că acuză cu totul altceva. [...] Ticuri stilistice care, fermecătoare sau poate tocmai de aceea, dau impresia de frivolitate la un om de cultură și profund, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
Alexandru Paleologu are grijă a se contura, cu eclatanță, și ca personaj avînd o fizionomie distinctă, ca suport epic al scriiturii sale nonșalant divagante, ŕ batons rompus, de fapt adunate pe liniile de forță ale eului auctorial. în aceeași atmosferă salonardă se încearcă și reabilitarea unor termeni ca frivolitate și lene. Destule lucruri frivole, susține dl Paleologu, sînt de facto profunde. Semnificativ, Goethe spunea că orice gest mărunt de politețe posedă o acoperire morală. Așa-zisa frivolitate a lui Mozart nu
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
împrejurare care evocă sentimente din sfera erosului. Problema aici în discuție e însă de două ori "complicată": "idila" din tabloul cu pricina nu conține nici urmă de element pastoral, de vreme ce e vorba de o galanterie în tonalitate minoră, am zice salonardă, de nu s-ar petrece, precum se știe, "într-un ungher degrabă". Abia în cel de al patrulea tablou, când cei doi părăsesc cadrul îngust al palatului pentru "șirul lung de mândri tei", idila dobândește, în fine, și componenta pastorală
Folosirea conceptelor by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8692_a_10017]
-
Gheorghe Grigurcu Se vede de la poștă: tempera- mental-stilistic, Barbu Cioculescu aparține altui timp decît celui prezent. Strădaniile d-sale de-a se abstrage din contem- poraneitate, vizibile în scriitura strălucind într-o manieră oarecum salonardă, în pedanteria visătoare, în mentalul livresc cum o probă de aristocrație a spiritului se coroborează în volumul de dialoguri orchestrat de Monica Pillat și cu un șir de preciziuni autobiografice. Cu o cochetă melancolie, Barbu Cioculescu își recuză apartenența la
Viziunea retro by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3874_a_5199]
-
celor două zone ale spiritualității europene proprii secolelor XIX și XX; anume Romantismul german de la Schumann la Wagner, acesta din urmă trecut prin viziunea lui Liszt, și, pe de altă parte, parcursul muzicii franceze de la geniul lui Debussy la eleganța salonardă, imaginativă, a muzicii lui Francis Poulenc. Atât Sobrino cât și Licareț sunt muzicieni ce dețin experiența cântului cameral, dețin experiența rostirilor intime în teritoriul fabulos al muzicii germane romantice. Piesele-Fantezii de Schumann pentru clarinet și pian, cele șapte piese Fantezii
Tezaur muzical cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/3036_a_4361]
-
Germaniei, E.S. domnul Klaus Scharioth. Ne-a oferit o salbă de miniaturi pianistice, pagini clasice și romantice, de asemenea un moment enescian mai puțin întâlnit în programele obișnuite de recital, anume Adagio din Suita în stil vechi. Să cânți acea salonardă miniatură beethoveniană care este populara pagină de album "Für Elise" evitând tenta languros romantică, redând noblețea sentimentului acestei muzici, constituie o performanță de care sunt capabili marii maeștri. Faimosul rondeau "Alla turca" din Sonata în la major de Mozart, dobândește
Muzică și diplomație by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9924_a_11249]
-
că ghidușul Cătălin Ștefănescu m-a zăpăcit cu o întrebare casantă: cum apare bogăția în literatura română? Eu tocmai depliasem fișele cuminte redactate acasă, unde glosam lipsa culturii bogăției la români, alături de absența culturii (britanice) a victoriei, lipsa colocvialității (franco) salonarde și crunta carență a disciplinei (ger mane) a muncii în spațiul valah. De unde atâta Max Weber și „ethosul protestant al muncii“, atâta cult al economiei, prudenței, eficienței și slujirii, atâta simț civic și patos comunitar, atâta educație (sanitară, religioasă, gastronomică
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
fiecare un mister de vitalitate fără de care fluviul s-ar pierde în mlaștini"1. Omenirea e un ansamblu în care toate vocile contează, deși nu se poate obține nicicând armonia deplină. Ea cuprinde în expresia aceluiași mare istoric, alături de muzica salonardă a secolului XVIII, alături de melodia autonomă de tip rossinian, "uriașele simfonii wagneriene ale artei moderne", cu dizarmonii firești, care participă nu mai puțin la conturarea "sufletului omenesc întreg"1. E o mare ambiție la mijloc, aceea de a defini umanitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
decela relații de constrîngere ("Și așa toată ziua Caragiale ocăra elevii ca o adevărată mahalagioaică" notează Al. Ionescu în evocarea Caragiale corector! despre raporturile cu tinerii tipografi), de afinitate (lui Alceu Urechia îi scrie Cu dor tropical) sau de galanterie salonardă mascată în jocuri de cuvinte: "Ce deosebire există între D-rul Kremnitz și o sofa? Niciuna: sofaua e un pat olog, doctorul asemenea"; vezi, în alt context, relaționarea dintre mic rob și microb. Din motive gastronomice, Caragiale a menținut inclusiv în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
sensibil în manieră intuitivă sau cărora le lipsesc informațiile și lecturile erudite care au hrănit versurile profetice, frisonante și mustind de sens și care au făcut ca poezia lui Cezar Ivănescu să fie o încercare inițiatică, și nu o gargară salonardă, atentă la mode și servilă găștilor literare. Am simțit nevoia să-l evoc aici, frugal, în contextul curățirii sufletești pe care o necesită pregătirea întâmpinării Învierii Mântuitorului, nu ca pe o formă de spovedanie, ci, mai curând, ca pe invitație
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sculptate ca în marmură, cu trăsături definitive din care nimic nu poate fi schimbat, se macină ca statuile". Celelalte: "Bătrînețea are în ea ceva umil... ele sînt monștri și nu par să-și fi schimbat decît mirosul gurii". Dacă marile salonarde ale Parisului ar fi știut ce notează în jurnal afabilul Marcel, l-ar mai fi invitat? În ușa atelierului găsesc o invitație. 22 noiembrie Cum nu ne-am menajat niciodată, nici în discuția asta nu era necesar să ne menajăm
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
luptător Smack Down de pe T.V. Sport. Ghidul, femeie monumentală, părînd ea însăși din suita de curtezane balzaciene, începe să răgușească și să-și încheie, de frig, ultimii nasturi ai subțirei șemizete. Îi ofer, galant, o tabletă de Strepsils. Recunoștința ei, salonardă, la despărțire: Merci pour le bonbon. Castelele de pe Loara. Edulcorate în imaginile preconcepute, mă izbesc acum prin sumbra lor grandoare. În locul rozelor dantelării de piatră, bănuite, descopăr timoranta masivitate a fortăreței cenușii. Cu, se-nțelege, opulența confortului interior. Franța inexpugnabilă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]