33 matches
-
Dumnezeu se purta pe deasupra apelor (Fc. 1, 2). Mântuitorul îi descoperă fariseului Nicodim că de nu se va naște cineva din apă și din Duh, nu va putea să intre în Împărăția lui Dumnezeu (In. 3, 5). Iar pe femeia samarineancă și pe toți cei ce credem în El ne lămurește că Duh este Dumnezeu (In, 4, 24) și, deci, apa cea vie nu poate fi decât cea asupra căreia se poartă Duhul lui Dumnezeu, făcându-se în cel ce o
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451898437.html [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
XVI, 35) și piatra în care Moise lovind cu toiagul a țâșnit izvor de apă poporului însetat (Exod XVII, 6) preînchipuie pe Domnul Hristos, căci din Ei izvorăsc daruri dătătoare de viață; Iisus Hristos dăruiește apa cea vie. Nu numai samarinencei la fântâna lui Iacob (Ioan IV, 14), ci tuturor oamenilor. Mielul pascal închipuie pe Mielul lui Dumnezeu 'Cel ce ridică păcatul lumii' (Ioan I, 29) prin jertfirea Sa. Vechiul Testament este plin de astfel de asemănări. În al doilea rând vin
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
albă. Celelate culori sunt și ele simbolice: verdele culoarea vieții, albastrul a cerului, a liniștii și păcii. Fântâna de Argint prefigurează deja motivele centrale ale spațiului în care pătrundem: Divinitatea, apa, crinul (lumea vegetală), crucea, piatra. Ea amintește de Fântâna Samarinencei din Biblie, fiind o dovadă a protejării acestui spațiu mirific de către Iisus Hristos și Mama Sa, a apei vii care este pentru omenire Credința în Iisus, a ospeției, a purității. Este totodată un avertisment că pentru a te putea bucura
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
Dumnezeu se purta pe deasupra apelor (Fc. 1, 2). Mântuitorul îi descoperă fariseului Nicodim că de nu se va naște cineva din apă și din Duh, nu va putea să intre în Împărăția lui Dumnezeu (In. 3, 5). Iar pe femeia samarineancă și pe toți cei ce credem în El ne lămurește că Duh este Dumnezeu (In, 4, 24) și, deci, apa cea vie nu poate fi decât cea asupra căreia se poartă Duhul lui Dumnezeu, făcându-se în cel ce o
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426599449.html [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ADAPĂ-MĂ,IISUSE! Autor: Constantin Ursu Publicat în: Ediția nr. 1974 din 27 mai 2016 Toate Articolele Autorului Adapă-mă,Iisuse! Din apa-Ți sfântă Doamne,dă-mi să beau, Cum Tu,cândva,de la samarineancă, ai cerut! În veci n-oi înseta,și chiar de-o picătur-ar fi să iau, Prin ea,Tu îmi vei ajuta,ca pururea ,de-a dreapta Ta să stau, Tu,singur Dumnezeu,Cel fără de sfârșit și de-nceput! În focul de
ADAPĂ-MĂ,IISUSE! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/constantin_ursu_1464362193.html [Corola-blog/BlogPost/375106_a_376435]
-
primul rând sfinții Părinți și le găsim în orice carte de rugăciuni. Iisus s-a rugat și a postit. El este modelul de urmat. El este reformatorul moral care a desființat prin învățăturile sale hotarele dintre națiuni, a acordat atenție samarinencei, ne-a lăsat parabolă orbului vindecat sâmbătă- arătând astfel slăbiciunea și limită prejudecăților omenești, adică este mai plăcut Lui Dumnezeu faptă bună, nu ascultarea oarbă a legilor omenești ci acordarea lor cu realitățile(”Fățarnicilor! Care dintre voi căruia îi cade
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării by http://uzp.org.ro/puterea-rugaciunii-in-fenomenul-vindecarii/ [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
XVI, 35) și piatra în care Moise lovind cu toiagul a țâșnit izvor de apă poporului însetat (Exod XVII, 6) preînchipuie pe Domnul Hristos, căci din Ei izvorăsc daruri dătătoare de viață; Iisus Hristos dăruiește apa cea vie. Nu numai samarinencei la fântâna lui Iacob (Ioan IV, 14), ci tuturor oamenilor. Mielul pascal închipuie pe Mielul lui Dumnezeu 'Cel ce ridică păcatul lumii' (Ioan I, 29) prin jertfirea Sa. Vechiul Testament este plin de astfel de asemănări. În al doilea rând vin
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
dezvăluie esența divină prin minuni tămăduitoare săvărșite cu vorba și cu fapta. Vindecarea trupească a slăbănogului și a orbului din naștere au fost posibile atât prin puterea tămăduitoare supranaturală a Mântuitorului, cât și datorită credinței celor vindecați. În întâlnirea cu samarineanca Iisus Hristos, Logosul întrupat, și-a dezvăluit adevărata identitate, putere, învățătură, prin intermediul dialogului ce s-a conturat într-o adevărată lecție de pedagogie, exemplu de convertire spirituală prin tact și înțelepciune. (Evanghelia după Ioan, 4, 5-42) Iisus care era din
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1396882568.html [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
iar Iisus îi răspunde că adevărata închinăciune trebuie să se facă „în duh și în adevăr”, adică în rugăciune spirituală puternică, profundă, sinceră și tainică, unită cu rugăciunea trupului manifestată în metanii și fapte bune, în comuniune desăvârșită cu Dumnezeu-Duhul. Samarineanca se convinge că acesta este Mesia, fapt ce îl spune în cetate celorlalți samarineni care îl invită să rămână două zile la ei, timp în care le-a făcut cunoscută noua învățătură. Grație harului divin și tactului lui Iisus, femeia
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1396882568.html [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
XVI, 35) și piatra în care Moise lovind cu toiagul a țâșnit izvor de apă poporului însetat (Exod XVII, 6) preînchipuie pe Domnul Hristos, căci din Ei izvorăsc daruri dătătoare de viață; Iisus Hristos dăruiește apa cea vie. Nu numai samarinencei la fântâna lui Iacob (Ioan IV, 14), ci tuturor oamenilor. Mielul pascal închipuie pe Mielul lui Dumnezeu 'Cel ce ridică păcatul lumii' (Ioan I, 29) prin jertfirea Sa. Vechiul Testament este plin de astfel de asemănări. În al doilea rând vin
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
XVI, 35) și piatra în care Moise lovind cu toiagul a țâșnit izvor de apă poporului însetat (Exod XVII, 6) preînchipuie pe Domnul Hristos, căci din Ei izvorăsc daruri dătătoare de viață; Iisus Hristos dăruiește apa cea vie. Nu numai samarinencei la fântâna lui Iacob (Ioan IV, 14), ci tuturor oamenilor. Mielul pascal închipuie pe Mielul lui Dumnezeu 'Cel ce ridică păcatul lumii' (Ioan I, 29) prin jertfirea Sa. Vechiul Testament este plin de astfel de asemănări. În al doilea rând vin
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_praznicul_nasterii_dom_stelian_gombos_1387289142.html [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
Botezătorul („Tăerea capului S.Ioan”), Înălțarea Sfintei Cruci („Înălțarea Crucii”), Omul cel setos („Omul cel sătos”), iar pe peretele nordic (de la vest la est): Omul cel robit („Omul cel robit”), Duminica Orbului („Dumineca orbului”), Duminica Tomii („Dumineca Tomi-Is.Hs.”), Duminica Samarinencei („Dumineca Samarinăn.”-Is.Hs.”), Intrarea în biserică a Maicii Domnului (Intrarea în biserică a Preaci”) și Omul cel gol („Omul cel gol”). Registrul I îl compun (de la sud la nord) scenele: Cain și Abel („Cain” - „Abel”) și Sf. Prooroc Iona
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
viețile unor sfinți: Lupta lui Nestor cu Lie, Înălțarea sfântului Ilie și Sfântul Anton ispitit de diavoli . Pictura pronaosului este aproape în întregime închinată Judecății de Apoi și unor teme auxiliare: Pilda fecioarelor, cu semnificație eshatologică, Învierea lui Iisus și Samarineanca la fântână ca simboluri ale speranței în viața veșnică. Pe peretele estic este înfățișată Maica Domnului încadrată de prooroci. Judecata de Apoi se desfășoară pe pereții de vest, sud și nord. În centru se află Iisus Pantocrator, încadrat de apostoli
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
și două scene cu sens eshatologic frecvente în Maramureș: Pilda fecioarelor și Lupta lui Nestor cu Lie. Alături de diferite momente din viața lui Iisus (Iisus ispitit de diavol, Iisus și fariseii, Iisus acasă la Simon, Intrarea în Ierusalim, Vindecarea orbului, Samarineanca la fântână, Pilda bogatului care strânge averi pe pământ), mai sunt înfățișate Lapidarea sfântului Ștefan și Lupta lui David cu Goliat. La 1800, tâmpla și extremitatea estică a bolții au fost acoperite cu bucăți de pânză, peste care s-a
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
reprezentările: Dumnezeu Tatăl; Is.Hr., Sf .Duh (porumbelul). Chenare, pe motivul frunzei de stejar, împart transversal și longitudinal restul boltii. În capete sunt zugrăviți evangheliștii, între aceste compoziții temele fiind repartizate pe două registre. La nord: Petru pe mare; Dumineca Samarinencei; Pildă lui Ioan proorocul cu gaturile de balaur (scenă din Apocalipsa). La sud:Alungarea duhurilor rele; Dumineca orbului; Dumineca mironosițelor. Registrul următor cuprinde scene din ciclul patimilor. La nord: Spălat-au mâinile și picioarele mele; Și l-au răstignit între
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
Cunoscătoare a Sfintei Scripturi, femeia citează episodul nunții din Cana Galileii, dar și cel cu femeia din Samaria. Este conștientă că, interpretând aceste pasaje biblice, Biserica apuseană a stabilit că doar o căsnicie este recunoscută, binecuvântată și permisă. Exemplul femeii samarinence, concubină a mai multor bărbați, devine un prototip pentru târgoveața din Bath, o pildă negativă ce ar trebui evitată, cu care totuși se identifică. Femeia noastră nu acceptă preceptul „Crede și nu cerceta”, ci, ca orice spirit malițios, se interoghează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-ntreb: de ce, mă rog, al cincelea/ Nu fuse soț în cinste pentru ea?/ Cam câți putea să ieie după lege?”276 Târgoveața reprezintă, cu siguranță, o întruchipare fidelă a tot ce este carnal, de aceea se și identifică cu femeia samarineancă, pe care o evocă și cu care are similitudini 272 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 278. 273 S. H. Rigby, op. cit., pp. 148-149. 274 Ibidem. 275 H. Marshall Leicester, Jr., Of a Fire in the Dark: Public and Private Feminism in
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
The Wife of Bath's Tale, în „Women's Studies”, vol. 11, nr. 1-2, 1984, p. 173. 276 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 278. 95 certe, ambele fiind căsătorite de cinci ori, ducând o viață destul de libertină. „Asemănarea târgoveței cu femeia samarineancă evidențiază, o dată în plus, corelarea ei cu Vechiul Testament, cu tot ce este carnal și cu perceperea sensului literal al textelor”277. Cu toate acestea, femeia din Samaria îi este superioară: deși dusese o viață dezordonată, are totuși puterea de a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o exegetă lipsită de credibilitate, face numeroase confuzii, interpretează în manieră proprie textele, încearcă să obțină o justificare pentru actele ei de libertinaj.281 Mărturisește franc că nu înțelege episodul nunții din Cana Galileii sau cel de la fântână, cu femeia samarineancă, se simte mai sigură pe tărâmul exemplelor 277 S. H. Rigby, op. cit., p. 146. (trad. n.) 278 Ibidem, p. 145 . 279 Ibidem. (trad. n.) 280 Mary Carruthers, Clerk Jankyn At Hom to Bord / With My Gossib, în „English Language Notes
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
eliberării pentru toate femeile. Putem spune că Mântuitorul a redescoperit lumii valoarea femeii, a scos la lumină sufletul și valoarea ei. Domnul Hristos a avut între ascultătorii săi apropiați și femei ca Marta și Maria din Betania. A vorbit femeii samarinence împărtășindu-i har și putere de a vesti pe Mesia locuitorilor din Sichem. Oamenii înainte de Hristos obișnuiau să dea carte de despărțire soțiilor lor pentru orice pricină (motiv). Domnul Iisus a întărit poziția femeii în familie când a spus „ceea ce
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
fântână e sădit un pom și sub pom înălțată Sfânta Cruce. Bei apă rece și te odihnești la umbră; îți va fi iar sete și soarele iar te va arde. Dar apa vie, izvorâtă din coasta Răstignitului, de care înseta samarineanca, și umbra harului îți sunt puse înaintea ochilor sufletești ca să știi să mulțumești și să-l pomenești în mulțumirea ta pe cel ce a săpat fântâna în numele Domnului pentru drumeții însetați. La un izvor amenajat cu uluce, din care să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fără mărturisire? Poți primi Botezul în absența Crezului? Poți lua ungerea din Taina Sfântului Maslu fără citirea Evangheliilor? De când mărturisirea „în cuvinte” reprezintă defectul „elitei”? Cum s-au mântuit tâlharul și desfrânata, dacă nu prin cuvinte? Cum și-a dovedit samarineanca dragostea dacă nu prin „vorbă mintoasă” (N. Steinhardt)? Cuvinte avem, uneori numai cuvinte, dulcea lor mângâiere, pentru cei dragi. Când nu mai sunt în preajmă nici flori parfumate, nici cărți de preț, avem ca daruri, pentru cei iubiți, „o samă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
să crească” (1 Corinteni 3, 6). După îndemnul: „Aceasta să facețiîntru amintirea Mea!” (Luca 22, 19), cu referire însă la incandescența duhovnicească de după Înviere, Mântuitorul a îndemnat, deasemenea, în mod expres: „Cereți!”, adresându-se lor ca cei ce, maimult decât samarineanca (Ioan 4, 10), sunt cei ce cunosc „darul luiDumnezeu” și „Cine” este Cel ce îi îndeamnă: „Cereți și veți primi cabucuria voastră să fie deplină” (Ioan 16, 24), devenind înfiere mângâietoare a Duhului și ieșire a lui Dumnezeu ca „Tată
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
să fac. Nu mai vreau atâtea rele, Mă-ngrozesc de viață mea, Ci-mi da Mâna Ta, Iisuse, Si cu lacrimi o aș spală, Și-n prăpastia adâncă Am văzut eu Milă Ta. Auzită de la tatăl meu, când eram copil Samarineanca Când Iisus, de prin Iudeea Mergea iar în Galileea, în drumul spre Țara Sa Prin Samaria trecea. Și-n Samaria sosind La Sihar El S-a oprit Lângă drum, la o fântână, Pentru un ceas de odihnă. Atunci a venit
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
venit să-și ieie Apă-n vas și o femeie. Vasul plin când și l-a scos „Dă-Mi să beau!” a zis Hristos. Ea-L privește cu mirare: „Cum ceri mie apă, oare, Tu fiind de neam Iudeu Iar Samarineanca eu?” „Femeie, de-ai fi știut De băut Cin’ ți-a cerut, Tu-I dădeai, iar El ție Ți-ar fi dat din apa vie.” „Fântâna-i adâncă tare, Nu știu cum ai fi în stare Apă vie să îmi dai, Sau
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]