121 matches
-
ritm și de conducere. Leziunile de reperfuzie sunt urmarea unui metabolism oxidativ anormal la nivelul miocardului. Reperfuzia ce urmează declampării aortei după o perioadă de ischemie miocardică poate produce radicali liberi de oxigen cu potențial citotoxic care oxidează fosfolipidele din sarcolemă ducând la lezarea integrității membranei celulare. Consecutiv, se constată o activitate crescută a superoxid-dismutazei, glutation peroxidazei și catalazei, enzime ce intervin în metabolizarea radicalilor liberi de oxigen (76). Marker-ul peroxidării fosfolipidelor membranare îl constituie prezența acizilor grași liberi oxidați
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
Prezența joncțiunilor permite propagarea electrotonică a potențialelor de acțiune. Astfel de mușchi se întâlnesc în tubul digestiv, canalele biliare, uretere, uter etc. Pot prezenta activitate automată. Aceștia formează mușchii ciliari, irisul, mușchii piloerectori și musculatura netedă a unor vase mari. Sarcolema acestor fibre este izolată, ca și la mușchii striați, de un strat glicoproteic, iar inervația este asigurată, în majoritatea cazurilor, de fibre nervoase individuale. I.5.2.1. Modalități de excitare a mușchilor netezi Inervația musculaturii netede este de două
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
visceral (ureteral, uterin, vascular). Astfel de potențiale se întâlnesc și în mușchiul cardiac. Durata mare a potențialelor de acțiune din fibrele musculare netede se explică prin faptul că depolarizarea se realizează în mare măsură cu participarea fluxurilor de calciu. În sarcolema mușchiului neted, canalele de Ca2+ voltaj-dependente au o densitate mult mai mare în comparație cu mușchiul striat. Stimularea determină pe lângă influxul de Na+ și un influx de Ca2+. Canalele de Ca2+, având o constantă de deschidere mult mai mare decât cele de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
multiunitar, varicozitățile formează așa-zisele joncțiuni de contact, în care apare un spațiu sinaptic. Mediatorii chimici cei mai răspândiți în cazul mușchilor netezi sunt acetilcolina și noradrenalina. Acțiunea acestor substanțe diferă în funcție de tipul de receptori ce sunt activați la nivelul sarcolemei. Când receptorul este excitator, se produce o depolarizare lentă (potențial joncțional excitator), care, dacă atinge pragul de excitație, poate genera un potențial de acțiune. În cazul prezenței receptorilor inhibitori, se produce o hiperpolarizare a membranei. Astfel se explică cum același
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hormoni circulanți sau locali (noradrenalina, adrenalină, histamină, ocitocină, serotonină etc.), care determină direct sau, mai ales, prin receptori excitatori sau inhibitori contracții și, respectiv, relaxări, fără variații semnificative ale potențialului de membrană. În cazul hormonilor, cuplarea cu receptorii specifici din sarcolemă duce la activarea unor mesageri secunzi, de exemplu: sistemul adenilatciclază - cAMP), care determină eliberarea Ca2+ din depozite, deschiderea canalelor de Ca2+ și contracția (pentru detalii vezi, de exemplu, reglarea activității vasculare). I.5.2.3. Mecanismul contractil al miocitului neted
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
profund, care înconjură ambele ventricule; - sistemul bulbo-spiral profund, care înconjură doar ventriculul stâng (fig. 66). Aceste sisteme de fibre acționează în sensul reducerii diametrelor longitudinal și, mai ales, transversal ale cavităților ventriculare în timpul sistolei. Ele sunt delimitate de o membrană, sarcolema. Structura specifică a membranei sarcolemale asigură transportul diferitelor substanțe la nivel celular. Transportul pasiv are loc în sensul gradientelor electrochimice, în timp ce pentru transportul activ împotriva acestor gradiente este necesară intervenția unor pompe, cum ar fi pompa de Na+, K+, care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cea observată în mușchiul scheletic. Miofilamentele groase, de miozină, și subțiri, de actină, sunt grupate în discuri (benzi) întunecate (anizotrope-A) și, respectiv, clare (izotrope - I). În centrul discurilor clare se află membrana Z, care se continuă transversal până la nivelul sarcolemei, servind ca zonă de ancorare a filamentelor de actină și separând sarcomerele între ele. Structura și ultrastructura fibrei miocardice este următoarea (fig. 67): În centrul discului întunecat se află stria clară (stria Hensen - H), ce marchează centrul sarcomerului, zona în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și submaximale, ca manifestare imediată apare și diminuarea forței de contracție. Aceasta se datorează mai multor factori, dintre care amintim: -acumularea la nivelul fibrei musculare a produșilor de catabolism (acid lactic, piruvic), care conduc la scăderea pH-ului intramuscular; -permeabilizarea sarcolemei și fuga de potasiu (Lindinger și colab., 1992), fosfor și creatină în mediul extracelular, datorită alterării echilibrului ionic; -diminuarea transmiterii impulsurilor nervoase la nivelul plăcii neuromusculare; -aprovizionarea deficitară a mușchiului, îndeosebi în efortul izometric, datorită îngreuierii circulației sangvine locale, fapt
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
situația în care efortul din antrenamente este submaximal, crește acțiunea LDH. Aceeași enzimă manifestă o scădere atunci când efortul este de intensitate mică și durată lungă (Candeloro, 1983 citat de Apostol, 1998). Este cunoscut faptul că efortul fizic determină modificarea permeabilității sarcolemei, ceea ce poate conduce la apariția unor proteine intramusculare în sânge (Lee și Clarkson, 2003). Din acest punct de vedere, creșterea concentrației de creatinfosfokinază (CPK) în sânge semnalează nivelul stresului muscular indus de efortul fizic (Sitkovski și colab, 1995). Un studiu
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
la niveluri foarte mici (submi-cromolare) ale concentrației, fiind probabil legat de modularea evenimentelor centrale din cadrul cuplului electro-contractil (influxul sarcolemal de Ca+2, eliberarea și captarea Ca+2 din reticulul sarcoplasmic) sub acțiunea NO produs sub acțiunea eNOS localizată în caveolele sarcolemei și iNOS localizată probabil în reticulul sarcoplasmic. Favorizarea relaxării și a funcției diastolice se realizează probabil prin scăderea sensibilității miofilamentelor la Ca+2, efect mediat prin intermediul GMPc. Modularea frecvenței cardiace se face prin influențarea curentului de pacemaker If; efectul în
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
o arie membranară și la un moment dat, este strict determinat de valorile în acel moment pentru concentrațiile ionice locale intra și extracelular și pentru permeabilitatea zonei membranare respective pentru fiecare din ioni. Existența diverselor canale ionice voltaj dependente în sarcolemă permite producerea de potențiale de acțiune, cu caracteristici variate în diferitele tipuri de cardiomiocite. Potențialul de acțiune este prin definiție o depolarizare tranzitorie ce se propagă non decremențial. Contracția ritmică a miocardului este rezultatul generării ritmice de potențiale de acțiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de acțiune în diversele tipuri de cadiomiocite Așadar, pentru miocard stimulul fiziologic este potențialul de acțiune generat ritmic de celulele P sinoatriale, iar răspunsul este contracția. Aceasta este indusă în fiecare cardiomiocit contractil de către prezența potențialului de acțiune la nivelul sarcolemei acestuia. Potențialul de acțiune pentru celulele P a fost descris anterior. Pentru celelalte tipuri de cardiomiocite este convenabil ca descrierea să fie făcută în comparație cu cele ventriculare contractile. Potențialul de acțiune de la nivelul fibrelor miocardului ventricular contractil are următoarele caractere: amplitudine
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
câmp electric, caracterizat prin mărimea vectorială numită intensitatea câmpului electric (E). O mărime scalară derivată, ce caracterizează această realitate fizică, este diferența de potențial electric (tensiune electrică sau voltaj, ). Potențialul de acțiune reprezintă o succesiune de depolarizare și repolarizare a sarcolemei, astfel că în timpul propagării sale diversele arii sarcolemale prezintă diverse diferențe de potențial între interiorul și exteriorul celulei. Ele corespund potențialului de repaus sau diverselor momente din cursul potențialului de acțiune și sunt însoțite de încărcarea electrică respectivă a fețelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
un bun izolator electric, membrana funcționează ca un condensator (supuse potențialului transmembranar, fețele membranei se încarcă precum plăcile condensatorului pe care se aplică o tensiune electrică). Astfel apare o adevărată hartă sinoptică a distribuției sarcinilor electrice pe fața externă a sarcolemei, care se modifică permanent în cursul activității ciclice a miocardului în funcție de “geografia” zonelor în repaus, depolarizate, și în curs de repolarizare, conform propagării potențialului de acțiune. Aceasta înseamnă de fapt o distribuție neuniformă și în schimbare a sarcinilor electrice din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
are ca repere zgomotele cardiace. Revoluția atrială este bine descrisă sub aspect mecanic de variațiile presiunii venoase centrale. 12.4.1. Contractilitatea: cuplarea excitație contracție și interacțiunea actină-miozină în cardiomiocite Au fost prezentate mai sus evenimentele electrice la nivel de sarcolemă și în ansamblul sincițiului miocardic. Potențialul de acțiune este condus de-a lungul membranei sincițiului miocardic până la fiecare cardiomiocit contractil, inclusiv la nivelul membranei tubilor în T. In fiecare celulă contracția debutează imediat după apariția potențialului de acțiune și durează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
la maxim pentru creșterea calciului de la 10-7 M la 10-5 M, cu o dependență abruptă în zona 10-6 M, unde forța este ~50%. Relaxarea are loc datorită revenirii calciului citosolic la valorile de repaus, ca urmare a faptului că repolarizarea sarcolemei întrerupe influxul de calciu și astfel CICR se stinge treptat, pe măsură ce calciul suplimentar este expulzat din citosol, prin activitatea pompelor de calciu (sarcolemală și reticulară), la care se adaugă antiportul Na/Ca sarcolemal (3:1, transport activ secundar bazat pe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Tot stimularea simpatică produce și creșterea excitabilității și vitezei de conducere în miocard (batmotrop/dromotrop pozitiv). Acetilcolina eliberată din terminațiile nervoase vagale scade frecvența de descărcare (fig. 42) la nivel sinoatrial (efect cronotrop negativ), prin creșterea permeabilității pentru potasiu a sarcolemei, mediată de activarea receptorilor muscarinici, care determină și o scădere a permeabilității pentru calciu. Creșterea efluxului de potasiu duce la hiperpolarizare, cu amplificarea polarizării maxime diastolice și scăderea pantei depolarizării spontane diastolice, ambele conducând la o întârziere în atingerea pragului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
o arie membranară și la un moment dat, este strict determinat de valorile în acel moment pentru concentrațiile ionice locale intra și extracelular și pentru permeabilitatea zonei membranare respective pentru fiecare din ioni. Existența diverselor canale ionice voltaj dependente în sarcolemă permite producerea de potențiale de acțiune, cu caracteristici variate în diferitele tipuri de cardiomiocite. Potențialul de acțiune este prin definiție o depolarizare tranzitorie ce se propagă non decremențial. Contracția ritmică a miocardului este rezultatul generării ritmice de potențiale de acțiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de acțiune în diversele tipuri de cadiomiocite Așadar, pentru miocard stimulul fiziologic este potențialul de acțiune generat ritmic de celulele P sinoatriale, iar răspunsul este contracția. Aceasta este indusă în fiecare cardiomiocit contractil de către prezența potențialului de acțiune la nivelul sarcolemei acestuia. Potențialul de acțiune pentru celulele P a fost descris anterior. Pentru celelalte tipuri de cardiomiocite este convenabil ca descrierea să fie făcută în comparație cu cele ventriculare contractile. Potențialul de acțiune de la nivelul fibrelor miocardului ventricular contractil are următoarele caractere: amplitudine
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
câmp electric, caracterizat prin mărimea vectorială numită intensitatea câmpului electric (E). O mărime scalară derivată, ce caracterizează această realitate fizică, este diferența de potențial electric (tensiune electrică sau voltaj, ). Potențialul de acțiune reprezintă o succesiune de depolarizare și repolarizare a sarcolemei, astfel că în timpul propagării sale diversele arii sarcolemale prezintă diverse diferențe de potențial între interiorul și exteriorul celulei. Ele corespund potențialului de repaus sau diverselor momente din cursul potențialului de acțiune și sunt însoțite de încărcarea electrică respectivă a fețelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
un bun izolator electric, membrana funcționează ca un condensator (supuse potențialului transmembranar, fețele membranei se încarcă precum plăcile condensatorului pe care se aplică o tensiune electrică). Astfel apare o adevărată hartă sinoptică a distribuției sarcinilor electrice pe fața externă a sarcolemei, care se modifică permanent în cursul activității ciclice a miocardului în funcție de “geografia” zonelor în repaus, depolarizate, și în curs de repolarizare, conform propagării potențialului de acțiune. Aceasta înseamnă de fapt o distribuție neuniformă și în schimbare a sarcinilor electrice din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
are ca repere zgomotele cardiace. Revoluția atrială este bine descrisă sub aspect mecanic de variațiile presiunii venoase centrale. 12.4.1. Contractilitatea: cuplarea excitație contracție și interacțiunea actină-miozină în cardiomiocite Au fost prezentate mai sus evenimentele electrice la nivel de sarcolemă și în ansamblul sincițiului miocardic. Potențialul de acțiune este condus de-a lungul membranei sincițiului miocardic până la fiecare cardiomiocit contractil, inclusiv la nivelul membranei tubilor în T. In fiecare celulă contracția debutează imediat după apariția potențialului de acțiune și durează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
la maxim pentru creșterea calciului de la 10-7 M la 10-5 M, cu o dependență abruptă în zona 10-6 M, unde forța este ~50%. Relaxarea are loc datorită revenirii calciului citosolic la valorile de repaus, ca urmare a faptului că repolarizarea sarcolemei întrerupe influxul de calciu și astfel CICR se stinge treptat, pe măsură ce calciul suplimentar este expulzat din citosol, prin activitatea pompelor de calciu (sarcolemală și reticulară), la care se adaugă antiportul Na/Ca sarcolemal (3:1, transport activ secundar bazat pe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Tot stimularea simpatică produce și creșterea excitabilității și vitezei de conducere în miocard (batmotrop/dromotrop pozitiv). Acetilcolina eliberată din terminațiile nervoase vagale scade frecvența de descărcare (fig. 42) la nivel sinoatrial (efect cronotrop negativ), prin creșterea permeabilității pentru potasiu a sarcolemei, mediată de activarea receptorilor muscarinici, care determină și o scădere a permeabilității pentru calciu. Creșterea efluxului de potasiu duce la hiperpolarizare, cu amplificarea polarizării maxime diastolice și scăderea pantei depolarizării spontane diastolice, ambele conducând la o întârziere în atingerea pragului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
suma forțelor generate de fiecare celulă. Majoritatea fibrelor musculare încep și se termină în tendoane. Numărul acestor celule rămâne constant de la naștere, modificându-se doar volumul, sub influența vârstei, antrenamentului și nutriției. Celulele musculare striate sunt alcătuite din membrană celulară (sarcolemă), nuclei și citoplasmă (sarcoplasmă), în care se găsesc ribozomi (sarcozomi), reticul sarcoplasmatic, aparat Golgi și incluziuni sarcopiasmatice. Alături de aceste organite este prezent un aparat contractil alcătuit din miofibrile. Sistemul tubular transvers este reprezentat de invaginații ale sarcolemei spre sarcoplasmă ce
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]