39 matches
-
dâmb* îi o căsuță, inge o trăit matușa.Pareți s-or scorojât, varu” s-o gesprins pa colțuri;N-are cini să mai lipească vatra spartă pa alocuri.Scârțâie c-un geamăt lung țâțâna ge țâne ușa,Înlontru încă să samce sufletu” ge la matușa.Pa stelaj* ș-acu” așceaptă un șustăr* alb pântru lapceCe-l umplea mulgând gimneața, patru oi și două capre.Firongu* ge la fereasta timpul l-o îngălbinit,Cuiele ge la cingeie* gi-umezal-au ruginitCa și lanțu” lămpii
CORNELIA NEAGA by http://confluente.ro/articole/cornelia_neaga/canal [Corola-blog/BlogPost/375843_a_377172]
-
dâmb* îi o căsuță, inge o trăit mătușa. Pareți s-or scorojât, varu” s-o gesprins pa colțuri; N-are cini să mai lipească vatra spartă pa alocuri. Scârțâie c-un geamăt lung țâțâna ge țâne ușa, Înlontru încă să samce sufletu” ge la mătușa. Pa stelaj* ș-acu” așceaptă un șustăr* alb pântru lapce Ce-l umplea mulgând gimneața, patru oi și două capre. Firongu* ge la fereasta timpul l-o îngălbinit, Cuiele ge la cingeie* gi-umezal-au ruginit Că și
ÎN GRAI- de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1496138442.html [Corola-blog/BlogPost/368879_a_370208]
-
dinții rânjiți, în chip de pisică fără păr cu ochii înfocați și holbați, în chip de cioară mare cu ochii de sânge și în chip de păianjen mare și negru. Boala de care sunt atinși copiii după ce li se arată Samca poartă numele de "răutatea copiilor". Samca are 19 nume: "Vestitia, Navadaraia, Valnomia, Sina, Nicosda, Avezuha, Scorcoila, Tiha, Miha, Grompa, Slalo, Necauza, Hatavu, Hulila, Huva, Ghiana, Gluviana, Prava și Samca". Pentru a se apăra de Samca, oamenii trebuie să îi scrie
Samca () [Corola-website/Science/299523_a_300852]
-
fără păr cu ochii înfocați și holbați, în chip de cioară mare cu ochii de sânge și în chip de păianjen mare și negru. Boala de care sunt atinși copiii după ce li se arată Samca poartă numele de "răutatea copiilor". Samca are 19 nume: "Vestitia, Navadaraia, Valnomia, Sina, Nicosda, Avezuha, Scorcoila, Tiha, Miha, Grompa, Slalo, Necauza, Hatavu, Hulila, Huva, Ghiana, Gluviana, Prava și Samca". Pentru a se apăra de Samca, oamenii trebuie să îi scrie toate cele 19 nume pe un
Samca () [Corola-website/Science/299523_a_300852]
-
negru. Boala de care sunt atinși copiii după ce li se arată Samca poartă numele de "răutatea copiilor". Samca are 19 nume: "Vestitia, Navadaraia, Valnomia, Sina, Nicosda, Avezuha, Scorcoila, Tiha, Miha, Grompa, Slalo, Necauza, Hatavu, Hulila, Huva, Ghiana, Gluviana, Prava și Samca". Pentru a se apăra de Samca, oamenii trebuie să îi scrie toate cele 19 nume pe un perete al casei sau trebuie să convingă pe altcineva să scrie un descântec, pe care să-l poarte apoi asupra lor. Acest descântec
Samca () [Corola-website/Science/299523_a_300852]
-
copiii după ce li se arată Samca poartă numele de "răutatea copiilor". Samca are 19 nume: "Vestitia, Navadaraia, Valnomia, Sina, Nicosda, Avezuha, Scorcoila, Tiha, Miha, Grompa, Slalo, Necauza, Hatavu, Hulila, Huva, Ghiana, Gluviana, Prava și Samca". Pentru a se apăra de Samca, oamenii trebuie să îi scrie toate cele 19 nume pe un perete al casei sau trebuie să convingă pe altcineva să scrie un descântec, pe care să-l poarte apoi asupra lor. Acest descântec o va face pe Samca să
Samca () [Corola-website/Science/299523_a_300852]
-
de Samca, oamenii trebuie să îi scrie toate cele 19 nume pe un perete al casei sau trebuie să convingă pe altcineva să scrie un descântec, pe care să-l poarte apoi asupra lor. Acest descântec o va face pe Samca să se ducă în schimb la cel care l-a scris, dar, dacă acesta este un om bătrân, care și-a trăit viața, Samca nu îi va face rău, ci doar îl va face să scrâșnească din dinți în somn
Samca () [Corola-website/Science/299523_a_300852]
-
un descântec, pe care să-l poarte apoi asupra lor. Acest descântec o va face pe Samca să se ducă în schimb la cel care l-a scris, dar, dacă acesta este un om bătrân, care și-a trăit viața, Samca nu îi va face rău, ci doar îl va face să scrâșnească din dinți în somn.
Samca () [Corola-website/Science/299523_a_300852]
-
un diavol, care se află În luptă cu Îngerul; după cum biruiește unul sau altul, omul face fapte bune sau rele. Într-o ordine aleatoare, duhurile rele ar fi: Avestița (duh necurat care chinuiește mama și copilul la naștere, numită și Samca, Aripa Satanei), Boglodate (dihănii spurcate care vatămă nou-născutul În timpul nopții; moașele, dacă aud vreun zgomot, fac cruce, aprind tămâie și strigă la aceste duhuri să se ducă În lemn și În piatră), Bosorcăi (duhuri necurate care schimbă copiii), Crasnic (diavol
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
omoară copiii cei nebotezați și ascunde sufletele lor Într-un soc, unde petrec până ce putrezește trupul, din care pricină românii nu prea strică socul). Artur Gorovei arată În Datinile noastre la naștere că femeile Însărcinate se tem În special de Samca (numită În Muntenia Avestița, aripa Satanei, iar În Bucovina, Spurcata) și dă ca exemplu pe Fecioara Maria, când era Însărcinată cu Iisus Hristos. Samca a Încercat s-o smintească, adică s-o chinuiască. Dar Arhanghelul Mihail a Întâlnit-o și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Artur Gorovei arată În Datinile noastre la naștere că femeile Însărcinate se tem În special de Samca (numită În Muntenia Avestița, aripa Satanei, iar În Bucovina, Spurcata) și dă ca exemplu pe Fecioara Maria, când era Însărcinată cu Iisus Hristos. Samca a Încercat s-o smintească, adică s-o chinuiască. Dar Arhanghelul Mihail a Întâlnit-o și a luat-o la bătaie cu un bici de foc, până ce duhul cel necurat i-a făgăduit că nu se va mai apropia niciodată
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a Încercat s-o smintească, adică s-o chinuiască. Dar Arhanghelul Mihail a Întâlnit-o și a luat-o la bătaie cu un bici de foc, până ce duhul cel necurat i-a făgăduit că nu se va mai apropia niciodată. Samca are 19 si chiar 24 de numiri, se arată femeilor Îngreunate și copiilor, luând forma tuturor animalelor, cu excepția oii, vițelului și porumbelului, Întrucât acestea personifică nevinovăția și curățenia. Pentru ca Samca să nu se apropie de casă și de persoana la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
i-a făgăduit că nu se va mai apropia niciodată. Samca are 19 si chiar 24 de numiri, se arată femeilor Îngreunate și copiilor, luând forma tuturor animalelor, cu excepția oii, vițelului și porumbelului, Întrucât acestea personifică nevinovăția și curățenia. Pentru ca Samca să nu se apropie de casă și de persoana la care se găsesc numirile ei, În multe case sunt scrise pe perete aceste numiri și multe femei Însărcinate poartă asupra lor o cărticică manuscrisă, numită Rugăciunea Sf. Arhanghel Mihail, pe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care se găsesc numirile ei, În multe case sunt scrise pe perete aceste numiri și multe femei Însărcinate poartă asupra lor o cărticică manuscrisă, numită Rugăciunea Sf. Arhanghel Mihail, pe care trebuie s-o scrie numai un om bătrân, căruia Samca n-are' ce-i face. Narațiunile mitologice păstrează motivul furtului și al schimbului de copii, atribuind această acțiune negativă Diavolului. Încălcarea interdicției de a nu lăsa singur pe Întuneric copilul nebotezat duce la schimbarea lui de către Necuratul. Obiceiul de a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nu vreau să accept că, cu bățul scrijelește la suprafață praful mărunt din vatra de lut, și-ncepe cadențat descântecul nemaiauzit de răul copiilor, Ieși ceas rău, ieși tu rău, ceas rău cu speriet, spune descântul numind ceasurile rele, cu samcă, cu moroi, cu strigoi, cu diavolițe rele, și cu ce-or mai fi fiind, le numește baba Zamfira pe toate apoi le scoate din vârful capului, din creierii capului, din cleștele obrazului, le scoate din toate locurile firave în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
o mare greutate, mușcături, ciupeli și gîdilituri și, din cauza aceasta, apoi, dacă se află în stare binecuvîntată, naște copilul mort". De aceea cheamă moașa sau o babă știutoare, marți sau vineri, pentru a fi descîntată spre a scăpa de pericol. Samca sau Avestia sînt chiar mai pernicioase decît Zburătorul, de care femeia însărcinată trebuie să se ferească. Dacă a fost, totuși încercată, apelează la un preot sau un călugăr (asta în părțile Bucovinei) care să-i scrie, sub formă de cărticică
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
Aceasta se întâmplă mai ales când demonului i se pretinde ceva : obiecte răpite sau cunoștințe deținute de acesta. Să trecem în revistă câteva exemple, pentru că ele conțin motive similare cu cele din scenariul colindei în discuție. într-un Descântec de Samcă (Avestiță) - cules în Bucovina și publicat prima dată în 1869 -, arhanghelul Mihail prinde demonul feminin De părul capului Și o leagă Cu lanțuri de fier [...] Și începu A o bate foarte tare Ca să spuie Toate meșteșugurile [și numele] sale (41
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și păltinași (54, p. 86). 6. Paltinul psihopomp Rândurile care urmează se referă la felul în care a fost valorizat paltinul în legenda Sfântului Sisinie (Sisoe). Un sfânt care, în mentalitatea populară, apără lehuzele și pruncii de demonul feminin Avestița (Samca, Aripa Satanei etc.). Cercetătoarea Mihaela Timuș, colega mea de la Institutul de Istorie a Religiilor, a publicat recent un studiu în care Avestița (cu două imagini inedite) este privită în comparație cu alte demonițe similare din mitologia orientală (135). Cea mai veche atestare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
justificată de caracte- rul pregnant etiologic al legendei Sfântului Sisinie, caracter care a contaminat probabil și „poveștile” copacilor. În producțiile folclorice neetiologice (cum este bocetul sau descântecul) acest motiv nu apare. Mai mult decât atât, de regulă, în „descântecele de Samcă (Avestiță)” nu este atestat deloc motivul „copacii întâlniți în cale” (vezi cele publicate de Simeon Florea Marian în 1868 ; cf. 18, pp. 456-459). În unele descântece „de apucate (de strâns)” - derivate din aceeași „temă” (95) - apare motivul „întâlnirea/interogarea copacilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
era firească și chiar pare să fi preocupat traducătorul, așa cum reiese, de exemplu, din felul în care a tradus/redactat un alt canon (al Sinodului al V-lea ecumenic, an 553), prevedere sinodală care înfiera pe preoții care descântau de Samcă : „Se cuvine a se caterisi și preoții acei ce cetesc la bolnavi hârtia ce se numește a Ghélei [în original Ghilló - n. A.O.], precum în limba noastră Samcă” (52, p. 168). Pe de altă parte, înlocuirea de care vorbeam (a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ecumenic, an 553), prevedere sinodală care înfiera pe preoții care descântau de Samcă : „Se cuvine a se caterisi și preoții acei ce cetesc la bolnavi hârtia ce se numește a Ghélei [în original Ghilló - n. A.O.], precum în limba noastră Samcă” (52, p. 168). Pe de altă parte, înlocuirea de care vorbeam (a expresiei „izgonitori de nori” cu cea de „solomonari”) nu ar fi fost oportună, pentru că ea ar fi limitat în mod nejustificat subiectul înfierării. „[Iz]gonitori de nori” nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
jucat un rol însemnat, se pare din cele mai vechi timpuri. Ceea ce mă interesează acum este faptul că talismanul (cel care cuprindea un descântec sau formule/litere magice) era de multe ori numit carte. Să amintesc, de exemplu, Cartea de Samcă, descântecul-amuletă purtat de lehuze și de copiii mici, până la trei ani, cu scopul de a alunga (cu ajutorul Sf. Sisoe) demonul Samca. Acest demon feminin este o personificare a „frigurilor” și a altor boli care „la unii li trece cu descântece
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cuprindea un descântec sau formule/litere magice) era de multe ori numit carte. Să amintesc, de exemplu, Cartea de Samcă, descântecul-amuletă purtat de lehuze și de copiii mici, până la trei ani, cu scopul de a alunga (cu ajutorul Sf. Sisoe) demonul Samca. Acest demon feminin este o personificare a „frigurilor” și a altor boli care „la unii li trece cu descântece de Samcă sau li se face de călugării iscusiți o carte în care este făcut chipul dracului înconjurat de o scrisoare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
purtat de lehuze și de copiii mici, până la trei ani, cu scopul de a alunga (cu ajutorul Sf. Sisoe) demonul Samca. Acest demon feminin este o personificare a „frigurilor” și a altor boli care „la unii li trece cu descântece de Samcă sau li se face de călugării iscusiți o carte în care este făcut chipul dracului înconjurat de o scrisoare care cuprinde diferite blesteme” (124, p. 6 ; vezi și 95, p. 263 ; 127, p. 247). Textul-amuletă Visul Maicii Domnului se încheie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au generat sau, cel puțin, au influențat motivul „peatra [cartea] înțelepților [solomonarilor]” din tradiția populară românească. Numele de „carte” putea să-l primească având în vedere înțelesul arhaic, popular al acestui cuvânt : amuletă cu înscrisuri magice, talisman (cf. Cartea de Samcă). Dar, în aceeași măsură, motivul respectiv putea fi generat/influențat și de motivul „Cartea lui Solomon” (Solomonia). La jumătatea secolului al XIX- lea, pentru ardeleanul Paul Vasici, „Cartea Șolomonia este o peatră [din posesia șolomonarilor - n. A.O.]... și cele ce
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]