1,540 matches
-
1042 din 07 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poezii de Ion I. Părăianu TE AUD Te aud din troacă dintr-un scutec, cum lângă oala de pe vatră strângi jarul îngângurind un cântec. Te-aud spărgând cu securea lemne, dimineața bătând sapa; tata fiind plecat la lucru și de multe ori ai spaimă, iar când seara aduci apa vezi în ea atâtea semne ... Te aud pășind ușor ... ușa o desfaci la fel. Lângă soba încălzită cu cârligele în mână, pentru că nu ști
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_ion_i_paraianu_al_florin_tene_1383813923.html [Corola-blog/BlogPost/372341_a_373670]
-
de independență (independență inventată, pe care n-am simțit-o toți acești 25 de ani cu o armată străină de ocupație pe teritoriul ei, cu o serie de guvernări marionete, cu o gaură neagră - Transnistria, care ne-a adus la sapă de lemn, cu cei mai proști guvernanți pe care ia cunoscut). Pe fundalul crizei politice care durează practic fără întreruperi cel puțin ultimii doi ani care s-a soldat cu golirea haznalei cu zeci de miliarde de lei, cu un
DIN NOU TRĂDAŢI ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1473256011.html [Corola-blog/BlogPost/375874_a_377203]
-
acelea. Copilul trebuia să-și însușească experiența milenară a țăranilor români în cultivarea plantelor. Mai trebuia să ne învățăm cu greul acestor munci de când eram mici. Să ne obișnuim și să știm să folosim acele unelte folosite de atâta vreme: sapa, cazmaua, lopata, toporul, chiar târnăcopul. Da...chiar târnăcopul! Mult mai târziu, peste vreo patruzeci de ani, am participat la unele treburi gospodărești în cadrul întreprinderii unde eram salariat. Trebuia făcută o lucrare cu târnăcopul. Eram vreo treizeci de inși și...un
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
crescând iarbă, botezând- o, În uleiuri de - omofor, crucii se închină, iubind- o. Drămuit pentru căința, c- a iubit, ce n- a fost greu, Cine- n ploaie - a lăcrimat, L- a ales pe Dumnezeu, Măduva spinării drepte - n suflet o sapă, ușor, Mulțumindu- L pe Iisus, c- a iubit, lumescul dor. Îngerii cântă în ploaie, prețuiesc lacrima sfântă, Si la Ceruri, când se- ntorc, aripile lor cuvânta, C- au văzut cum e iubirea, pentru cei nemuritori- Ea așterne câte- o ploaie
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1463173418.html [Corola-blog/BlogPost/381364_a_382693]
-
Este sacră!... XXVIII. RĂMĂȘIȚELE UNEI IUBIRI, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1606 din 25 mai 2015. Ne-om despărți, aceasta ți-e dorința, Cu lacrimi șterg sentințe din cuvânt, În gând cernit îți voi simți absența Și voi sapa în mine, vast mormânt. Voi îngropa la voia întâmplării De-a mai rămas ceva neîntinat, Când ai decis s-așezi crucea trădării Iubirii încă-n viață... deodat’. Să nu mă chemi în nopțile durerii Să împărțim din vină − amândoi, Adu
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
De-ai să te-ntrebi unde îți sunt acum? Sunt tot aici, dar sufletu-i departe... Citește mai mult Ne-om despărți, aceasta ți-e dorința,Cu lacrimi șterg sentințe din cuvânt,În gând cernit îți voi simți absențași voi sapa în mine, vast mormânt.Voi îngropa la voia întâmplăriiDe-a mai rămas ceva neîntinat,Când ai decis s-așezi crucea trădăriiIubirii încă-n viață... deodat’.Să nu mă chemi în nopțile dureriiSă împărțim din vină − amândoi,Adu-n instanță scopul
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
liceului și trebuia să merg la G.A.C. în locul mamei mele. Odată, mama a fost dusă cu forța la prășit împreună cu soția primarului, singurele care „chiuleau” de la muncile câmpului, dar când soarele a început să dogorească puternic, au abandonat amândouă sapele și au plecat acasă pe jos, motiv pentru care tata a fost penalizat prin ștergerea a cinci zile de muncă din pontaj. Acelea au fost singurele ore lucrate de mama în G.A.C., restul zilelor fiind făcute de mine, în
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Gabriela Maria Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2035 din 27 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Un colț de răi Acum știi copile că raiul miroase a pâine copata, pâine fierbinte mândră de pe sfântă vatra. Pâine plămădita de mâini muncite la sapă , mâinile acelea ce vitele duc la păscut și la apă. Mâinile mamelor ce cu drag pruncii își înfașă; fii crescuți la sân cu fata albă că laptele, drăgălașa. Sfintele mâini muncite, cu voie bună frământa, tot ele la icoane se
UN COLŢ DE RAI de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1469641799.html [Corola-blog/BlogPost/368408_a_369737]
-
copii să fie de mici gospodari. Munca nu le strică. De la trei anișori o pot ajuta pe mămica. Tu, gospodar al satului, ai ce mânca din roadele câmpului și a orătăniilor de pe lângă casă. Și fierarul satului care-ți făcea lopata, sapa sau fierul de plug capătă în schimbul lor de-ale gurii să-și hrănească familia și poate purcelul pe care-l ține și el pe lângă casă. Dar fierarul s-a mutat la oraș unde folosește astăzi tehnică modernă. Ai însă obligația
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400166596.html [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
pădure și o amenințase cu tot veninul strâns în inima sa peste ani, că o va face să nu se mai poată bucura multă vreme de ceea ce are drag , că o să-i facă pe ea și Gheorghe să ajungă la sapă de lemn și să nu mai aibă altceva decât pagube la casa lor. Floarea nu se temuse până atunci de vorbele rele și cobirile de malaugur ale Rădiței, însă în ultimul timp intrase la griji, pentru că începuseră așa deodată să
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
știu ... - Se poate să fie de bine ?! Aș vrea să citesc acum printre rânduri, - Ca să înțeleg ce dorul ascunde ! - Sau ce mai șoptesc tăcutele gânduri ! Când vor mintea mea, ușor a pătrunde. Mai uit câteodată fereastra deschisă, Și-atuncea îmi ”sapă” prin gânduri, idei. - Mi-e sete de vara ce-a fost compromisă! Dar și de-a sa vreme apusă, de vrei. Eu am și uitat ce gust are ploaia, Aceia rapidă din noaptea de vară. - Când pana-ntrerupe lăsându-ne
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
știu ... - Se poate să fie de bine ?! Aș vrea să citesc acum printre rânduri,- Ca să înțeleg ce dorul ascunde !- Sau ce mai șoptesc tăcutele gânduri ! Când vor mintea mea, ușor a pătrunde.Mai uit câteodată fereastra deschisă,Și-atuncea îmi ”sapă” prin gânduri, idei.- Mi-e sete de vara ce-a fost compromisă!Dar și de-a sa vreme apusă, de vrei.Eu am și uitat ce gust are ploaia,Aceia rapidă din noaptea de vară.- Când pana-ntrerupe lăsându-ne
FLORIN CEZAR CĂLIN by http://confluente.ro/articole/florin_cezar_c%C4%83lin/canal [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
liceului și trebuia să merg la G.A.C. în locul mamei mele. Odată, mama a fost dusă cu forța la prășit împreună cu soția primarului, singurele care „chiuleau” de la muncile câmpului, dar când soarele a început să dogorească puternic, au abandonat amândouă sapele și au plecat acasă pe jos, motiv pentru care tata a fost penalizat prin ștergerea a cinci zile de muncă din pontaj. Acelea au fost singurele ore lucrate de mama în G.A.C., restul zilelor fiind făcute de mine, în
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
de legi, ba prin inflexibila și neobrăzata vrere a noului ambasador american, ba prin cea a ambasadei israeliene, olandeze, germane sau austriece. Că ei cu toții ne vor binele care mai rămâne după ce-și fac făcutele în România adusă la sapă de lemn prin exemplara colaborare mafiotă dintre tâlharii interni și externi (vezi paradisurile fiscale ale marilor gunoaie planetare), un bine care pentru grosul românilor se cheamă dezrădăcinare, umilință și sărăcie lucie... Deși mai sunt aproape două luni până la alegerile locale
STATORNICIA POLITICII ROMÂNEŞTI ÎNTRE MITITEI ŞI MITITICA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1460634303.html [Corola-blog/BlogPost/369214_a_370543]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - VASILE BUCELEA - EROU AL REZISTENȚEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016 Toate Articolele Autorului "Cu arma, cu vorba, cu condeiul, cu sapa, noi trebuie să ne apărăm Țara.” (Moș Ion Codreanu-deputat în Sfatul Țării) „BRAZII SE FRÂNG, DAR NU SE ÎNDOIESC” (Dr. în Drept, Traian Trifan) Istoria Rezistenței Anticomuniste Române, deși este în mare parte ignorată și la fel de interzisă, este destul de bine
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1455074302.html [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
între un orizont subteran și suprafață și care nu este echipată cu mijloace de transport. Galeriile erau săpate direct în pădure. Pregătirile pentru săparea acestor galerii erau destul de dificile, neexistând drumuri de acces pentru aducerea primelor utilaje. Dacă sculele minore, sape, lopeți, troace, perforatoare, burghie se puteau transporta manual, altele trebuiau să fie aduse de utilaje de transport. Se foloseau compresoare mobile și se începea montarea coloanelor pentru transportul aerului comprimat necesar funcționării perforatoarelor. O galerie nu se poate săpa fără
MINA CENTRALĂ SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/Mina_centrala_suvarov_mihai_leonte_1339236267.html [Corola-blog/BlogPost/358292_a_359621]
-
de oase”, făcea toată trebăluiala în marea gospodărie a lui „frac-su” care era mereu nemulțumit de ea, mai ales după șopoteala „prietenească” a țaței Dumitra, care mereu îi găsea nod în papură: „Ie-tă-te soru-ta asta, o să ne aducă în sapă de lemn, cine pacatele mele o mai aduse și pe asta pe capul nostru, nu avem noi destule necazuri și așa, și-l mai are și pe tontu’ ăla de fecioru-su care nu-i bun la nimic și cu școala
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
Cine iubește, iartă Dimineață însorită și plină de viață. Am neglijat destul de mult grădina. Îmi cumpăr răsad de roșii pe care îl plantez pe trei rânduri. Porumbul se ridicase ca la o palmă de pământ și am pus mâna pe sapă. Curăț pomii de ultimele crengi crescute mai dezordonat dar și de cele uscate. Am și un petecuț de vie care trebuie și ea săpată și în plus, aracii. M-am dus să inspectez gardul și am constat că lipsea o
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_12.html [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
Safir Publicat în: Ediția nr. 272 din 29 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului La dracu, mândruțî, di țarî, cî tari-i mai pasî di noi! nu vezi c-au agiuns di ocarî, ai patriei-mumi, eroi? Hai, mândrulițî, la tata, cu sapa prin păpușoaie, cî pălănida-i cât poarta șî tăț știulețâi sî-ndoaie! La dracu, mândruțî, di țarnî, cum gemi pământu’ di ploi! di pârcî din șer sî răstoarnî, sub tălchili noastri, noroi. Munșești tătuca șî mama pânî la iarnî disculți; sî vez
LA DRACU, MÂNDRUŢÎ, DI ŢARÎ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/La_dracu_mandruti_di_tari.html [Corola-blog/BlogPost/355830_a_357159]
-
Publicat în: Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016 Toate Articolele Autorului Cu prilejul Sărbătorilor Pascale, dăruiesc etnicilor germani câteva poezii pentru copii traduse în limba germană și le spun " Cristos a înviat! Gheorghe Vicol EU Mi-am făcut din sapă toc Să scriu vară pe câmpie, Cu puțin, putin noroc, Uneori, o poezie. Vâsla am facut-o toc, Valul frate să îmi fie, Pe lac, cu puțin noroc, Să compun o poezie. Mi-am făcut privirea toc, Ca, pe bolta
POEZII BILINGVE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1458892355.html [Corola-blog/BlogPost/378570_a_379899]
-
am instalat fiecare pe la paturile noastre. Din “Rugul Aprins” era Părintele Benedict Ghiuș, Părintele Roman Braga și eu, care scriu acestea. Ceilalți vinovați erau duși prin alte colonii, la muncile de primăvară. A doua zi, dimineața, încolonați câte cinci, cu sapele în spate, ne-au scos la prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
erau duși prin alte colonii, la muncile de primăvară. A doua zi, dimineața, încolonați câte cinci, cu sapele în spate, ne-au scos la prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă, ca de obicei. Trebuia să prășim mereu. Nu aveam voie să rămânem în urmă, chiar dacă nu
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă, ca de obicei. Trebuia să prășim mereu. Nu aveam voie să rămânem în urmă, chiar dacă nu ne mai ajutau puterile sau neputințele. Milițienii, în jurul nostru, ca niște foști vătafi boierești, aveau această grijă, să lucrăm în silă. La prânz, masa
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
Milițienii, în jurul nostru, ca niște foști vătafi boierești, aveau această grijă, să lucrăm în silă. La prânz, masa era mai bună și mai îndestulătoare decât la celulă. După o oră, în care intra masa și puțină odihnă, mergeam iarăși la sapă. Seara, încolonați câte cinci, făceam calea întoarsă, la dormitor. În baraca lungă și largă, cu paturi suprapuse, pentru 1000 de oameni, cu tinete deschise, în timpul nopții aerul devenea greu de respirat. Aveam bucuria că în ziua următoare, la muncă, vom
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
dragostea pentru vatra părintească. Crescut în atmosfera aceasta de vrednicie a înaintașilor, deseori, în anii copilăriei și ai tinereții, pe care i-a petrecut pe meleagurile natale, printre țăranii de pe ogoare, și-a ajutat părinții cu brațele la coasă, la sapă și la alte munci. Niciodată nu și-a tăgăduit obârșia sa țărănească și legătura cu brazda străbună. Zestrea moștenită de la părinți, s-a îmbogățit pe parcursul vieții, adâncind și lărgind principalele trăsături ale personalității sale: credința curată în Dumnezeu, dragostea de
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]