152 matches
-
postelectoral al UDMR, îl intrigă la culme faptul că artizanii corupției de azi sînt exact ,crocodilii trecutului", Catedrala Mîntuirii ține de ,gigantismul totalitar", antiamericanismul i se pare o modă prostească, România nu e pregătită cu adevărat să intre în UE, sanctificarea lui Ștefan cel Mare și cea a lui Eminescu țin de propaganda cea mai ieftină făcută de ,maneliștii culturali", TVR-ul a avut întotdeauna ,reflexul aservirii față de putere", instituții culturale importante ale statului (USR, Academia, ICR) au încăput pe mîna
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
foarte diferite între ele : i.) Parcurile industriale cu zero-emisii. îi.) Parcurile industriale virtuale. Dar nici una dintre aceste abordări extreme n-ar putea fi pusă la adăpost de critică și ‚instituționalizata’ automat. Se știe că instituția bisericii catolice, analizând candidaturile la sanctificare și beatificare, oferea un rol în dezbatere și personajului chemat Advocatus Diaboli. În ceea ce privește considerarea rolului ce îl pot avea parcurile industriale cu „emisii poluante zero” în succesul dezvoltării durabile, „avocatul diavolului” pledând împotriva clamărilor de perfecțiune zero-emisii ale parcurilor industriale
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
tiraj că îi furniza fete pentru consum lui Eugen Barbu? Pe de altă parte și în alt registru, faptul că Biserica Ortodoxă nu privește cu ochi buni această expoziție e căt se poate de explicabil, pînă la un punct. După sanctificarea lui Ștefan cel Mare BOR nu mai poate rămîne indiferentă față de expozițiile laice care îl au ca subiect pe proaspătul sfînt. Aici intrăm însă într-o discuție ceva mai complicată. Dacă Biserica Ortodoxă sanctifică pe cineva, personaj istoric, el nu
Scandalul lui Fane by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12057_a_13382]
-
rețetă "morală". Iuda modern e un mutant, culpa morală nu-l mai necăjește, nu mai este încercat de criza de conștiință. E un Iuda decăzut calitativ. Acesta nu e totuna cu Acela. Fapta lui ucide, dar nu mai are forța sanctificării celui sacrificat. Biblicul Iuda e constrâns din interior să se autopedepsească. Impulsul i-l dă conștiința (autocontrolul), faptul de a-și fi dat seamă sieși de trădarea comisă. în forma ei totală, paradigma e indisolubil legată de conștiință. înainte de a
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
glorii, din care trebuia să renască marele viitor al țării, era pentru Eminescu întruchipat de epoca ștefaniană. Patrimoniul textelor sale publicistice arată că Ștefan a fost pentru Poet , <pavăza creștinătății întregi>, (...), , dar și (...) Eminescu l-a înălțat pe pe altarul sanctificării, alăturându-l de Hristos și anticipând, prin admirația sa, cu mult timp înainte, voința Bisericii Ortodoxe Române de a-l canoniza și a-l include în calendarul sfinților noștri autohtoni”; ,, Nu întâmplător, Bucovina era provincia <nedezlipită de sufletul poetului>, , aidoma
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
la un alt nivel, pe sensibilizarea primitivului și primitivizarea sensibilului: În somn, mutra asudată a lui Munteanu pare fața unui omuleț necăjit și bun." (Frig, pp. 46-47) Exemplul e edificator în egală măsură pentru mecanica dostoievskiană și argheziană a epicului (sanctificarea păcătosului/căderea în păcat a sfîntului) și pentru o "rețetă" de elaborare narativă în patru trepte: 1. banalul devine (e transcris) poetic/sensibil; 2. poeticul/sensibilul devine (e transcris) "urît"; 3. "urîtul" devine (e transcris) "estetic"; 4. "estetica urîtului" devine
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
într-o variantă frusta, tridimensională, anatomica și carnala, cel de-al doilea într-una mai sever codificata formal și care, chiar prin tehnică reliefului, trimite către severitatea efigiei și către încremenirea în epura. În jurul ideii de maternitate că forma de sanctificare a carnalului, într-o compoziție care include planurile mari și volume de un figurativism discret, glosează Nicolae Miră, iar Dinu Câmpeanu în compoziția Aripi, monumentala și decorativă în aceeași măsură, definește volumul prin exploatarea controlată a suprafeței și repune enunțul
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
la începutul anilor '30 s-a născut și o Ioană Dark, proletară în Chicago (Sfînta Ioana a Abatoarelor, de Brecht). La sfîrșitul anilor '30, Paul Claudel a scris un oratoriu dramatic, Ioana pe rug, cu muzica de Arthur Honegger... Între sanctificare și demitizare, între tragedie și farsă, între terestru și metafizic, personajul Ioanei d'Arc își continuă drumul, și e departe de a-și fi epuizat resursele. Ce face, acum, Luc Besson ? Fără prejudecăți sau inhibiții sau complexe culturale, Besson face
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
venerația, atîta timp cît nu degenerează în idolatrie intolerantă, pe atît de explicabilă e și demitizarea. Nu opiniile tinerilor din celebrul număr al DILEMEI sînt motive de îngrijorare, ci mentalitatea reziduală a unei epoci revolute. Sau atitudinile aberante, precum "propunerea sanctificării lui Eminescu, clamată în plin Parlament de un "tribun" supraponderal și veșnic agitat. A aspira să transferi cele ce țin de cultură în sfera cultului e o tristă dovadă de confuzie intelectuală, cu atât mai tristă și mai alarmantă cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
și se transformă într-un fel de inspectori impudici ai activității sexuale, ai patriotismului și chiar ai... romanismului românilor! În vremurile noastre, nu în acelea cantate duios de romanticii întârziați de pe Bahlui și Dâmbovița, supremul merit s-a redus la sanctificarea ideii de sărăcie, iar marea obsesie la apărarea unei economii băltind de combinate ruginițe și fabrici conectate direct la triunghiul Bermudelor (cu muncitorimea ei derutata cu tot). Ar merita, de dragul amuzamentului - că altceva oricum nu ne-a mai rămas! - să
Medalia N.A.T.O., clasa a II-a by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18034_a_19359]
-
aripi (pe spate)/ descopăr, atît de perlat, că poartă, cămașă ei de/ carne, un puf, o piele de mesteacăn în decembrie,/ moțul băiețesc și gură de cadet, sau de husar pe acoperiș" (Zburătoarea biblică). Așadar estetizarea devine o cale a sanctificării, prin relaxarea ultimului concept, iar nu invers, căci Adrian Popescu ține totuși la identitatea să spirituală, făcînd distincție între milă, că esența supraformală, și demnitate, ca o ipoteză artificială, dependentă de materia expresiei, suspectă prin strălucirea să factice, prin aspectul
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
semnează un edict prin care creștinismul devine religia oficială a imperiului. Cum se produce această transformare a împăratului Sapiens, de la contestare ironică și autoironică, de la vehemență celui ce dictează uciderea în arene a gladiatorilor creștini, până la acceptarea edictului și, implicit, sanctificarea să - acesta e drumul logic-ilogic foarte bine gradat în cele 15 epistole. Desigur, "zeii erau obosiți" - atât de obosiți încât "ziua de azi se încheie mâine" (ne amintim de una din ă"noimele" lui Brâncuși: azi e mâine). Se înțelege
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
reconstitui pe poet". Îl lăsăm pe cititor să judece singur logică și bunul simț stilistic al acestui ultim titlu, în care apar "armele" celebratoare și...reconstitutive! Cu alte cuvinte era vorba mai mult de o reconstrucție tendențioasa decît de o sanctificare! De-o mutilare! Ov.S. Crohmălniceanu se rostea marțial tot timpul, pretinzînd că, în viziunea "criticii științifice", al cărei delegat era, bineînțeles, d-sa, trebuia respinsă mai întîi de toate eminescologia dintre cele două războaie, sau, spre a-i reda întocmai
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
în toată regula, răsplata postumă fiind asigurată. Nu mă îndoiesc că acest final a mulțumit publicul larg, el este însă deficitar pentru film, regizorul devenind avocatul personajului față cu posteritatea, mult prea nedreptăț itului John May care merita, nu?, o sanctificare. Chiar și așa, filmul lui Uberto Pasolini impune un discurs cinematografic condus cu moderație, respect față de detaliu, cu o simplitate sensibilă care permite pe fundal apariția ulterioară a licențelor poetice în măsură să sublinieze aerul de libertate pe care existența
Natură moartă cu funcționari publici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2475_a_3800]
-
T.S.D. , care a prezentat raportul de țară și a depus candidatura României pentru organizarea apropiatului congres al IUSY. l Peste 50 000 de credincioși catolici s-au adunat în Piața Sfântul Petru de la Vatican, pentru a asista la ceremonia de sanctificare a doi polonezi și doi italieni, oficiată de Papa Ioan Paul II, chiar de ziua sa de naștere. l Inundațiile și alunecările de teren din Sri Lanka s-au soldat cu cel puțin 141 de morți. l Un terorist palestinian a
Agenda2003-21-03-2 () [Corola-journal/Journalistic/281033_a_282362]
-
emaciat, purtând în priviri un fel de tristețe de dincolo de vremi și corpul necrozat, slăbit, îmbrăcat în niște pantaloni jerpeliți au început să-și taie șuvițe din părul său pentru a le păstra ca talismane, mitul era gata fabricat, iar "sanctificarea" sa putea să înceapă. Apologet al revoluției totale, Che renunța la orice privilegii implicit la funcția de ministru al Industriilor în Cuba, pentru a se lansa în noi aventuri revoluționare toate soldate cu eșec începând cu cea din Congo și
Singuraticul argentinian by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7069_a_8394]
-
lui Valentin, tragedia Margaretei, uciderea lui homunculus, uciderea lui Baucis și Filemon. Lirica lui Friedrich Hölderlin dezvoltă o tensiune cosmică de cea mai pură, mai sublimă esență, neîntreruptă, poetul nu coboară niciodată de pe ultimele creste ale elevației simțirii și intelectului: sanctificarea poetică a lumii, proclamarea Frumuseții drept numele ce conține Unul și Totul, a poeziei ca unica religie viabilă în eternitate, pentru că omul poetic merită să trăiască pe pământ. Existența poetului este necesară, responsabilitatea sa fiind cosmică, el întemeiază ceea ce durează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
în numele Domnului», iar dacă în momentul ejaculării (...) veți mai putea zice și «bun și milostiv», copilul astfel procreat nu va simți niciodată mâna diavolului.“ * Care este, în fond, scopul ratării? Sinuciderea, ruinarea ființei, agonia? Dematerializarea, eterificarea existenței, trans figurarea, propria sanctificare? * Nimeni mai mult ca intelectualul nu este atât de bântuit de obsesia timpului pierdut. Pentru intelectual, timpul este un element care trebuie stăpânit, organizat, o formă de proprietate sau o investiție obligată să producă rezultate. Intelectualul, știm bine, este un
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
răsturnat cu susul în jos. Că noi, ca popor, ne batem joc de trecutul și de viitorul nostru repartizând incorect binele și răul. Că alte destine, vinovate de grave abdicări morale sau de rușinoase compromisuri, au avut parte de suspecte sanctificări publice. Dar nu ele, destinele aproximative, le vor ține copiilor noștri capul sus. La ei vor răzbate tot esențele tari, ca Monica Lovinescu sau Virgil Ierunca, chiar dacă și trecutul, și prezentul le au exilat din viața noastră. Chiar dacă ni se
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
făcut totul posibil pentru a interpreta moartea rușinoasă a lui Isus ca pe o moarte salvifică. Au folosit categorii juridice: moartea lui Isus ca justificare a păcătoșilor. Sau chiar concepte și imagini cultuale: moartea lui Isus ca reprezentanță, sacrificiu expiator, sanctificare. Sau chiar financiare: moartea lui Isus ca preț de răscumpărare. În fine, chiar și motive militare: moartea lui Isus ca armă împotriva puterilor răului. Această multitudine a interpretărilor biblice lasă multă libertate de interpretare oricărei generații viitoare. O teorie a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
doar o ediție de înalt nivel științific, ci și o radicală redimensionare și reconfigurare a profilului literar al lui N. Steinhardt. În locul chipului unilateral, ascetic, al „teologului absolut”, vehiculat în unele cercuri (care au cerut, dacă nu mă-nșel, chiar sanctificarea cărturarului), s-a conturat deja un altul, mai autentic și mai complex. Căci monahismul ortodox de la sfârșitul secolului trecut s-a dovedit, paradoxal, mai ales în condițiile regimului comunist, suficient de liberal cât să îi permită lui N. Steinhardt să
Către o integrală Steinhardt by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4952_a_6277]
-
Angelo Mitchievici Când te cheamă Angela și ești de o bunătate remarcabilă, infailibilă, singurul lucru care ți se poate întâmpla în afară de happy end-ul Cenușăreselor de provincie este o martirizare urmată de sanctificare. Regizorul italian alege prima variantă, unde Angela (Dorotheea Petre) este îngerul poposit în Italia în casa unde se află o bătrână și stimabilă doamnă croită din frustrări, cocleli și prejudecăți prăfuite. Tânăra româncă este angajată ca asistentă a aristocraticei doamne
Blândețea mării by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6038_a_7363]
-
pot continua cu orice verb care se termină în „ificare" (din latinescul efficio-ere) cu sens de act culminînd într-un rezultat. Orice verb care are drept desinență „ificarea" are ca efect chiar rădăcina lui. Prin urmare „verificarea" unui sfînt în vederea „sanctificării" cere drept condiție mistificarea de sine însuși prin chemare de sus. Atîta doar că sfîntul nu se mistifică cu de la sine putere, ci numai prin harul care îl umple, de aceea a fi sfînt nu e un merit, ci o
Sfîntul fără moaște by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6136_a_7461]
-
care se fac și se desfac „evenimentele") puțin și pe sărite. Nu ne potrivim. Periodicele (și literare) risipesc din spațiul lor de enunțare pentru polemici subțiratice și vorbe goale. Demolările/demascările la modă nu mă câștigă de partea lor, nici sanctificările. Nu accidentele și incidentele, fie și spectaculoase, mă atrag, ci numitorul comun al evenimentelor, substanța durabilă și, eventual, pipăibilă. Urma! Aș propune, dacă mi-ar sta în putere, o cură de tăcere. Ba, ca să fiu până la capăt antipatică, aș suspenda
Divagări (in)utile: Mai bun decât tăcerea by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/6525_a_7850]
-
reședința a papilor, Sân Giovanni în Laterano, cum s-o urci de unul singur, vine ajutorul neașteptat - o poloneză cu fata plină de lumină, urcă-n genunchi, alături de tine, zâmbind. Sau, altă dată, tot o soră poloneză, te invită la sanctificarea unui compatriot. Te duci, te simți în familie. Parcă ți-ar fi rudă, deși nu ți-e Tadeusz Rostworowski, iezuitul din Iași, eseist, traducător sau, ce exemplu de simplitate generoasă, Wiszlawa Szymborska, poeta cu Nobelul, ori poetul Tadeusz Rozewicz, admirabil
Katin, Czestochowa, Gdansk by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/6367_a_7692]