921 matches
-
è amore per la loro stessa vită. Ciò è accaduto alla Madre, Maria, Madre di Gesù; è accaduto al Figlio, Gesù, e suo figlio: quel dolore lancinante di madre per îl proprio figlio condotto al patibolo e lì giustiziato, innocente, salva la nostră vită, riscatta la Creazione del Padre ed offre nel dolore, nella cicatrice, la Nuova Creazione 7: lo stabat Maternon è lutto, è sacrificio che redime; è storia di un avvenimento, non di una narrazione fantastică, e per quante
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
contingenza, epoca o eternità nell'immobilità permanente del presente-in-Cristo (Gegenwart-an-Christus). Da questo presente-in-Cristo risorge, quale fulcro di grazia, la salvezza dell'uomo nella sua dimensione priva di tempo, mă da cui accade per l'uomo îl bagliore dell'amore fatto salvo în Cristo e determinabile a ogni istante dell' esistenza dell'uomo, proprio come se questa stessa esistenza non fosse più soltanto individuabile nel tempo passato o nell'aspettativa futură, mă anche unicamente determinabile nel presente della fede în Cristo, da
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
înconjurați de SPP-isti și de Armată, la monumentele pe care le-au ridicat în amintirea fraierilor. Mi se pare obscen că o armată care, de peste 60 de ani, n-a luptat decât împotriva poporului său are tupeul să tragă salve de tun în ziua când ar trebui să se retragă în cazărmi și să tacă. Pe 22 decembrie merg de mai mulți ani cu sora mea și cu câțiva prieteni la Universitate și aprind o lumânare la troițe. De obicei
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83024_a_84349]
-
semn că țevile respective cântărind multe tone bubuiră la Austerlitz, la Jena, Rivoli, Wagram și cine mai știe pe unde, înainte de a ajunge niște obiecte ciudate de muzeu... Se trăgea așadar cu tunuri înflorate, animaliere, cultivate, umaniste chiar, grăind printre salve latinește, îndopate în prealabil cu niște făcălețe gigantice de pulbere explozivă... Cred că doar americanii, azi, în copilăria lor de oameni bogați, în naivitatea lor deprinsă cu visările cărților de povești, mai scriu pe armele lor, - nucleare - câte un cuvânt
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]
-
când milioane de oameni se omorau unii pe alții pentru a decide ce fel de lagăre de concentrare să existe pe lume: brune sau roșii. Din vremea aceea nu-mi amintesc de nimic. Cea mai veche amintire o reprezintă imaginea salvelor de salut din Moscova, la încheierea războiului. Cineva m-a ridicat pe mâini la fereastră și mi-a spus: "Privește, amintește-ți toată viața. Astea sunt salvele de salut trase în cinstea victoriei." De aceea, probabil, am reținut ceea ce mi
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
aceea nu-mi amintesc de nimic. Cea mai veche amintire o reprezintă imaginea salvelor de salut din Moscova, la încheierea războiului. Cineva m-a ridicat pe mâini la fereastră și mi-a spus: "Privește, amintește-ți toată viața. Astea sunt salvele de salut trase în cinstea victoriei." De aceea, probabil, am reținut ceea ce mi s-a spus. Iar salvele de salut ca atare, petele de culoare, îmi revin foarte vag în memorie, parcă mi-aș miji puternic ochii. Mi s-a
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
la încheierea războiului. Cineva m-a ridicat pe mâini la fereastră și mi-a spus: "Privește, amintește-ți toată viața. Astea sunt salvele de salut trase în cinstea victoriei." De aceea, probabil, am reținut ceea ce mi s-a spus. Iar salvele de salut ca atare, petele de culoare, îmi revin foarte vag în memorie, parcă mi-aș miji puternic ochii. Mi s-a povestit că am crescut într-un geamantan, deoarece în condițiile grele ale războiului nu se putea procura nici
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
în gîtul unuia care scuipă în apă un sentiment/ de doi bani și cînd mă gîndesc că altă dată/ mi s-ar fi făcut milă și l-aș fi împins încet cu piciorul/ pentru a salva ce se mai poate salva/ un sentiment de doi bani îmi urcă în gît/ și dacă aș vorbi acum s-ar auzi pînă pe fundul apei/ unde stau liniștit" ( un sentiment de doi bani). E vorba de un suflet spontan dilematic. Dacă damnații mai vechi
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
cu boierii toți de au șăzut la masă toată ziua până noaptea...". Dar, ca în vestita simfonie (în cazul nostru am putea vorbi mai mult de o sonată), destinul implacabil se anunță prin bubuitul amenințător al tobelor, de data asta salve de tun, mai bine zis prin defecțiunea tragerilor din momentul înscăunarii: "însă două tunuri s-au slobozit, iar unul nu s-au putut slobozi, de care zicea mulți că va fi acesta un semn rău, însă pă urmă s-au
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
Sigur, acest efect pervers poate avea în cartea lui Andrei Peniuc rolul lui, adâncind tocmai criza austerității comunicative împotriva căreia se revoltă tot volumul: „ține minte că faptele tale / sunt legate de ale mele / într-o rețea / care ne poate salva / sau ne poate mânca / ești un frate al meu și împotriva voinței tale / împotriva oricărei reguli drepte / te țin în mine te leg de mine / să vedem să aflăm ce vine” Pe scurt, mic manual de terorism este o carte
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
asociere de așteptări dominate de același sentiment de incertitudine, care se impune dincolo de imperativul învățării, ca pe un slogan, a datoriei de a comunica: "ține minte că faptele tale/ sunt legate de ale mele/ într-o rețea/ care ne poate salva/ sau ne poate mânca/ ești un frate al meu și împotriva voinței tale/ împotriva oricărei reguli drepte/ te țin în minte te leg de mine/ să vedem să aflăm împreună ce vine". Un prezent nesigur se prelungește astfel într-un
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
Imnurile României și Italiei, cantate de un cor de copii la Forumul economic România - Italia de la Sân Salvo ROMĂ, 17 martie 2014 - Forumul economic România - Italia organizat sâmbătă, 15 martie, la Sân Salvo (provincia Chieti în Abruzzo) a fost unul deosebit: evenimentul nu a avut doar o tematica economică, nu s-a vorbit numai despre cifre, procente, oportunități
Imnurile României si Italiei, cântate de copii [Corola-blog/BlogPost/94327_a_95619]
-
Imnurile României și Italiei, cantate de un cor de copii la Forumul economic România - Italia de la Sân Salvo ROMĂ, 17 martie 2014 - Forumul economic România - Italia organizat sâmbătă, 15 martie, la Sân Salvo (provincia Chieti în Abruzzo) a fost unul deosebit: evenimentul nu a avut doar o tematica economică, nu s-a vorbit numai despre cifre, procente, oportunități economice, fonduri europene, etc. Organizat de asociația socio-culturală Decebal din Sân Salvo, asociație partenera a
Imnurile României si Italiei, cântate de copii [Corola-blog/BlogPost/94327_a_95619]
-
martie, la Sân Salvo (provincia Chieti în Abruzzo) a fost unul deosebit: evenimentul nu a avut doar o tematica economică, nu s-a vorbit numai despre cifre, procente, oportunități economice, fonduri europene, etc. Organizat de asociația socio-culturală Decebal din Sân Salvo, asociație partenera a CCIRO Italia, evenimentul a început cu un moment cu totul special: un cor de copii români și italieni au intonat imnul celor două țări, România și Italia. “Acest cor de copii, organizat de asociația Decebal participa la
Imnurile României si Italiei, cântate de copii [Corola-blog/BlogPost/94327_a_95619]
-
un moment cu totul special: un cor de copii români și italieni au intonat imnul celor două țări, România și Italia. “Acest cor de copii, organizat de asociația Decebal participa la evenimente culturale cel putin o dată pe lună la Sân Salvo. Integrarea românilor în societatea din Sân Salvo se reflectă 100% în viața cotidiană a acestor copii”, ne explică cu mândrie președintele asociației, Sigismund Puczi. În Sân Salvo, comunitatea românească numără peste 900 de rezidenți. Forumul economic a fost deschis de către
Imnurile României si Italiei, cântate de copii [Corola-blog/BlogPost/94327_a_95619]
-
de copii români și italieni au intonat imnul celor două țări, România și Italia. “Acest cor de copii, organizat de asociația Decebal participa la evenimente culturale cel putin o dată pe lună la Sân Salvo. Integrarea românilor în societatea din Sân Salvo se reflectă 100% în viața cotidiană a acestor copii”, ne explică cu mândrie președintele asociației, Sigismund Puczi. În Sân Salvo, comunitatea românească numără peste 900 de rezidenți. Forumul economic a fost deschis de către autoritățile locale, reprezentate de Nicola Argirò, consilier
Imnurile României si Italiei, cântate de copii [Corola-blog/BlogPost/94327_a_95619]
-
asociația Decebal participa la evenimente culturale cel putin o dată pe lună la Sân Salvo. Integrarea românilor în societatea din Sân Salvo se reflectă 100% în viața cotidiană a acestor copii”, ne explică cu mândrie președintele asociației, Sigismund Puczi. În Sân Salvo, comunitatea românească numără peste 900 de rezidenți. Forumul economic a fost deschis de către autoritățile locale, reprezentate de Nicola Argirò, consilier regional și președintele comisiei pentru Activități productive din Regiunea Abruzzo, care a salutat bună organizare a evenimentului, mulțumind reprezentanților CCIRO
Imnurile României si Italiei, cântate de copii [Corola-blog/BlogPost/94327_a_95619]
-
Italia pentru disponibilitatea organizării acestui eveniment. Într-o societate modernă, oportunitățile economice sunt un mijloc de a uni cele două țări, Italia și România, de a întări relațiile și schimburile economice, a declarat Virginio Di Pierro prețedinte Lions Club Sân Salvo, coorganizator al evenimentului. A mai intervenit Oliviero Faienza, consilier pentru activități productive, care a confirmat disponibilitatea și interesul întreprinzătorilor din Abruzzo de a investi în economia românească, dar și deschiderea instituțională pentru sprijinirea investitorilor români în domenii precum turism, agricultura
Imnurile României si Italiei, cântate de copii [Corola-blog/BlogPost/94327_a_95619]
-
cât și la București. Președintele ICEPS, Fausto Capalbo, a contribuit cu o prezentare și un istoric al schimburilor economice bilaterale România - Italia. Experiență președintelui ICEPS, peste 50 de ani de activitate, a fost prezentată pe scurt în cadrul Forumului din Sân Salvo. Fausto Capalbo consideră că economia românească poate absorbi experiență de succes acumulată de către întreprinzătorii români în Italia, dar în special experiența unor firme italiene din mai multe domenii de activitate (agricultură, construcții) așteptate în România. “Un eveniment reușit, foarte bine
Imnurile României si Italiei, cântate de copii [Corola-blog/BlogPost/94327_a_95619]
-
Să-i fie expus după datină și în turcitul oraș Muzeul nemaifiind în acest caz "capelă mortuară"... Hăituit să fie remis din nou - acum nemuritor și rece - în orașul cu teiul lui Eminescu unde fu îngropat în mare triumf cu salve de tun și fanfare numai că La ultima deschidere a sicriului fu găsit desculț Pantofii de firmă și șosetele lui trase la sorți Și împărțite loruși - se purtase în ultima vreme Elegant ca un mare învingător; ce era de făcut
Poezie by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/7036_a_8361]
-
un banc mișcător de cearcăne pielea mea o meduză zburătoare ... Chiar vrei o arbaletă să treci cu o scurtă viteză prin pofta mea îndelung înotătoare?! Bătălie Iubitei mele Tin În acea noapte am pus ceasul să sune. A sunat o salvă de tun pentru o bătălie pe viață și moarte. Am ieșit desculțe în platoșele pielii gata de luptă. Două greșeli miniatură a universului îndepărtat. Lacul blindat de rațe sălbatice, ochiul sticlos al apei privindu-ne din adânc. De mână amândouă
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
văruită în alb, fără mobile, tristă. Am petrecut destule ore în tezaur. Când, în ultima primăvară a războiului, bombardamentele au devenit mai dese și mai intense, ne adăposteam în tezaur. între pereții groși, în subteran, exploziile se auzeau înfundat iar salvele artileriei antiaeriene țăcăneau ca o pușcă-jucărie. Ca și cum totul s-ar fi petrecut undeva, la mare distanță. Primejdioasă amăgire! Ar fi fost deajuns o bombă care să blocheze scara ca să ne trezim prinși ca niște șoareci în cursă. Dar nu la
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
două trupuri într-unul singur, unul al morții, altul al nașterii: „în stînga, o făclie aprinsă. După/ dezlegarea de la sfînta/ spovedanie. O/ cioară ciugulește și cîrîie, mimînd atît de bine dezorientarea/ și tristețea. În spate,/ constrîngerile:/ dovadă// a ridicării întru salvă. Se aude zăngănit de linguri, o/ fi pe-aproape vreo cantină/ populară. De jur/ împrejurul meu prinde contur viitoarea formă/ anorganică. Plus pietrele din cer pentru mormînt și undele radio/ recepționate,/ undele emise acum zece miliarde de ani... Aici,// unde
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
poată ucide după pofta inimii, dintr-o poziție de relativă siguranță. După ce regimentul lui Inman și-a strîns rîndurile, au urcat cu toții clina dealului, în direcția focului pîrjolitor al Unioniștilor. S-au oprit la un moment dat să descarce o salvă puternică, apoi au pornit în fugă spre drumul înfundat dindărătul zidului de piatră. Era o zi friguroasă și noroiul de pe drum înghețase bocnă. Unii dintre ostași erau desculți. O bună parte dintre ei purtau uniforme confecționate în casă, de culoarea
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
care prietena mea și l-a pudrat. Ex oriente lux - însemnă "Lumina de la Răsărit", care are ceva solemn în ea, de parcă ar izvorî din cupolele Sfintei Sofia. Ies în balcon și trag adînc în piept aerul gingaș, catifelat, amestecat cu salvele tunetelor ieșite din Dunăre și cu cea mai zebrată parte a viforelor de la granița sovietică. Orizontul de miazănoapte s-a întunecat de nouri. în fața intrării, uniforma albastră a portarului se înclină în tăcere primind bacșiș de la prostituatele ce-și fac
Poeme de Evgheni Borisovici Rein by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/12498_a_13823]