128 matches
-
Pleurotus cornucopiae (Jean-Jacques Paulet, 1793 ex Léon Louis Rolland, 1910), din încrengătura Basidiomycota în familia "Pleurotaceae" și de genul "Pleurotus" este o ciupercă comestibilă, denumită în popor burete cornet. Specia este un saprofit dar și parazit care năpădește numai arbori bolnavi sau slăbiți, în primul rând plopi și ulmi, nefiind un dăunător de lemn însemnat. Se găsește în România, Basarabia și Bucovina de Nord, dezvoltându-se în buchete cu punct de inserție comun
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]
-
fost obținută în anul 1983 la „Ciupercăria Mogoșoaia a I.C.L.F. Vidra”, de către autoare, sub îndrumarea regretatului dr. N. Mateescu, fiind semnalată pentru prima dată în revista Producția vegetală, Horticultura, 1983. [[Categorie:Pleurotus]] [[Categorie:Ciuperci comestibile]] [[Categorie:Ciuperci parazite]] [[Categorie:Ciuperci saprofite]] [[Categorie:1793 în știință]]
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]
-
Pluteus cervinus, sin. Pluteus atricapillus, numit în popor ciuperca cerbilor, este o specie de ciuperci comestibile saprofite din încrengătura Basidiomycota, în familia Pluteaceae și de genul Pluteus. Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând solitar, câteodată fasciculat, în pădure de foioase sau conifere pe trunchiuri și ramuri în putrefacție de fag și
Ciuperca cerbilor () [Corola-website/Science/336030_a_337359]
-
1800 ex Elias Magnus Fries, (1849), sin. Helvella esculenta, (Christian Hendrik Persoon, 1800), din încrengătura "Ascomycota" în familia "Discinaceae" și de genul "Gyromitra" este o ciupercă care poate cauza otrăviri mortale. Ea este denumită în popor zbârciog gras. Acest burete saprofit este în mod predominant locuitor de sol, arătând însă de asemenea caracteristici de simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). El se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord ca una din primele specii de ciuperci deja din
Zbârciog gras () [Corola-website/Science/335331_a_336660]
-
Celula este mică (în medie 6-7 × 2,5 μm) și în formă de ou. Baza celor două flagele lungi este sub vârf (sunt subapicale). Există un singur nucleu. Caracteristicile ultrastructurale nu sunt cunoscute. "Kamera lens" are un stil de viață saprofit și se poate găsi în infuziile de fân. William Saville Kent a văzut mase de spori ai săi în 1880. Prima descriere validă (sub numele de „"Monas lens"”) a fost publicată de Otto Friedrich Müller în 1773. În 1880, William
Kamera lens () [Corola-website/Science/333398_a_334727]
-
Morchella esculenta, din familia "Morchellaceae" și genul "Morchella" este o ciupercă de tip "Ascomycota" care este comestibilă și foarte delicată. Ea este denumită în popor zbârciog galben. Acest burete este în mod predominant locuitor de sol saprofit, crescând în grupuri mici sau solitar, și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord ca una din primele specii de ciuperci deja din sfârșitul lui martie, privind afară din zăpadă, până la inceputul lui iunie, crescând solitar sau
Zbârciog galben () [Corola-website/Science/335857_a_337186]
-
asemenea în cele de conifere sub pini, brazi și molizi, din august până în noiembrie (decembrie). Buretele se decolorează cu Hidroxid de potasiu maro și cu sulfat de fier verde. În primul moment, gălbenița poate fi confundată cu "Hypholoma capnoides" (comestibil, saprofit, crescând pe bușteni în smoc, lamele albicioase până gri-violete, picior albicios, miros și gust plăcut), "Hypholoma fasciculare" (otrăvitor, saprofit, crescând pe bușteni în smoc, miros plăcut dar gust foarte amar), "Lepista flaccida" sin. "Lepista inversa" (comestibilă, cuticulă gălbuie până pal
Gălbeniță () [Corola-website/Science/336550_a_337879]
-
Hidroxid de potasiu maro și cu sulfat de fier verde. În primul moment, gălbenița poate fi confundată cu "Hypholoma capnoides" (comestibil, saprofit, crescând pe bușteni în smoc, lamele albicioase până gri-violete, picior albicios, miros și gust plăcut), "Hypholoma fasciculare" (otrăvitor, saprofit, crescând pe bușteni în smoc, miros plăcut dar gust foarte amar), "Lepista flaccida" sin. "Lepista inversa" (comestibilă, cuticulă gălbuie până pal brun-gălbuie, lamele precum picior de colorit albicios până ocru și clar decurgătoare, miros și gust aromatic), "Tricholoma bufonium" (necomestibil
Gălbeniță () [Corola-website/Science/336550_a_337879]
-
special pe baza aspectului clinic, de către medicul dermatolog, dar, de asemenea prin examen micologic direct, cultură pe medii speciale, iar la nevoie se poate face fungigrama. Examenul de laborator nu poate fi interpretat în afara contextului clinic întrucât Candida reprezintă un saprofit, colonizarea mucoasei bucale, vulvo-vaginale sau peniene, și a anumitor zone ale pielii fiind fercvent întâlnită în mod normal. Forme clinice - AFECTĂRI MUCOASE: Candidoza bucală: infecția mucoasei bucale în întregime, parțial sau doar a părții dorsale a limbii (glosita), se manifestă
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
letal pentru organismul respectiv. Uneori însă funcțiile respective pot fi compensate de alte gene sau pot să nu aibă efecte letale în cazul când au devenit inutile ca urmare a schimbării unor condiții. De pildă trecerea la modul de hrană saprofit sau parazit înlătură necesitatea unei serii întregi de enzime. Inversiunile constau în inversiunea, cu 180°, a unui segment de cromozom. Se poate produce prin ruperea cromozomului în două locuri, după care segmentul dintre rupturi se realipește la cromozom dar în
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
fi generate plante întregi care diferențiază tulpini, frunze și rădăcini (fig. 33.3). 33.2. INTRODUCERE ÎN STUDIUL TUMORIGENEZEI VEGETALE INDUSĂ DE BACTERII DIN GENUL AGROBACTERIUM Speciile genului Agrobacterium reprezintă componente ubicvitare ale microbiotei edafice, cele mai multe dintre ele fiind forme saprofite și doar unele induc boli neoplazice. În categoria acestora din urmă sunt incluse Agrobacterium rhizogenes care produce boala rădăcinilor firoase, A. rubi produce boala galelor, A. tumefaciens produce boala cancerului de colet și A. vitis care produce cancerul de colet
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
din ultimele vârste, care pătrund în căpățâna de varză sau inflorescențele de conopidă, în care rod galerii mari (fig. 15 d). În aceste galerii se adună resturi de hrană și excrementele larvelor, pe care se localizează diferite bacterii și ciuperci saprofite, ce accelerează procesele de degradare. La atacuri puternice, pagubele pot ajunge până la 80 %. Măsuri de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri preventive și curative și anume: o executarea arăturii de toamnă pentru scoaterea la suprafața solului a
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
25 - 30 de zile de la infestare. Frunzele au o culoare verde-închis lăsate la nivelul solului. Plantele nu se mai dezvoltă și în cele din urmă se usucă (fig. 17 d). În galeriile din rădăcini se instalează diferite bacterii și ciuperci saprofite, care determină putrezirea acestora. Pagubele cele mai mari se înregistrează în primăvară la culturile de varză extratimpurie și timpurie. S-a constatat că frecvența și intensitatea atacului sunt determinate de unii factori, cum ar fi: tipul și structura solului, rezistența
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pe organele subterane, cât și pe frunze. Sunt preferate plantele tinere. Larvele și adulții rod frunzele din care nu rămân intacte decât nervurile. În culturile de morcov, pătrunjel etc., limacșii rod cavități profunde, în care se instalează bacterii și ciuperci saprofite, ce determină putrezirea acestora (fig. 18 c, d). Pe organele atacate apare un mucus alblăptos, care în contact cu aerul devine pergamentos. Măsuri de prevenire și combatere Măsurile agrofitotehnice au un rol important în reducerea populațiilor de limacși și anume
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
omizile rod epiderma și parenchimul frunzelor, producând perforații ovale. La atac puternic, plantele pot fi parțial defoliate. Începând din vârsta a III-a, larvele pătrund în fructe, unde rod galerii mari. În aceste galerii se instalează diferite bacterii și ciuperci saprofite, ducând la putrezirea acestora. Fructele atacate sunt depreciate calitativ și nu mai au valoare comercială (fig. 27 c,d,e). Pagubele produse de larvele Helicoverpa armigera Hbn. pot ajunge până la 80 % la fasole și tomate, 25 - 30 % la ardeiul gras
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
plesnesc la bază, iar discul radicular se desprinde cu ușurință. În interiorul bulbilor, țesuturile sau un aspect spongios, sunt mai închise la culoare, uneori brunificate și se fragmentează cu ușurință. În galeriile produse în bulbi se instalează diferite bacterii și ciuperci saprofite, care determină putrezirea totală a țesuturilor. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri preventive și curative ca și pentru combaterea nematodului bulbilorDitylenchus dipsaci Kuhn. PRINCIPALII DĂUNĂTORI DIN CULTURILE DE CASTRAVEȚI, DOVLECEI, PEPENI VERZI In figura 36 sunt prezentați
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
gracilys și Basalys triforma. Plante atacate și mod de dăunare. Dăunător polifag, ce atacă în special rădăcinile de morcov, pătrunjel și păstârnac. Larvele rod galerii sinuoase în rădăcini (fig. 43 c). În aceste galerii se instalează secundar bacterii și ciuperci saprofite, care produc putrezirea rădăcinilor. Poate produce pagube în culturile de consum de 10 - 15 %. Măsuri de prevenire și combatere - Strângerea resturilor de plante rămase după recoltare și distrugerea lor prin ardere. - Rotația culturilor și arătura de toamnă, ce contribuie la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
etc. Factorii externi. Asupra agenților patogeni și plantelor factorii mediului extern acționează în mod conjugat, într-o strânsă corelație, uneori compensativ, alteori cumulativ sau antagonic. Se cunosc cazuri când, sub influența factorilor externi de mediu, au devenit patogene diferite microorganisme saprofite (ex. Fusarium nivale). Factorii externi care acționează atât asupra agenților infecțioși cât și asupra plantelor sunt: Temperatura aerului și a solului poate influența planta, agentul patogen sau cuplul plantă gazdă-parazit. Temperatura aerului sub nivelul normal, face ca unele soiuri de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
pe alte suprafețe. Igiena culturală permite reducerea numărului de tratamente, creșterea eficienței acestora și a rezistenței plantelor la agenții patogeni. Îndepărtarea resturilor vegetale și distrugerea lor. Pe resturile vegetale care rămân pe sol după recoltare, agenții patogeni supraviețuiesc în stadiu saprofit (Septoria sp.) sau își definitivează ciclul sexuat (Venturia inaequalis, Polystigma rubrum, Plasmopara viticola), constituind inoculul primar pentru anul următor. La speciile pomicole și vița de vie, strângerea frunzelor, a ramurilor și corzilor rezultate la tăieri și arderea lor sau îngroparea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
5.5. Dezinfecția spațiilor de depozitare Spațiile de depozitare trebuie să ofere, condiții optime depăstrare a produselor agricole, atât din punct de vedere al parametrilor de mediu, cât și din punct de vedere fitosanitar. În depozite pot fi întâlniți ageți saprofiți specifici acestor spații (Rhizopus, Mucor, Penicillium, Aspergillius), dar și patogeni din câmp, care sunt introduși odată cu produsele de depozitat (Erwinia carotovora, Sclerotinia sclerotiorum, Fusarium, Monilinia). În cazul în care nu se realizează dezinfecția depozitelor, acești patogeni își pot păstra viabilitatea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
drept pentru care este necesar ca lucrătorul să poarte echipament de protecție și să respecte regulile de igienă personală; * apa atunci când nu îndeplinește condițiile minime de calitate. 2) Sursa internă. În canalele mameloanelor există diverși germeni proveniți din mediul extern (saprofiți tip Micrococcus, Corynebacterium, Streptococcus etc) care vor contamina laptele pe timpul recoltării; gradul de contaminare va fi cu atât mai mare, cu cât sfincterul mameloanelor este mai relaxat, iar orificiul lor extern este permanent deschis. Aceasta reprezintă calea exogenă de contaminare
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
mai ales a celor cazeinolitice) care alterează laptele, făcându-l impropriu consumului. 1.4.3. Grupe de microorganisme În lapte și produsele derivate din lapte se găsesc microorganisme încadrate în trei grupe, respectiv: I (bacterii lactice); a II-a (bacterii saprofite); a III-a (drojdii și mucegaiuri). Grupa I (Bacterii lactice) Denumite și „bacterii folositoare”, ele asigură fermentația lactică în urma căreia lactoza trece în acid lactic; în paralel, crește aciditatea laptelui, ceea ce determină coagularea cazeinei („prinderea” laptelui). Bacteriile lactice sunt încadrate
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
bacteriilor la nivelul endoteliului valvular este favorizată nu numai de existența modificărilor patologice locale preexistente dar și de proprietățile bacteriilor invadatoare ca de exemplu producerea de exopolizaharizi de către streptococii orali ajunși în acest situs. Streptococii orali sunt în mod normal saprofiți ai cavității orale dar în timpul unor intervenții chirurgicale orale sau proceduri de îngrijiri dentare ei determină bacteriemii.Odată ajunși la nivelul endocardului cu leziuni preexistente ei aderă, proliferează și colonizează producând endocardita bacteriană subacută . MOLKO, LESCLOUS 2000 consideră că la
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
fenomen biologic reprezintă relația antagonică între două organisme, dintre care unul se hrănește cu substanțele nutritive elaborate de celălalt și se dezvoltă în detrimentul acestuia. F.V. KUPREVICI în lucrările sale consideră că inițial organismele heterotrofe au avut un mod de nutriție saprofit și apoi s-a ajuns la modul de nutriție parazit. Evoluția parazitismului se produce pe baza variabilității sistemului de enzime și de adaptare la mediul nutritiv al organismelor heterotrofe. Agenții patogeni au evoluat în timp de la organisme total saprofite, la
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
nutriție saprofit și apoi s-a ajuns la modul de nutriție parazit. Evoluția parazitismului se produce pe baza variabilității sistemului de enzime și de adaptare la mediul nutritiv al organismelor heterotrofe. Agenții patogeni au evoluat în timp de la organisme total saprofite, la organisme parazite facultative, apoi organisme saprofite facultative pentru ca cei mai evoluați să prezinte modul de viață de paraziți obligați. Organismele saprofite obligate, trăind exclusiv pe resturile organice moarte nu produc pagube plantelor de cultură decât în măsura în care se grefează pe
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]