86 matches
-
prezenta de asemenea fără ambalaj, doar cu o etichetă din material biologic indicând caracteristicile enumerate mai sus și mențiunea "Pane di Altamura". Pe etichetă trebuie să apară marca, purtând obligatoriu denumirea de origine protejată. Simbolul grafic este format din "scutul samniților având deasupra o coroană împărțită în patru cu carouri roșii și albe". În centrul ovalului apare pe orizontală, pe trei rânduri, mențiunea "Pane DOP di Altamura". Specificațiile de imprimare ale mărcii sunt indicate mai jos: - tipul imprimării: 100 % pantone 323
jrc6132as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91304_a_92091]
-
nord, Latium și o parte din Campania la sud, inclusiv Capuâ. Au fost aliați cu cartaginezii pe termen limitat. După ce au fost învinși într-o bătălie năvală în față cetății Cumae în 474 i.en., Capuâ a ajuns pe mâna samniților în 432 i.en. Samniții și alte populații italice au blocat ulterior expansiunea grecilor. Etruria septentrională a prosperat, porturile situate pe aceste meleaguri realizând un comerț activ cu Grecia continentală, mai ales cu Atena. Colonizarea greacă s-a intensificat în
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
din Campania la sud, inclusiv Capuâ. Au fost aliați cu cartaginezii pe termen limitat. După ce au fost învinși într-o bătălie năvală în față cetății Cumae în 474 i.en., Capuâ a ajuns pe mâna samniților în 432 i.en. Samniții și alte populații italice au blocat ulterior expansiunea grecilor. Etruria septentrională a prosperat, porturile situate pe aceste meleaguri realizând un comerț activ cu Grecia continentală, mai ales cu Atena. Colonizarea greacă s-a intensificat în anii 770 i.en., în
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
și-au asigurat dominația asupra întregii peninsule italice, cu excepția Galliei Cisalpine. De-a lungul ultimelor secole, Roma și-a învins fiecare rival care stătea în calea dominației ei asupra peninsulei italice. Liga Latină a fost dizolvată în timpul războiului latin, iar samniții au fost învinși în cele trei războaie samnite. Orașele din Magna Graecia au intrat sub autoritatea Romei după invazia lui Pyrrhus, regele Epirului. Între timp, Cartagina se consideră o putere navală dominantă în vestul Mediteranei. Inițial fiind o colonie feniciană
Primul Război Punic () [Corola-website/Science/317973_a_319302]
-
dus la abandonarea modurilor mai vechi de luptă. Gărzile de corp ale regelui erau recrutate preponderent din unitățile ecvestre de tip "equites". O sursă fragmentară, dar de încredere, „Ineditum Vaticanum”, consemnează că equites nu s-au remarcat până la războaiele cu samniții din secolul IV î.H. O reformă importantă a armatei a avut loc în timpul lui Servus Tullius, care a creat sistemul "servian". Titus Livius și Dionysus au relatat detaliat despre acest sistem. Valoarea averii tuturor bărbaților romani era înregistrată într-
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
trei sute de morminte din secolele al VII-lea-al III-lea î.e.n. într-o necropolă asociată orașului. În aceste morminte s-au găsit multe bucăți de vase ce reprezintă dovezi arheologice ce dau informații despre perioada oscană. Se pare că samniții au preluat orașul oscan în secolul al V-lea î.e.n.. Printre numeroasele vile găsite la Stabiae, cele mai celebre sunt Villa San Marco, Villa Del Pastore și Villa Arianna. Printre alte vile se numără Villa Carmiano, Villa del Petraro și
Stabiae () [Corola-website/Science/323533_a_324862]
-
de populații numeroase indoeuropene, iar relațiile dintre acestea și Romă au presupus contacte militare sau stabilirea unor alianțe. Nevoia de a ocupa zone agricole, ogoare și pășuni, accesul la sare și resurse metalifere, i-a determinat să conducă campanii împotriva samniților, campanienilor, etruscilor, galilor și orașelor grecești. Romă se află în coaliția latină, membră cu drepturi și obligații egale cu ale celorlalte cetăți. Romă se impune ca hegemon al acestei ligi, afirmându-și preponderenta asupra altor populații vecine din Latium. Expansiunea
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
salinele de la gurile Tibrului și supun alte centre etrusce, printre care și Volsinii, centru religios etrusc. Romă și restul Latiumului s-au confruntat cu puternică presiune din partea populațiilor sabellice, coborâte din munți. Muntenii doreau să se stabilească în Latium, iar samniții s-au stabilit în Campania. Volscii, sabini, equii și hernicii invadau au invadat Latium. Multe dintre cuceririle și coloniile puse pe seama Romei aparțineau Ligii Latine, iar Romă a făcut compromisul de a accepta invadatorii, printre care cei 5000 de sabini
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
Romă impune latinilor pacea între așezările lor și au exercitat un protectorat asupra Etruriei. În 348 î.Hr., a încheiat un tratat cu Cartagina. Invaziile ulterioare ale celtlor au slăbit Etruria și Latium. Amenințarea galica a fost eliminată în 332-329 î.Hr. Samniții și triburile sabelice erau reunite într-o confederație, în zona central-sudică, fiind o populație de pastori. Din zonele montane au traversat Campanie spre zonele de câmpie litorala, intrând în conflict cu cetățile campaniene. Romă a reluat și accelerat expansiunea în
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
populație de pastori. Din zonele montane au traversat Campanie spre zonele de câmpie litorala, intrând în conflict cu cetățile campaniene. Romă a reluat și accelerat expansiunea în toate direcțiile. Armata română concentra 10 legiuni. A intervenit în conflictele dintre muntenii samniți și agricultorii campanieni. Inevitabilă ciocnire cu federația samniților a avut loc și a fost cumplită. Românii stânjeneau transhumanta samniților spre pășunile de pe litoral, samniții fiind săraci, dar numeroși și buni războinici. Au atras de partea lor populații italice, iar în
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
Campanie spre zonele de câmpie litorala, intrând în conflict cu cetățile campaniene. Romă a reluat și accelerat expansiunea în toate direcțiile. Armata română concentra 10 legiuni. A intervenit în conflictele dintre muntenii samniți și agricultorii campanieni. Inevitabilă ciocnire cu federația samniților a avut loc și a fost cumplită. Românii stânjeneau transhumanta samniților spre pășunile de pe litoral, samniții fiind săraci, dar numeroși și buni războinici. Au atras de partea lor populații italice, iar în anii 348-338 î.Hr., a fost momentul crucial în
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
campaniene. Romă a reluat și accelerat expansiunea în toate direcțiile. Armata română concentra 10 legiuni. A intervenit în conflictele dintre muntenii samniți și agricultorii campanieni. Inevitabilă ciocnire cu federația samniților a avut loc și a fost cumplită. Românii stânjeneau transhumanta samniților spre pășunile de pe litoral, samniții fiind săraci, dar numeroși și buni războinici. Au atras de partea lor populații italice, iar în anii 348-338 î.Hr., a fost momentul crucial în expansiunea maritimă română, Romă, fiind abia intrată într-o politică mediteraneană
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
accelerat expansiunea în toate direcțiile. Armata română concentra 10 legiuni. A intervenit în conflictele dintre muntenii samniți și agricultorii campanieni. Inevitabilă ciocnire cu federația samniților a avut loc și a fost cumplită. Românii stânjeneau transhumanta samniților spre pășunile de pe litoral, samniții fiind săraci, dar numeroși și buni războinici. Au atras de partea lor populații italice, iar în anii 348-338 î.Hr., a fost momentul crucial în expansiunea maritimă română, Romă, fiind abia intrată într-o politică mediteraneană datorită raporturilor sale cu orașul
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
a fost momentul crucial în expansiunea maritimă română, Romă, fiind abia intrată într-o politică mediteraneană datorită raporturilor sale cu orașul etrusc Caere, care măsură 150-420 hectare, dispunând de o flotă numeroasă, cu strânse legături cu Cartagina. Treptat, prin înfrângerea samniților de lângă muntele Gaurus și de la Suessula, Capuâ și și Neapolis au fost subordonate Romei, trecute sub protectorat român, iar Latium era încercuit de garnizoanele române, creându-se coloniile de la Norba și Setia. Între 343-272 î.Hr., s-au desfășurat cele patru
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
Neapolis au fost subordonate Romei, trecute sub protectorat român, iar Latium era încercuit de garnizoanele române, creându-se coloniile de la Norba și Setia. Între 343-272 î.Hr., s-au desfășurat cele patru războaie romano-samnite. În 343 î.Hr., campanienii sunt înfrânți de samniți și se retrag în capitala lor Capua, de unde cer ajutor Romei.Romanii nu au intervenit în conflict pentru că semnaseră anterior un acord cu samniții. Campanienii au promis că vor intra sub deplină lor stăpânire dacă românii vor interveni de partea
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
343-272 î.Hr., s-au desfășurat cele patru războaie romano-samnite. În 343 î.Hr., campanienii sunt înfrânți de samniți și se retrag în capitala lor Capua, de unde cer ajutor Romei.Romanii nu au intervenit în conflict pentru că semnaseră anterior un acord cu samniții. Campanienii au promis că vor intra sub deplină lor stăpânire dacă românii vor interveni de partea lor. Capua era un oraș bogat, iar ogoarele fertile vor constitui un important câștig pentru români. Din punct de vedere strategic, o instalare română
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
constitui un important câștig pentru români. Din punct de vedere strategic, o instalare română în zonă, ar fi însemnat o încercuire a Latimului și o eficiență modalitate de a o controla. Miza era dominarea peninsulei italice. Românii au tăiat accesul samniților spre cele două țărmuri maritime, i-au atacat din spate, din Apulia. Pentru a încerca să-și recapete libertatea, orașele ligii latine, precum și orașele Capua și Cumae se revoltă între 341-338 î.Hr. Revoltă este suprimata prin victoria română de la Capua
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
eșecuri din istoria militară a Romei. Romă pierde Luceria și Fregellae. Teritoriul este recâștigat prin recucerirea litoralului adriatic, dar în 312 î.Hr. o nouă ofensiva samnita provoacă grave pierderi românilor, în bătălia de la Lautullae. Deși zona Campaniei trecuse de partea samniților, Romă a reușit să recupereze Terracina, Capua și Nocera. românii au început construirea drumului care trebuia să lege Capua de Romă, via Appia. În 315 î.Hr., samniții i-au învins pe români la Lautulae. Numeroase populații și orașe italice au
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
grave pierderi românilor, în bătălia de la Lautullae. Deși zona Campaniei trecuse de partea samniților, Romă a reușit să recupereze Terracina, Capua și Nocera. românii au început construirea drumului care trebuia să lege Capua de Romă, via Appia. În 315 î.Hr., samniții i-au învins pe români la Lautulae. Numeroase populații și orașe italice au fost captate într-o coaliție antiromană, din care făceau parte etrusci, munteni sabellieni și gali. Soarta războiului închină în favoarea Romei din 314 î.Hr. Între 318-312 î.Hr., Capua
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
români și au instalat colonii în fertila Campania. În 304 î.Hr., s-a încheiat o pace favorabilă românilor, insă intervenția lor în Lucania a determinat reluarea conflictului și victoria clară a legiunilor la Sentinum în 295 î.Hr. , asupra armatei gallo-samnito-etrusce. Samniții au fost alungați de pe teritoriile lor și împinși spre Etruria. Romă a câștigat controlul asupra Italiei, dar samniții au continuat să reziste și să se opună, astfel, abia în 272 î.Hr., au fost definitiv învinși și supuși Romei. Astfel, a
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
insă intervenția lor în Lucania a determinat reluarea conflictului și victoria clară a legiunilor la Sentinum în 295 î.Hr. , asupra armatei gallo-samnito-etrusce. Samniții au fost alungați de pe teritoriile lor și împinși spre Etruria. Romă a câștigat controlul asupra Italiei, dar samniții au continuat să reziste și să se opună, astfel, abia în 272 î.Hr., au fost definitiv învinși și supuși Romei. Astfel, a luat astfel naștere statul romano-campanian. Un pericol major s-a conturat în sud, cănd bogată și influența cetate
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
abia în 272 î.Hr., au fost definitiv învinși și supuși Romei. Astfel, a luat astfel naștere statul romano-campanian. Un pericol major s-a conturat în sud, cănd bogată și influența cetate grecească din sudul Italiei, Tarentul, nu a acceptat distrugerea samniților, nici alianța dintre Romă și Cartagina, prin care și-au delimitat zonele lor de influență în Italia și Sicilia. Sprijinită de aliații ei osci și campanieni, Romă a lansat o expediție militară în golful Tarentului. Tarentinii au solicitat și obținut
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
Hannibal constietiza că forțele sale nu erau capabile să conducă un asediu asupra Romei și dorea doar să o izoleze de bazele ei italice. Astfel, și alți aliați meridionali au trecut de partea cartaginezilor. Mulți aliați precum bruttienii, lucanienii și samniții, Capua, au trecut de partea lui Hannibal. A încheiat cu acestă în 215 î.Hr. un tratat care prevedea împărțirea Italiei între Capua și Cartagina, după lichidarea puterii române. În 214 î.Hr., s-a înfiripat un proiect de făurire a unui
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
24 de volume, începută în jurul anului 100 și păstrată fragmentar (circa 1/2 din lucrarea inițială ), reface, de pe poziții filoromane, istoria Cetății Eterne de la începuturile mitice până în secolul al II-lea, tratând și istoria popoarelor cucerite, în ordinea subjugării lor (samniți, gali, cartaginezi, macedoneni etc). Cartea a 23-a, considerată pierdută, prezența războaiele daco-romane. Abordînd criteriul etnografic în abordarea prezentării evenimentelor, Appianus este totodată adeptul unui stil sobru, influențat de mijloacele de expresie specifice celei de-a doua sofistici, curent retoric
Appian () [Corola-website/Science/317951_a_319280]
-
grupul sabellic osc-umbrian, ceea ce explică ecarturile constatate dintre limba oscă și limba latină. Stabiliți în Campania preromană spre sfârșitul secolului al V-lea î.Hr., oscii au adoptat alfabetul etrusc, iar în secolul al V-lea î.Hr., au fost supuși de samniți. Împreună cu aceștia, vor fi încorporați în Republica Romană, după Bătălia de la Sentinum (295 î.Hr.) din al Treilea Război Samnit. Nu putem vorbi de un stat osc propriu-zis. Într-adevăr, nu s-a găsit nicio urmă a unei puteri centrale, ci
Osci () [Corola-website/Science/327339_a_328668]