128 matches
-
prezinte modul de viață de paraziți obligați. Organismele saprofite obligate, trăind exclusiv pe resturile organice moarte nu produc pagube plantelor de cultură decât în măsura în care se grefează pe produse agricole perisabile ca, fructele, semințele, bulbii, rizomii etc. Organismele facultativ parazite trăiesc saprofit în natură pe diferite substrate dar în anumite condiții pot deveni parazite. Numeroasele ciuperci ce aparțin genului Fusarium, trăiesc ca saprofite în sol dar în condiții de secetă excesivă devin parazite pe rădăcinile sau tulpinile gramineelor producând boli grave. Grupa
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cultură decât în măsura în care se grefează pe produse agricole perisabile ca, fructele, semințele, bulbii, rizomii etc. Organismele facultativ parazite trăiesc saprofit în natură pe diferite substrate dar în anumite condiții pot deveni parazite. Numeroasele ciuperci ce aparțin genului Fusarium, trăiesc ca saprofite în sol dar în condiții de secetă excesivă devin parazite pe rădăcinile sau tulpinile gramineelor producând boli grave. Grupa organismelor facultativ parazite este deosebit de importantă din punct de vedere fitopatologic căci dintre acestea, prin adaptare apar alți agenți patogeni saprofiți
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
saprofite în sol dar în condiții de secetă excesivă devin parazite pe rădăcinile sau tulpinile gramineelor producând boli grave. Grupa organismelor facultativ parazite este deosebit de importantă din punct de vedere fitopatologic căci dintre acestea, prin adaptare apar alți agenți patogeni saprofiți facultativ sau paraziți obligați, valoarea inoculului acestora fiind dificilă în apreciere. Organismele facultativ saprofite trăiesc ca parazite în cea mai mare parte a vieții lor iar în perioadele nefavorabile devin saprofite. Din această grupă fac parte marea majoritate a agenților
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
presiunea selecției crește, când se introduc în cultură soiuri rezistente, ele încep să se înmulțească și produc epidemii. În urma interacțiunilor foarte variate între gazdă și parazit apare specializarea fiziologică a patogenului care modifică rezistența gazdei. La unele ciuperci parazite obligate, saprofite facultativ sau parazite facultativ, există forme specializate și varietăți adaptate la o singură specie gazdă (Blumeria graminis, f. tritici, f.sp. hordei) și forme specializate sau varietăți care pot ataca mai multe specii (Fusarium oxysporum f.sp. solani). În cadrul luptei
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prezența acestor organisme la plante, fiind cunoscute azi ca organisme de tip MLO (Mycoplasma Like Organism), denumire adoptată din cauză că înmulțirea acestor microorganisme prezintă o asemănare cu înmulțirea ciupercilor. Caracterele și morfologia molicutelor Molicutele sunt parazite facultative putând trăi în mod saprofit dar și în mod parazit. Corpul lor este alcătuit dintr-o celulă lipsită de o membrană celulară propriu-zisă prezentând doar o membrană citoplasmatică. Compoziția chimică este de natură nucleoproteică, având atât ADN, ARN cât și proteine. Faptul că posedă enzime
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se frâng din dreptul zonei afectate, așa încât partea lor superioară se usucă. Frunzele capătă aspectul cifrei 1, iar tijele frânte nu mai produc semințe. Țesuturile distruse se usucă sau, dacă vremea este ploioasă, sunt acoperite cu micelii brune-negricioase de la ciupercile saprofite (Macrosporium etc.). Bulbii rămân mici, iar în timpul păstrării se înmoaie și putrezesc. Agentul patogen Peronospora destructor (Berk.) Casp., fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Ciuperca dezvoltă în țesuturi un sifonoplast de pe care apare, la suprafața țesuturilor, puful cenușiuviolaceu
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
asce sub forma unui himeniu; ele sunt ovoide și hialine, de 25-43 x 8-14 µm. Ascosporii sunt sferici, de culoare gălbuie, măsoară 3-8 µm și pot înmuguri în ască sau în afara acesteia. Epidemiologie. Din germinarea ascosporilor rezultă un miceliu haploidal, saprofit, care iernează în scoarța ramurilor sau sub solzii mugurilor. Infecțiile cu miceliul secundar se fac în primăvară, în momentul dezmuguririi, în condiții de umiditate ridicată și temperaturi mai scăzute 5.3.1. Făinarea piersicului Sphaerotheca pannosa var. persicae Făinarea piersicului
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
1000 boabe mult scăzută. Agenții patogeni - Gibberella zeae (Schw.) Petch. și G. avenacea Cke., fam. Hypochreaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Fusarium roseum f. cerealis (Cke) Snyder et Hansen. Ciupercile prezintă un tal filamentos hialin, parazit sau saprofit pe resturi vegetale. Pe plantele atacate în diferite stadii, se formează pe miceliu sporodochii rozportocalii de tip Fusarium roseum f. cerealis var. graminearum, alcătuite din conidiofori scurți ce se termină cu grupuri de macroconidii fusiforme, curbate, hialine, de 40-80 x
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
topirea zăpezii se observă că frunzele sunt lipite de sol iar cultura prezintă goluri. Agentul patogen -Micronectriella (Calonectria) graminicola (Berk. et Br.) Wr., fam. Hypochreaceae, ord. Sphaeriales. cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Fusarium nivale (Fr.) Ces. Miceliul ciupercii trăiește saprofit în sol, pe resturi vegetale și parazitează în timpul iernii baza tulpinilor și frunzele, pe care produce sporodochii cu conidiofori ce susțin conidii hialine, fusiforme, ascuțite la capete, cu 1-3 septe, de 25-29 x 5,3-5,8 µm. Periteciile au formă
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
25-29 x 5,3-5,8 µm. Periteciile au formă sferică, măsoară 100-200 µm în diametru și onțin parafize și asce cu ascospori hialini, din 2-3 celule, de 10-20 x 2-4 µm . Epidemiologie. Agentul patogen se permanentizează în sol ca miceliu saprofit pe resturile vegetale ale plantelor atacate și sub formă de peritecii. Pe miceliu, în condiții neprielnice se formează organe de rezistență, clamidospori care au formă sferică și sunt strălucitori. În cursul primăverii, agentul patogen este vehiculat de vânt care duce
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
µm și conțin asce cilindrice de 60120 x 10-15 µm. Ascosporii sunt filiformi, pluricelulari, la început hialini apoi ușor brunii, de 50-90 x 3-5 µm Epidemiologie. În solul monoculturilor cerealiere, ciuperca se permanentizează sub formă de peritecii și de miceliu saprofit pe resturile vegetale ale plantelor parazitate. Practicând monocultura grâului timp de mai mulți ani sau asolamente cu cereale păioase, boala poate produce pagube mari, vetrele de atac fiind din ce în ce mai extinse. Gradul de atac al patogenului poate fi mărit de umiditatea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
rezistente la atacul acestui agent patogen. . 5.3.11.Cancerul negru al ramurilor Physalospora cydoniae Boala este caracteristică plantațiilor bătrâne de meri, peri, gutui și se întâlnește foarte rar pe cais, prun, cireș. După cercetările mai recente, ciuperca poate viețui saprofit pe numeroase specii lemnoase. Boala a fost semnalată prima dată pe fructele de măr de către C.H. Peck (New-York, 1879) iar pe frunze de către J. Alwoode, în 1892. Astăzi ciuperca atacă mărul în toate țările din zona temperată, fiind prezentă și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mănunchiuri numite coremii și poartă la vârf numeroase conidii ovale, unicelulare și hialine, de 3 x 2 µm. Pe țesuturile distruse se formează peritecii cu asce și ascospori fuziformi, bruni, de 43-47 x 7 µm. Epidemiologie. Ciuperca poate trăi și saprofit în sol, pe resturile de rădăcini intrate în putrefacție. Iernarea are loc sub formă de scleroți și rizomorfe pe rădăcinile parazitate sau în sol. Temperaturile optime la care miceliul se poate dezvolta sunt cuprinse între 16-18oC. Boala este frecventă în
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
libertate pe vreme umedă, ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație. Epidemiologie. Picnosporii germinează în picăturile de apă de pe frunze producând noi infecții, iar după o perioadă de incubație care durează între 9-12 zile, boala începe să se manifeste. Stadiul saprofit al ciupercii are loc pe frunzele căzute iar în primăvară apar periteciile cu asce și ascospori. Forma cu loculi a fost găsită în anul 1908 de către Klebahn. Loculii au dimensiuni cuprinse între 80-110 µm. Ascele sunt măciucate și conțin câte
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și conțin asce fusoidale cu ascospori bicelulari, alungiți, de 11-29 x 4-9 µm. Epidemiologie. Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin conidii vehiculate de vânt și apa de ploaie iar de la un an la altul rezistă în sol ca miceliu saprofit, conidii sau loculi cu asce și ascospori. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire a atacului patogenilor ce cauzează îngenuncherea cerealelor, fertilizarea echilibrată ce mărește rezistența paiului la cădere, constituie și măsuri profilactice pentru această boală. 5.6.11. Putregaiul uscat
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
repetată și câte o dată chiar exagerată, cu dozări greșite a fungicidelor a dus la apariția unor efecte secundare grave ca adaptarea paraziților, apariția de noi rase fiziologice sau la trecerea agenților din grupa paraziților facultativi la grupa mai periculoasă a saprofiților facultativi. Apariția raselor fiziologice rezistente la diferite fungicide se poate explica prin presiunea exercitată de factorii mutageni asupra agenților patogeni, dar și prin selecția sușelor rezistente din populațiile existente ale agentului, sub influența repetată a aceluiași fungicid. Astfel, în practică
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
funiambulus). Termeni panlatini formați din prefixoid + interfix o + termen- bază: ro. enter(o)virus (fr. entérovirus; en. enterovirus, es. enterovirus, it. enterovirus, germ. Enterovirus: cf. gr. έυτερο-, έυτερον- "intestin"); ro. sacrolombar (fr. sacro-lombaire: cf. lat. sacrum- osul sacru; lumbus "șale"); saprofit (fr. saprophyte: cf. gr. σαπρο-, σαπρός- "putred"). Vocala tematică - o, în compuse era atribuită influenței grecești (sacrosanctus, mulomedicus). Acest interfix a supraviețuit în terminologia panromanică, în formațiunile care conțin elemente de origine greacă: rinofima (fr. rhinophyma, en. rhinophyma: cf. gr.
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
trioul" antisepticismului în medicină. Medalia Lister reprezintă astăzi cel mai prestigios premiu în chirurgie, echivalentul medaliei Charcot în neurologie. La mijlocul secolului XX, în anul 1958, Joshua Lederberg primește Premiul Nobel pentru descoperirea microbiomului, care totalizează o populație de microorganisme (microbi) saprofiți, în majoritate aflate în intestin, cu care trăim în simbioză deoarece avem nevoie de ei. Studierea microbiomului arată că este format din microorganisme unicelulare, numite archaea (celule lipsite de nucleu). Cântărește doar 200 g. Lederberg inițiază studiul genomic al microbiomului
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
rele și delicte comise cât timp s-au aflat la putere ca partide unice - soluția pentru Întoarcerea la un sistem de distribuire a produsului intern brut, care să asigure o existență decentă majorității populației și nu numai unei mâini de saprofiți deveniți miliardari de pe o zi pe alta. Liderii partidului au refuzat ideea falimentului economic comunist, subliniind necesitatea relansării marilor Întreprinderi de stat, ca, de exemplu, combinatul siderurgic de la Galați, precum și recuperarea piețelor pe care România le deținuse sub Ceaușescu În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
că orice lucru poartă În sine germenele propriei disoluții. Cum să nu cred În asta, câtă vreme fiecare din noi, „construcție“ proteică, avem și proteaze, enzime care, activate prin moarte, ne lichefiază literalmente chiar dacă asigurăm hoitului maxima potecție față de orice saprofit? Dar bobul de grâu care conține și amilaza menită, cum dă de puțină apă, să lichefieze amidonul altminteri hărăzit dăinuirii? Așa e și pacea, echilibrul, care conține În sine radicalismul latent care n’așteaptă decât o problemă pentru a deveni
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
etc. Factorii externi. Asupra agenților patogeni și plantelor factorii mediului extern acționează în mod conjugat, într-o strânsă corelație, uneori compensativ, alteori cumulativ sau antagonic. Se cunosc cazuri când, sub influența factorilor externi de mediu, au devenit patogene diferite microorganisme saprofite (ex. Fusarium nivale). Factorii externi care acționează atât asupra agenților infecțioși cât și asupra plantelor sunt: Temperatura aerului și a solului poate influența planta, agentul patogen sau cuplul plantă gazdă-parazit. Temperatura aerului sub nivelul normal, face ca unele soiuri de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
pe alte suprafețe. Igiena culturală permite reducerea numărului de tratamente, creșterea eficienței acestora și a rezistenței plantelor la agenții patogeni. Îndepărtarea resturilor vegetale și distrugerea lor. Pe resturile vegetale care rămân pe sol după recoltare, agenții patogeni supraviețuiesc în stadiu saprofit (Septoria sp.) sau își definitivează ciclul sexuat (Venturia inaequalis, Polystigma rubrum, Plasmopara viticola), constituind inoculul primar pentru anul următor. La speciile pomicole și vița de vie, strângerea frunzelor, a ramurilor și corzilor rezultate la tăieri și arderea lor sau îngroparea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
5.5. Dezinfecția spațiilor de depozitare Spațiile de depozitare trebuie să ofere, condiții optime depăstrare a produselor agricole, atât din punct de vedere al parametrilor de mediu, cât și din punct de vedere fitosanitar. În depozite pot fi întâlniți ageți saprofiți specifici acestor spații (Rhizopus, Mucor, Penicillium, Aspergillius), dar și patogeni din câmp, care sunt introduși odată cu produsele de depozitat (Erwinia carotovora, Sclerotinia sclerotiorum, Fusarium, Monilinia). În cazul în care nu se realizează dezinfecția depozitelor, acești patogeni își pot păstra viabilitatea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
să invadeze țesuturile unui animal sau plante și să interacționeze cu acestea. Agenții infecțioși se pot clasifica după mai multe criterii Structură ● Virusuri ● Bacterii ● Fungi ● Paraziți ● Prioni (proteine infecțioase lipsite de acizi nucleici) Gradul de patogenitate ● Patogeni: generează boli infecțioase ● Saprofiți: se hrănesc cu substanțe organice în descompunere, provenite de la gazdă ● Comensali: folosesc același substrat nutritiv ca și gazda, fără a induce manifestări patologice la gazdă ● Oportuniști: obișnuit inofensivi pentru gazdă, dar patogeni în caz de imunodepresie Calea de transmitere: ● Agenți
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
diagnosticului clinic, administrarea antibioticelor în orice stare febrilă, la întâmplare, fără criterii raționale 2. Nefolosirea sau interpretarea greșită a datelor de laborator: începerea antibioticul înaintea recoltării produselor patologice sau în lipsa examenelor bacteriologice și a antibiogramei interpretarea eronată a unor germeni saprofiți 3. Indicarea nejustificată a antibioticelor pentru: febre neinfecțioase (alergii, neoplasme, colagenoze) agenți insensibili (infecții virale) colecții, focare profunde, care necesită asanare chirurgicală 4. Alegerea greșită a antibioticului din punct de vedere al spectrului, biodisponibilității, toxicității, dozelor, modului de administrare, asocierilor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]