1,391 matches
-
ca adresă, un public-martor imediat. Ștefan Melancu mobilizează o vastă bibliografie, în cadrul căreia autoritatea în materie o reprezintă exegetul canadian Marc Angenot, pentru a releva atât disponibilitatea satirică a pamfletului, cât și încadrarea lui firească în sfera discursului critic modern. Sarcasm, ideologie, literaritate, ironie, satiră, comic, grotesc, parodie - toate concură pentru a îndeplini funcția socială a pamfletului, rolul său de semnal de alarmă într-o lume decăzută, coruptă, decrepită, sortită flăcărilor pedepsitoare ale apocalipsei. De aceea nu pot accepta gratuitatea estetică
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
Franței) s-a impus - captivantă. De capacitatea lui Jurovski de a spațializa discursul muzical ține intensitatea lirismului din splendidul Adagio, iar darul său de a plasticiza imaginea sonoră dă o excepționala vitalitate scherzo-ului: plăsmuiri sfârtecate, grimase grotești pline de sarcasm (câtă asemănare cu scherzo-urile ,rele" ale lui Șostakovici!) dobândesc o violență neîndurătoare. Mai puțin i-a reușit ,Asceniunea" de Olivier Messiaen căreia nu i-a găsit tonul extatic. Solistul serii a fost pianistul Benedetto Lupo care a dat Concertului
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
de șforile scenei politice moldovenești. În ultima fază a campaniei electorale, fotografia lui Vladimir Plahotniuc este postată pe coperta revistei VIP Magazin într-o ipostază inedită, simulând un veritabil păpușar de la Teatrul Republican de Păpuși Licurici 13. Astfel, prin utilizarea sarcasmului și afecțiunii, a fost neutralizata dimensiunea peiorativa a păpușarului politic. Pe coperta VIP Magazin poate fi văzută imaginea lui V. Plahotniuc între păpuși de teatru și titlul: "Vlad Plahotniuc, în vizită la adevărații păpușari". În interviu, politicianul face dezvăluiri despre
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
numai ca să fie spus, să fim și noi în rândul lumii, cred că te urmărește. Ești cam gol deocamdată și nu convingi. Și apropo, dacă tot spuila un moment dat “Ich bin ein Bulangiu” aș dori să te întreb, fără sarcasm, chiar știi germană? Dar bine, adică să citești și să scrii în germană. Încă nu am ce spune despre blogul dumitale, îl descopăr. Nici despre acțiunile ONG-ului nu am ce spune (dezagreabil), deoarece sunt meritorii. Titlul blogului, în schimb
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
din Pisa, o mulțime de alte momente antologabile; de pildă Dinică, filmat "din ceafă" (dar un mare actor are și ceafa expresivă!), în timp ce cîntă ( și cîntă pentru prima dată în vreun film) "De-aș fi vîntul cu miresme parfumate"... Sau sarcasmul din vocea lui Dinică, răspunzînd la replica polițistului (cu morga lui Mitică Popescu) " Nu sînt colonel!" - "Nu contează, noi respectăm poliția!"; și, din nou, peste cîteva clipe: "Nu sînt colonel!" - "O să fiți!"... Sau umorul din vocea lui "Vali" (Uritescu), întîmpinîndu-l
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
Strauss-fiul... Subtitlul, Fantezie semipolițistă după o idee sugerată de cuplul Jung-Freud, dă în vileag registrul în care este scris romanul Balamucul, dragostea mea...: (tragi)comicul absurd. S-ar putea spune și că trăsătura definitorie a acestei scrieri este fără îndoială sarcasmul. Pentru a-și pune și mai mult în evidență intenția, autorul face următoarea precizare superfluă: Orice asemănare cu realitatea economiei de piață din România, este pur și simplu aiurea. Scrierea acestei cărți are la bază exclusiv realități din lumea bună
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
a găsit în Gellu Naum "un temperament prin excelență apt să-l exprime cu mijloacele unui comediograf de superioară înzestrare, cu un subtil gust al înscenării discursului, manevrat în registre diversificate, cu alternanțe "cabotine" și acide ironii aduse în pragul sarcasmului, cu lentori studiate ale "povestirii" evenimentelor insolite (un ritm remarcat de poetul Cezar Baltag, după apariția versurilor din Athanor). Ceea ce s-a numit "plăcerea și știința de a divaga" (Eugen Simion), prezentă mai ales în poemele de după Athanor, conferă îndeosebi
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
internaționale. Jean-François Revel analiza, în Marea paradă, cauzele revenirii la utopiile socialist-comuniste, într-o lume incapabilă să facă saltul în noul ev istoric. (Notând prezența senină la Geneva a lui Fidel Castro, la o importantă reuniune economică, Revel scria cu sarcasm:"Asasinii comuniști șsuntț în general bine veniți în democrații"!) Teama de liberalism, scadența politicilor "cleptomane" întinse pe-o mare suprafață a planetei cu acordul vinovat al populațiilor, redescoperirea naționalismului primar ca sursă a fericirii, lenea sau, vai!, chiar incapacitatea de
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
exasperată de propria-i condiție pe care o extrapolează într-o viziune a dezordinii generalizate. Dereglărilor spiritului le răspund cu fidelitate dereglările universului fizic, așa cum un obiect și-ar proiecta umbra. Armonia e definitiv compromisă printr-un imaginar consecvent întru sarcasm: "prin piețele armoniei/ se furau mere și stanțe/ înmugureau disonanțe/ un centru de gravitație/ vag vagabond/ și un magnetism fără grație// îmbrăcăminte impusă/ păpuși colorate în baloane/ și măști de plastic în saloane/ se lipeau de stele/ pe zborul muștelor
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
respirația" este în dezavantajul celui de-al doilea. Ceea ce găsim în cîteva din povestirile din prima parte a volumului ca talent, umor și acuratețe a observației, se pierde, în partea a doua, în frustrări care circulă liber la suprafața textelor, sarcasm, superficialitate și verbozitate. Povestirile au toate, în această a doua parte a volumului, aceeași teză: eroul este redus la tăcere sau adus la sinucidere de o societate pestilențială în care, în plus, "l'enfer, c'est les Autres", cei mai
Poză cu Proteus C. by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14893_a_16218]
-
ce-și doreau în preajmă un nebun sui generis, un joculator domini regis, care, dezlegat de conveniențe, să beneficieze de învoirea de-a spune adevăruri neplăcute. Numai că sistemul comunist a contrafăcut pînă și tipul bufonului, obligîndu-l a-și metamorfoza sarcasmul în laudă incomensurabilă, a-și direcționa exagerarea deformatoare exclusiv în encomiul deșănțat. În loc de a-și batjocori stăpînul, un astfel de court-fool ajunge a se batjocori pe sine. E consecința inevitabilă a servituții ideologic-propagandistice asumate, din mlaștina devoratoare de conștiință a
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
melci./ În Ucraina un șarpe/ va costa doi melci/ iar în România/ un melc va costa/ trei șerpi./ Profitul astfel obținut/ va fi folosit/ pentru construirea/ de școli, spitale, biserici,/ drumuri, poduri, grilaje,/ ziduri berlineze etc." (Tratatul cu Ucraina). Așadar sarcasmul se dezvăluie ca o latură "practică", moralistă a absurdului, într-un stil apropiat de cel al sicității "spirituale" a unor Bertolt Brecht sau Erich Fried. Producției lui Augustin Pop i s-ar potrivi un titlu arghezian: Tratat de morală practică
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
se silește a îmbrățișa integralitatea stărilor existențiale (e un excelent antidot împotriva uscăciunii, a conspectului noțional), evoluînd pe o scală generoasă a tonalităților, de la tandrețe (o tandrețe îndeobște aspră, din teama de-a nu cădea în sentimentalism) la ironie și sarcasm: "Vine-o vreme cînd îmi dosesc limba în gură,/ cînd o pun la rece, la uscat, la adăpost,/ scutind-o de asaltul acelor albe,/ lucioase și-avariate citadele/ care scrîșnesc și macină ca o piatră de moară,/ cînd o programez
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
Cam acesta este, pe scurt, subiectul romanului Întoarcerea lui Dracula de Gheorghe Patza. Ar mai fi de adăugat pasajele de veritabil roman polițist și de aventuri care condimentează parabola prințului "actualizat". Autorul își construiește narațiunea ca un spațiu interstițial între sarcasmul mușcător și ironia à la manierè de "Cațavencu", pe de o parte, și observația lucidă, de gust tragic, pe de cealaltă parte. Culoarea portretelor tinde spre caricatural, spre grotesc, excepție făcând personajele disidente și Dracula, singurul lucru care i se
Un roman parabolă by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14457_a_15782]
-
acum la iveală. Se așează cu înfrigurare la masa de scris, orbit de clarviziune. Pe pervazul ferestrei stau vrăbii-ngrozite. Mâzgălituri la margine de istorie 1. Tot ce avem la îndemână sunt câteva fragmente: osul maxilarului unui preistoric, un ciudat sarcasm dinspre Versailles și pintenii pierduți ai sufletului lumii. Din toate acestea urmează să creăm coeziunea - Răstorn ideea lui Hölderlin: omul este o uriașă ciornă. 2. Da, recunosc. Am numit prezentul o așezare rurală care capătă sens numai în funcție de locul ei
Kjell Espmark by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/14094_a_15419]
-
Asistăm, așadar, prin intermediul mirosului, la o insurgență împotriva formei. E denunțată fățiș "libertatea fricoasă a formelor" (Măști putrede). Simțul tactil se dezice de sine: "mîinile își scutură senzațiile/ mîngîind o blană de vulpe" (Simfonie neagră). Sau cu un plus de sarcasm: "tu pozezi trei ore pe zi/ în atelierul pictorului orb/ ce pipăie formele/ sînii umflați de emoție/ nările inventariază culorile/ amprentele îngerilor" (ibidem). În schimb mirosul devine voluptuos-delirant: "aiurezi/ pe obiecte o peliculă de isop/ miresme dense/ distilării clandestine de
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
e să traduci / din basarabeană-n română" spune, la un moment dat, poetul). Cei care însă știu, vor găsi multă emoție în aceste poeme și chiar vor detecta un firav sentiment de revoltă, e-adevărat, sufocat sub stratul gros de sarcasm și damnare. Poemele lui Vasile Gârneț aparțin, de fapt, unei întregi generații, acelei generații care trăiește zilnic dilema de a pleca din țară, de a nu ști ce-i de făcut sau, dimpotrivă, de a nu se mai întoarce acasă
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
celălalt e mai sofisticat, pe primul îl citești cu plăcere, cel de-al doilea îți solicită mult atenția; la Gârneț tragicul politic transpare firesc și concis, iar revolta, deși directă, pare mai curând resemnată, Galaicu-Păun radiografiază politicul și istoricul cu sarcasm și le topește în magma poemului într-o continuă contestare, nu de puține ori chiar virulentă (cum e tot volumul Cel bătut îl duce pe Cel nebătut). Dintr-o generație de tineri poeți care, prin conștiința livrescului și o noii
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
aceasta e, după cum afirmă Nietzsche, "una din cele mai vechi desfătări ale umanității (...) pentru că procură cea mai înaltă voluptate a sentimentului puterii". Solitarul ultragiat care e poetul în discuție apare crud în gesticulația d-sale ce acreditează absurdul asezonîndu-l cu sarcasme. E o violență derivată a singurătății ce-și divulgă slăbiciunea în chip paradoxal, ducînd la acea "bufonerie sîngeroasă" indicată de Baudelaire: "o disperare ca toate celelalte/ la urma urmelor/ ombilicul e doar prima cicatrice/ un fel de zero/ de unde începe
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
Hiristea nu îi stă în putință să formuleze o atitudine față de partitură, echipa nu a dezarmat, încercând să salveze tot ceea ce mai era de salvat. Elvira Platon Rîmbu și Doru Fârte au imaginat un cuplu regal istericoid, caraghios, animat de sarcasm și ură. Șerban Borda (Principele Filip) și-a dat silința de a evidenția excentricitățile și contrastele studiate, smuciturile din care îi e făcut personajul. Mariana Neagu și Ileana Iurciuc (în rolurile Mătușilor și ale Doamnelor) au apariții intens colorate, de
Premiere orădene by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15136_a_16461]
-
ani, jocul simpatic. La fel Demiterea unui Primar, în care citim o povestioară despre versurile albe și Poet. îmi trece prin cap judecata estetică a lui Pirgu, aplicabilă și prozelor lui Radu Preda: e drăguț, are părțile lui...dar fără sarcasm. Sunt proze care se articulează bine, și uneori chiar reușesc să depășească mediocritatea. Radu Preda, Povești de floare și bostan, Editura Eminescu, București, 2001.
Alte proze scurte by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15190_a_16515]
-
sete de nimic,/ le-a fost sete de victorie și le-a fost sete/ să piardă” (Mărșăluitorii sau a doua scrisoare către Swift). Spre a-și dovedi energia vitală pe care a mizat, poetul întoarce pe dos valorile cu un sarcasm neslăbit o clipă. Se așează astfel pe calea unei demonii care, deconstruind fața onorabilă a moraliilor (blîndețea, luciditatea, sapiența), construiește una în răspăr, ca o eliberare din chingile convențiilor, ca o pulsație a unei primitivități agresive ce se opune rafinamentelor
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
acestuia, vînînd unghiuri cît mai favorabile, expresivități demne de-a figura în albumul astfel realizat. „Impuritatea” obiectului (eterogeneitatea lui) se transmite subiectului liric care e departe de-a face caz de „poezia pură”, narînd, descriind, comparînd, relativizînd și pufnind de sarcasm. Rezultă o multitudine de factori ai discursului, întruniți sub semnul vital al unui comentariu intemperant, tangent la comeraj: „Miez de decembrie. Sărbătoare la muzeu./ Discursuri în aerul crud,/ calorifere sparte, meșteri pe schele.// Bonom, primarul molfăie numele/ unor scriitori pe
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
Boc etc., admirabil prin rectitudine morală, cît și prin profunzime și originalitate de expresie. Și ca document de epocă, Terfelogul ar fi important: fragmentele semnificative de cotidian românesc din anii 1962-83, selectate și comentate cu o ironie dusă pînă la sarcasm, dau o idee veridică despre ceea ce a fost comunismul ceaușist, în special. l Iată doar trei notații desprinse din fragmentele publicate de "Jurnalul literar" nr. 7-12: "Spectacol «Cîntarea României» la Oravița, televizat. Apare prezentatorul: «Ne aflăm pe scena teatrului unde
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
de expresie și de ruperea canoanelor. Tema fundamentală a cărților sale din cea de-a doua perioadă, a exilului în Argentina, este puterea. Acestei perioade îi aparțin și volumele de povestiri Istoria macacilor ( 1955), în care autorul amestecă umorul grotesc, sarcasmul și ironia, Moarte de cîine (1958) sau Fundul sacului (1962) în care condiția umană, degradarea într-o lume lipsită de valori devin temele fundamentale. Grădina desfătărilor, cartea sa inovatoare din 1971, reeditată apoi de mai multe ori, reface legătura cu
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]