72 matches
-
domeniul purei frivolități le opun o zicală a Orientului, enunțând că „nimeni nu este atât de tânăr încât să nu poată muri mâine, nici atât de bătrân încât să nu poată trăi încă un an.” Dacă nici cea mai verificată dintre sapiențe nu-i convinge, îi socotesc pierduți. Așa că, recapitulând, pe magistrala a o sută cincizeci de ani de fertilă existență, la jumătatea existenței, în cazul meu, scoțând din calcul meschinul barem de numai o sută zece - o sută douăzeci de ani
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
doua scrisoare către Swift). Spre a-și dovedi energia vitală pe care a mizat, poetul întoarce pe dos valorile cu un sarcasm neslăbit o clipă. Se așează astfel pe calea unei demonii care, deconstruind fața onorabilă a moraliilor (blîndețea, luciditatea, sapiența), construiește una în răspăr, ca o eliberare din chingile convențiilor, ca o pulsație a unei primitivități agresive ce se opune rafinamentelor ostenite, mortificatoare: „Nu-mi întoarce binele pe care ți-l fac. Te pîndește/ caricatura blîndeții și lucidității tale: prostia
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
dorește a proclama entuziast ori a infirma drastic un text, ci a-l examina meticulos în vederea stabilirii unor trăsături multiple, a unui ansamblu de nuanțe, cu scopul proporționării calităților și defectelor care de regulă coexistă în același product. O străbună sapiență îl împiedică a le izola jubilant, riscînd artificializarea actului critic. Autorul Explorărilor în actualitatea imediată procedează metodic, "răbduriu" (un cuvînt care-i place), pîndind parcă opera în creșterea și-n eventuala sa descreștere, atît în cadrul antum, cît și în cel
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
dintr-o estetică a rămășițelor?". De ce să vorbim despre om și nu numai despre operă? Simplu: pentru că autorul e cel mai important personaj al operei sale. Pînă la urmă, ironia lui Barbu Cioculescu ni se îmbie drept o formă de sapiență moralistă, extrasă, prin subțiri țevi formale, din anecdota criticii de întîmpinare, abordată în răstimpuri.
"Sub Cortul Luciditații" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12659_a_13984]
-
-nsor, O baftă cu pestelcă și cu ie, Dar n-am prizat, pe-atunci, povața lor. Dupe ce-am pus ce-am pus în paranteză Haiti să revin la cestiunea grea, Transtemporală pururi și obeză Cât să nu-ncape-n sapiența mea. De unde, Doamne, să invent o frână Pentru viteza timpului buiac? Când n-am nici sarbacana la-ndemână, Presupunând că-l sparie vreun fleac. Ori niscai stihuri să-mbârlig? anume: Lângă fiesta lor să îl amân Până-i răcnește trecerii
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
în polemici aprinse pe seama unor probleme stridente, pentru simplul motiv că reticența cu care contemplă valea plîngerii moderne o face imună la stridențe. De aceea, Nicoleta Baciu e mai mult vestală decît scriitoare în acest volum, părînd însuflețită de o sapiență de factură hristică. Cunoașterea pe care o dovedește în stabilirea unor distincții conceptuale (metafizica tăcerii/cîntarea fără cuvinte/vorbirea despre Dumnezeu fără a-l numi, sau cele trei ipostaze ale firii isihaste: pelerinul, pustnicul și bufonul întru Hristos) e prea
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
Cronicar Căldură mare * Se pare că în luna lui Cuptor, bucureștenii (mai ales ei) nu mai au paciența și nici sapiența de a nu amesteca lucrurile. Poeta Angela Marinescu acordă ADEVĂRULUI LITERAR ȘI ARTISTIC din cea de-a treia săptămînă a lui iulie un interviu. Poeta, care se consideră neapreciată de mai-tinerii optzeciști ("pe care și eu, la rîndul meu, îi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
a fost supus proprietarul de către chiriașii aliați subit fiindcă era plecat la un caz similar, în Strada Pacienții. O asemenea stradă nu există și n-a existat în București. Caragiale a inventat- o, pesemne, doar ca să se confunde cu Strada Sapienței. Având, ca circumstanță favorizantă, o temperatură deloc de speriat în Bucureștiul de azi: 33 de grade la umbră. Încurcătura se produce la 11 bis, în strada Pacienții. Alături, carevasăzică, la 13, locuiește dl Lefter Popescu. Oare pe el, și nu
Unul pe față, unul pe dos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2619_a_3944]
-
printr-o confesiune analitică ce conturează un lirism sui generis. E o partidă elegantă de propoziții uneori șocante, ce nu coboară însă niciodată la o treaptă grosieră, ci rămîn pe fundalul personalității care le emite precum mostre de rafinament. O sapiență a rebours se compune din asemenea notații ale unei instanțe ce-și asortează contrarietatea cu un grăunte de părelnică frivolitate: "Din experiență proprie și din observarea semenilor mei, eu cred că noi, oamenii, suntem cu toții funciarmente proști, cu următoarea deosebire
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
pisică? Cel dintîi cugetă într-astfel: ŤEi mă hrănesc, mă protejează, țin la mine. Pesemne că sunt zeiť. A doua cugetă și ea: ŤEi mă hrănesc, mă protejează, țin la mine. Pesemne că sunt zeuť" (Ira Lewis). O propoziție din sapiența asiată: "E foarte greu de prins o mîță neagră într-o cameră întunecoasă, mai cu seamă cînd ea nu-i acolo" (proverb chinezesc). Aceeași bonomă tangență la absurd: "A-i face baie unei pisici implică forță, convingere maximă, perseverență; și
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
de lejeră a limbajului poeticesc. Pe de-o parte meditează cu senină- tate la împrejurările generale în care eul auctorial se confruntă cu existența, încercînd a se opri la formule sintetice, la un soi de apoftegme uneori cu iz oriental. Sapiența e mediată de o sensibilitate „pățită”, care vrea să se (re)tragă în concluzii cu iz de morală. Mici parabole au menirea de-a accentua firescul unor atari operații ale experienței ce se impersonalizează: „«Ce socoți că e mai frumos
Lirică meditativă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3924_a_5249]
-
printr-o confesiune analitică ce conturează un lirism sui generis. E o partidă elegantă de propoziții uneori șocante, ce nu coboară însă niciodată la o treaptă grosieră, ci rămîn pe fundalul personalității care le emite precum mostre de rafinament. O sapiență a rebours se compune din asemenea notații ale unei instanțe ce-și asortează contrarietatea cu un grăunte de părelnică frivolitate: "Din experiență proprie și din observarea semenilor mei, eu cred că noi, oamenii, suntem cu toții funciarmente proști, cu următoarea deosebire
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7015_a_8340]
-
să îți oferi surprize. Și asta, pentru că o bună parte dintre lucrurile puse bine sunt uitate definitiv. Pur și simplu uiți că ele există! Cu cît înaintezi în vîrstă, surprizele de acest fel se înmulțesc". "Surprize" impregnate de o discretă sapiență melancolică. Nu absentează cîte un pasaj de elan metaforizant, cum e, de pildă, următoarea remarcă pe marginea grafiei unei scrisori primite de la Noica: "Cuvintele așternute pe hîrtie cu cerneală albastră se înclinau spre dreapta și, cum începutul fiecărui rînd aluneca
Dincolo și dincoace de Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7453_a_8778]
-
precum episoade ale unui real absurd în care criteriile curente ale calității se suspendă: „nu plîng / la traviata / doar cînd toc ceapă / lacrimile mele / miros ca o gură de mort” (fereastra deschisă). Sau nu mai puțin explicit, prin recursul la sapiența extrem-orientală: „pălăria conică / din pai de orez / este cea mai potrivită / ea te apără de ploaie și de concepte / acestea se scurg de pe ea / ne spuse înțeleptul chu van an” (chu van an spuse). În același registru exotic ni se
O viziune gravă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5368_a_6693]
-
consuma. Viitorul nu mai reprezintă o continuitate firească. Privirea noastră ajunge doar pînă la vîrful sandalei, iar viitorul este amanetat la bancă, este o datorie". De fapt, stăm pe loc. Păcatul obștii autohtone ar fi o imobilitate cu pretenții de sapiență națională. Verva sarcastică a eseistului trece la calambururi: "Statul pe loc nu e același lucru nici cu statuia, nici cu statorul, nici cu statul pur și simplu. În statul pur și simplu e o filosofie, în timp ce în statul pe loc
Mimarea istoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6668_a_7993]
-
ar fi o sursă de genialitate spontană, aflată la îndemînă. „Responsabilitatea” caldă, avîntată cu care se exprimă inclusiv „alcoolicii tineri”, vorbind despre „viață, așa, în general”, atestă o mirabilă substituție a experienței prin inspirația potatorică. Grație băuturii ia naștere o sapiență orgiastică, cvasimaterială precum o metaforă. Stîngăciile, bîlbîielile, poticnirile se mistuie în fața acestei stihii sufletești, care e o iluminare: „Ea îl vedea stînd cu capul în jos în lumină. / Cu capul în jos pe jumătate digerat, / în lumina ca într-un
O fenomenologie a alcoolului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5543_a_6868]
-
-i seminția istoriei acele Acuma când, din oameni, ne-am preschimbat în gloată!? Au nu cumva-i pătrunsă-ntre noi vreo matracucă: Anume să ne-mpingă spre faptele mișele? (Nici Dunărea, de care nu-i modru să ne spele!) Apune sapiența, vădindu-se caducă. Și-am fost convins că monștrii nu-i chip să o străbată, Că prea mi-am pus credința-n structura ei curată! oiți vreo carte Când răsfoiți vreo carte, cu versuri, bunăoară, Să vă gândiți la câtă
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
în sine. Aici studiază circa 7500 de studenți și sunt aproximativ 400 de cadre didactice. Echipamentul academic, atmosfera sunt câțiva factori esențiali pentru a veni și a studia la cele zece facultăți ale universității, care are ca motto proverbul latin „Sapiența et Virtus”, sau „Wisdom and power”, ... adică, pe românește, ” Înțelepciune și Putere”!!! Toți de aici fac eforturi să nu se desmintă de acest motto!... Universitatea VALAHIA din Târgoviște se află printre liderii naționali în domenii precum surse regenerabile de energie
„ SENIORII ÎN DIRECT LA TÂRGOVIȘTE ”- Interviu de Viorica Predoșan [Corola-blog/BlogPost/93532_a_94824]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Comemorari > IN MEMORIAM - PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului In memoriam - Părintele Constantin Voicescu de la Biserica „Sapienței” din București - acum la împlinirea a patrusprezece ani de la mutarea sa la veșnicele lăcașuri... Părintele Constantin Voicescu s-a născut în București, la 28 iulie 1924, în familia ceferistului Stan Voicescu și a croitoresei Zinca Manea. Crește, împreună cu sora sa
PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367311_a_368640]
-
licența în Teologie. La 11 februarie anul 1973, este hirotonit pe seama Bisericii Radu Vodă (paraclisul Seminarului teologic). Slujește onorific la Biserica Bucur Ciobanul, împreună cu Părintele Alexie Bîrcă. La 1 octombrie 1976, este transferat la Biserica "Adormirea Maicii Domnului"din strada Sapienței. În anii 1985 - 1986, face demersuri pentru salvarea de la demolare a Bisericii Sapienței. Supraveghează mutarea și restaurarea Bisericii Mihai Vodă. În anul 1988, moare soția sa, Laura-Florentina. Este înmormîntată în cimiturul Mănăstirii Cernica. În anul 1990, participă la manifestația din
PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367311_a_368640]
-
Vodă (paraclisul Seminarului teologic). Slujește onorific la Biserica Bucur Ciobanul, împreună cu Părintele Alexie Bîrcă. La 1 octombrie 1976, este transferat la Biserica "Adormirea Maicii Domnului"din strada Sapienței. În anii 1985 - 1986, face demersuri pentru salvarea de la demolare a Bisericii Sapienței. Supraveghează mutarea și restaurarea Bisericii Mihai Vodă. În anul 1988, moare soția sa, Laura-Florentina. Este înmormîntată în cimiturul Mănăstirii Cernica. În anul 1990, participă la manifestația din Piața Universității; sfințește crucile din Piață. Este membru fondator al Alianței Civice; devine
PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367311_a_368640]
-
corector și legător la Institutul Biblic. La 11 februarie anul 1973 a fost hirotonit preot și a slujit în mod onorific la Biserica Bucur Ciobanul. Din anul 1976 și până la sfârșitul vieții sale pământești a fost preot paroh la Biserica Sapienței. După cum am mai spus, Părintele Constantin Voicescu a avut trei copii: Mihai, Irina și Ileana. A murit intr-un accident stupid de mașină, la 8 septembrie 1997, dupa ce a săvârșit slujba de pomenire pentru deținutele anticomuniste, decedate în închisoarea
PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367311_a_368640]
-
Gorgani” și de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul” din București... În altă ordine de idei, acum în încheiere voi recunoaște și mărturisi faptul că știind, din propria-mi experiență, că fiecare întâlnire cu Părintele Constantin Voicescu (de) la Biserica „Sapienței” din București, a fost un prilej de mare înălțare sufletească și de sărbătoare, asemeni întâlnirilor învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne pildă demnă de urmat, de înțelepciune, abnegație și dăruiere, mă (mai
PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367311_a_368640]
-
și cumsecade care nu făcu nici o obiecție, deși în mintea lui își spuse că musai domnul are o minte sucită rău de tot. Dimineața în București opri taxiul pe strada sfinții Apostoli, deși Vally locuia ceva mai înapoi pe strada Sapienței. E mai bine. Nu se știe niciodată cine poate să ceară relații despre mine șoferului. Cumpărase un buchet mare de lalele, astăzi cu trandafirii nu mai știi cum o dai și sună emoționat la ușă. Odată, de două ori și
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
ipostaze în care este surprins de „contemporanii săi, prieteni, cunoștințe, amici”, cuprinse în antologia „Amintiri despre Caragiale”, realizată de Șt. Cazimir, toate oferind „un spectacol continuu, căci e mare grădina lui... CARAGIALE!”. Într-un al doilea subcapitol (,,Pacienței” colț cu ,,Sapienței”), sesizează principalele etape corespunzătoare unui ,,proces evolutiv al creației lui Caragiale, între ne(răbdare) și înțelepciune, de la tinerețe până la maturitate”. Prima etapă este cea „jurnalistică” în care se remarcă acea înclinație naturală de a observa totul a publicistului ,,cârtitor”, cultivând
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]