67 matches
-
lezat. Rolul florei intestinale în imunitate Bacteriile contribuie la formarea și „antrenarea” sistemului imun. 80% din celulele imunocompetente se află în tubul digestiv. Ele determină sinteza de anticorpi contra patogenilor. Sistemul imun distruge bacteriile dăunătoare, dar nu și pe cele saprofite. Acest tip de toleranță imună se dezvoltă în copilărie. Microorganismele influențează „toleranța orală” care determină o reactivitate mai mică la antigenele ingerate. Acest fenomen, mediat parțial în intestin și parțial în ficat, reduce răspunsul exagerat, prevenind alergiile și bolile autoimune
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
are absorbabilitate de peste 90%. Astfel, cantitatea rămasă în intestin e mică, și, în plus, vom avea în sânge și în focarul infecțios mai mult antibiotic, deci eficiență sporită. - Prezența inhibitorilor de betalactamază (exemple, amoxicilină - acid clavulanic, ampicilină - sulbactam). Bacteriile intestinale saprofite posedă beta-lactamaze care le ajută să se „protejeze” de anumite antibiotice. Acest tip de asocieri au efecte dismicrobiante mai mari decât antibioticul „simplu” neasociat cu inhibitorul de beta-lactamază. - Efecte ale antibioticului asupra motilității intestinale. De exemplu, teoretic, macrolidele nu ar
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
de preparat (calitate slabă, tulpini cu viabilitate scazută, păstrare în condiții improprii) sau de pacient (lipsa substratului nutritiv, stare precară a mucoaselor, număr mare de patogeni, tranzit intestinal accelerat, reacții imunitare, tratamente antibiotice). La pacienți cu imunodepresii severe, bacterii considerate saprofite pot produce infecții grave. Microorganismele au remanență limitată în intestin. Ele tind să dispară treptat, după întreruperea administrării unui probiotic. Utilizarea îndelungată a unui produs poate determina reacții imunologice dirijate contra tulpinilor din preparat. Flora intestinală a fiecărui individ e
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
preț. Dacă medicul decide înlăturarea apendicelui, înseamnă că este cel mai bine așa. Cum funcționează apendicele Apendicele păstrează o rezervă de bacterii „bune" ce se găsesc și în sistemul digestiv, protejând atât organismul de germenii nocivi, cât și flora bacterienă saprofită (localizată în tubul digestiv). Rolul apendicelui este de a restabili echilibrul funcțional al sistemului digestiv. El se află în apropierea intestinului subțire și a celui gros, este mobil și are o lungime de de 3-5 cm. O mare diversitate de
Descoperire: Apendicele, organul cu rol de Activia by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63763_a_65088]
-
acest nivel ajută sistemul digestiv să digere alimentele. Tubul digestiv răsplătește aceste bacterii prin hrana pusă la dispoziție și prin protecția împotriva factorilor dăunători. Cercetătorii cred că celulele sistemului imunitar localizate la nivelul apendicelui au o funcție de protecție pentru bacteriile saprofite. Cum pleacă bacteriile la „bătălie” „Periodic, bacteriile tranzitează din apendice, ajutând organismul să înmulțească bacteriile folositoare tranzitului intestinal," declară William Parker, profesor la Duke University Medical Center din Carolina de Nord, care a adăugat că, odată ce conținutul intestinului a părăsit
Descoperire: Apendicele, organul cu rol de Activia by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63763_a_65088]
-
în cursul căreia, de-a lungul a jumătate de secol, o tabără de militanți a dislocat-o pe alta, dar nu oricum, ci furîndu-i identitatea, valorile și programele. În biologie, fenomenul de invazie prin asimiliare lăuntrică poartă numele de parazitare saprofită: gazda este menținută în viață în scop de camuflare, dar identitatea ei e cea a parazitului care a cucerit-o. În final, gazda e descompusă și preschimbată în deșeuri organice. Miceliile ciupercilor care invadează pe dedesubt trunchiul copacilor, luînd înfățișarea
Epitaf pentru conservatori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6324_a_7649]
-
care-l folosesc anormal, fenomen foarte des întâlnit în România de azi la boierii minții din capitala de pe Dâmbovița. După unii specialiști, ăștia doi plus unu, care întotdeauna se bagă ca musca în zăr, ar fi un fel de plante saprofite, inferioare, fără clorofilă ce se înmulțesc după ploaie pe bălegar. Așa îi văd și eu și în acest caz; veșnici prefăcuți care, de data asta, fac dintr-o metaforă neînsemnată drama majoră a vieții lor, dovadă de discernământ precar și
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
bulimii ancestrale Triunghiul bermudei gaură neagră Volume aplatizate în plan Plane înfășurate în linii Linii înfășurate în puncte Puncte sorbite de orbul punct zero Cronofag răsucind tentacule-n delir continuu Împresoară inimi sori ochi cuvinte flori Smog vâscos indivizi gelatina saprofite micelii Imunde orbenii amprente cerului caduc trucat Nici zbor, nici zări, doar hâde orgolii la mascaradă fundăturilor Omphalos de duzină pe tobogan Amețit de căderea-i zisă zbor printre mormolocii câtă frunzăiarbă Neștiind nimic de barbă ... Râul Constantinescu Referință Bibliografica
MONDO FIASCO de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376025_a_377354]
-
ce lumi înghiteSed non satiata entropia bulimii ancestrale Triunghiul bermudei gaură neagrăVolume aplatizate în planPlane înfășurate în liniiLinii înfășurate în punctePuncte sorbite de orbul punct zeroCronofag răsucind tentacule-n delir continuu împresoară inimi sori ochi cuvinte floriSmog vâscos indivizi gelatina saprofite miceliiImunde orbenii amprente cerului caduc trucatNici zbor, nici zări, doar hâde orgolii la mascaradă fundăturilorOmphalos de duzină pe toboganAmețit de căderea-i zisă zbor printre mormolocii câtă frunzăiarbăNeștiind nimic de barbă ...Râul Constantinescu... XV. CÂNTEC FRÂNT, de Răul Constantinescu , publicat
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
mai bine la păstrare. Microorganismele a căror dezvoltare este favorizată de lumină, sunt dezavantajate în condițiile din celulele de depozitare. Reacția substratului este importantă în fenomenele de biodegradare. După Hulea Ana și colab., (1982), marea majoritate a ciupercilor parazite și saprofite se dezvoltă bine într-un domeniu de pH slab alcalin-acid (9-4). Bacteriile se dezvoltă mai bine în mediu acid. Compoziția atmosferică modificată poate frâna biodegradarea. Ciupercile sunt în mare parte aerobe, având nevoie de oxigen în activitatea metabolică. Acumularea CO2
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Ascomycetae [16], ce aparțin încrengăturii Mycophyta [83]. Nu există nici un fel de dispută privind modul lor de nutriție, anume cel heterotrof [83]. Ca urmare, ciupercile necesită medii reducătoare și exercită un efect oxidativ asupra acestora. Heterotrofe fiind, ciupercile pot fi saprofite ori parazite. Aceasta înseamnă că primele profită de prezența în mediu a substanțelor organice reduse de origine exogenă ori consecutive morții unora dintre organismele constitutive ale foulingului biologic, iar celelalte, de importanță mai redusă, parazitează unele dintre organismele din componența
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
heterotrofele din sol, sunt de fapt variante ecologice ale unor specii autotrofe, adaptate la lipsa luminii. O dovadă este comportamentul algei albastre (deci dintre cele mai puțin evoluate) Oscilatoria care, cultivată la întuneric, pe medii bogate în substanțe organice, devine saprofită adevărată [84]. Autotrofia dă deja o indicație asupra caracterului redox optim necesar algelor. El este, în raport cu heterotrofele discutate anterior, orientat spre oxidant, nu însă la fel de mult ca în cazul plantelor superioare. Pentru exemplificarea acestei ultime afirmații, trimitem la figura 88
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fosfolipidele constituente ale globulelor roșii cu hemoliză severă. Diferitele tulpini de Clostridium perfringens produc și alte exotoxine: hemolizine, colagenază, hialuronidază, dezoxiribonuclează care produc celulita și mionecroza progresivă. Inițial secreția de la nivelul plăgii este inodoră, dar ulterior, prin putrefacția datorată clostridiilor saprofite (C. sporogenis, C. histoliticum), apare colorația brun-verzuie și mirosul putrid caracteristic. Pătrunderea toxinelor în circulație duce la apariția șocului, anemiei hemolitice, insuficienței renale și icterului [9]. 9.2.2. PATOGENIE Există o serie de factori predispozanți ai infecției clostridiale: existența
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
din R.P. România (1957). Prof.dr. C. SANDU-VILLE a elaborat lucrările monografiice: Ciupercile Erysiphaceae din România (1967); Ciuperci Pyrenomycetes-Sphaeriales din România (1971). VERA BONTEA a avut a foarte bogată activitate ca cercetător și a elaborat lucrarea de sinteză “Ciupercile parazite și saprofite din România” în două ediții, inventariind toate ciupercile cunoscute din România. OLGA SĂVULESCU, VALERIA BARBU, EUGENIA ELIADE, M.NAGLER și VERONICA TUDOSESCU-BĂNESCU au editat în 1969 Bolile plantelor ornamentale din România . EUGEN RĂDULESCU a elaborat o monografie intitulată -Septoriozele din
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la modul de nutriție parazit. Evoluția parazitismului se produce pe baza variabilității sistemului de enzime și de adaptare la mediul nutritiv al organismelor heterotrofe. Agenții patogeni au evoluat în timp de la organisme total saprofite, la organisme parazite facultative, apoi organisme saprofite facultative pentru ca cei mai evoluați să prezinte modul de viață de paraziți obligați. Organismele saprofite obligate, trăind exclusiv pe resturile organice moarte nu produc pagube plantelor de cultură decât în măsura în care se grefează pe produse agricole perisabile ca, fructele, semințele, bulbii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
căci dintre acestea, prin adaptare apar alți agenți patogeni saprofiți facultativ sau paraziți obligați, valoarea inoculului acestora fiind dificilă în apreciere. Organismele facultativ saprofite trăiesc ca parazite în cea mai mare parte a vieții lor iar în perioadele nefavorabile devin saprofite. Din această grupă fac parte marea majoritate a agenților fitopatogeni care parazitează în perioada de vegetație a gazdelor iar în timpul repaosului vegetativ saprofitează resturile organice rămase pe sol (Venturia inaequalis). Organismele parazite obligate trăiesc ca parazite pe organismele vii fără
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
bordoleză 1 %. 4.4. Caracterelor micromicetelor Ciupercile aparțin regnului Fungi, încrengătura. Eumycota și sunt organisme eucaryote. Ele constituie un grup de organisme heterotrofe, ubiquiste, extrem de bogat în specii ce prezintă structuri și caractere biologice foarte diverse, adaptate modurilor de viață saprofite, parazite sau simbiotice, fiind lipsite de pigmenți asimilatori. 4.4.1.Aparatul vegetativ al ciupercilor Aparatul vegetativ al diferitelor grupe taxonomice de ciuperci este divers constituit. Astfel, la cele mai primitive ciuperci din cl. Chytridiomycetes corpul vegetativ este unicelular, sub
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
astupate de tile sau hife miceliene. În cazul atacurilor incipiente, simptomele pot dispare dacă se instalează o vreme mai rece și cu insolație slabă. Agentul patogen Verticillium dahliae Kleb., fam. Mucedinaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca este o saprofită de sol care, după pătrunderea în plantă, în condiții de umiditate, formează pe tulpini conidiofori cu verticile de fialide ce emit conidii ovoide, unicelulare, de 4-6 x 1,7-2 µm. În țesuturile plantelor uscate se pot întâlni și microscleroți globuloși
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
a tulpinilor, pe tulpini subterane și rădăcini se manifestă sub formă de mici pete brune și gale de 1-10 mm în diametru. Tuberculii și părțile suterane afectate de râia făinoasă pot fi ușor atacate și de alte ciuperci sau microorganisme saprofite ce pot intra în rănile provocate de râia făinoasă. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în pământ sub formă de spori de rezistență a căror viabilitate este de 3-5 ani. În timpul perioadei de vegetație, la temperaturi scăzute (+15șC) și în condiții de umiditate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1-2 cm în diametru), galbene, apoi brune, în dreptul cărora țesuturile se scufundă și se acoperă cu un mucegai roz, reprezentat de fructificațiile ciupercii ce apar în cercuri concentrice (fig. 118-b). Țesuturile în curs de descompunere vor fi invadate de ciuperci saprofite care, vor continua deprecierea fructelor, mai ales dacă umiditatea atmosferică se menține ridicată. Transmitere răspândire. Ciuperca evoluează mai ales în condiții de umiditate atmosferică ridicată și la un optim de 25șC. Miceliul ciupercii pătrunde activ prin coajă și după 3-7
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pulpă și întreaga boabă putrezită, se acoperă cu un puf cenușiu. Boala se răspândește cu rapiditate, cuprinzând întregul ciorchine, ce putrezește în totalitate. Dacă intervine o perioadă secetoasă, ciorchinii se usucă, iar boabele, pe care se dezvoltă și alte ciuperci saprofite, se zbârcesc și se scutură foarte ușor. Boala este favorizată de atacul larvelor de Cochylis și Eudemis și de viespi, de prezența rănilor produse de grindină, cât și de crăparea bobițelor în pârgă, fenomen ce apare frecvent în timpul ploilor din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de formarea în interiorul cuiburilor a unei cruste compacte, care împiedică evaporarea apei și sub care viermii sârmă se strâng în număr mare. Atacă și tuberculii de cartof în care rod galerii. În aceste galerii se dezvoltă diferite bacteria și ciuperci saprofite care duc la descompunerea țesuturilor. Viermii sârmă sunt frecvenți în anii cu toamne ploioase, ierni blânde, fără amplitudini mari de temperatură, primăveri și very umede și răcoroase, când pot cauza pierderi de 30 - 40 % (Perju T. și Mare I., Teodorescu
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
indefinită. Din punct de vedere citologic, ciupercile se caracterizează prin: absența totală a plastidelor, nuclei mici, vacuole mari, perete chitinos, rezerve nutritive sub formă de glicogen sau picături lipidice localizate În citoplasmă. După modul lor de viață, ciupercile pot fi: saprofite (cu rol considerabil În biosferă, utilizând materia organică inertă produsă de alte organisme), parazite (ce iau moleculele organice de care au nevoie din organisme vii, vegetale sau animale) și simbionte (ce trăiesc În asociere cu un alt organism: algă În
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
inertă produsă de alte organisme), parazite (ce iau moleculele organice de care au nevoie din organisme vii, vegetale sau animale) și simbionte (ce trăiesc În asociere cu un alt organism: algă În cazul lichenilor, rădăcina fanerogamelor În cazul micorizelor). Ciupercile saprofite, fragmentând resturile vegetale, participă la formarea humusului și fac astfel solul fertil - celulele miceliului de ciuperci, cu perete chitinos, nu pot absorbi fragmente de organisme prin endocitoză (ca celulele animale); de aceea peretele ciupercii impune absorbția de molecule mici, rezultate
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
importantă, nici de formarea de organe atât de specializate, ca rădăcina și frunza. Ciupercile au păstrat un tal (miceliu) filamentos, au peretele celular chitinos, se nutresc degradând și absorbind materii organice, trăiesc În toate habitatele, pot fi heterotrofe (parazite și saprofite) sau simbiotrofe. Neavând pigmenți asimilatori, fac absorbție de substanțe organice simple, pe care le procură din hidroliza macromoleculelor organice mari, cu ajutorul enzimelor. Modul de viață heterotrof implică un contact strâns al miceliului cu substratul, o deplasare a filamentelor miceliene (cu
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]