380 matches
-
din apropiere, găsesc un latin de vază, la mijlocul vieții, disperat că trebuie să moară in no man's land: "Ce crezi că poate fi/ în sufletu-mi acuma, cînd zac în niște locuri/ Așa de îngrozitoare, la geți și la sarmați? Nu îmi priesc nici apa, nici aerul de-aice,/ Și, nu știu cum, nu-mi place nici chiar pămîntul lor." Iar în finalul epistolei a X-a, plin de năduf: Cînd lumea asta-i largă, din toată lumea sta/ Pămînt pentru osînda-mi aice
Ce se citește la mare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15030_a_16355]
-
erai deja stapînă pe insulă și aveai arme letale: diminețile boreale. te numeai aurora. renegații mă plimbam de-a lungul insulei proiectam diguri, canale și podețe. întîlneam tot mai rar un peceneg un cuman sau alt barbar. la sciți și sarmați, mă credeți? nici nu mă gîndeam. existau și aceștia, desigur, la apel bruegel nu le-a dat nume, i-a pus sub penel. nu e o insulă locuită de fantome glorioase, v-ați convins. îți vine să crezi că dracul
Poezii by Anton Jurebie () [Corola-journal/Imaginative/4764_a_6089]
-
vede nici măcar un câine Care să-i dea stăpânei ascultare. METOPĂ II Pe orizontul câmpului de luptă Pe tot pământul dac, vin năvălind Sălbaticele triburi Înzăuate În solzi metalici zăngănind. Pe câmpul pietrei, Împietrite stau Trupuri strivite sub copite iuți, Sarmați și daci, În zale sau În zdrențe, Din cei văzuți, știuți și neștiuți. Dar după ce cortina s-a lăsat Peste această mare scenă-a lumii, După ce morții fost-au numărați Și ridicați pe marginea genunii, Temutele armate-n solzi de
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
pe nici un câmp de luptă Dușmanului venit la seceriș. METOPĂ IV Ci apele sunt drumuri, nu hotare Când peste fluviu tot acelaș neam Sălășluia statornicit sub soare De rădăcini legat, vânjosul ram. Rătăcitoare ginți se Învârteau Jur Împrejur, germani, iasigi, sarmați Călătorind cum Îi aduse vântul În zale de dușmani sau aliați, Dar Roma Însăși cu-al ei pas de fier Înainta Încet, fără zăbavă Dând foc la așezările rămase Pustii, ca o cochilie-n otavă Și focuri, focuri se-nălțau
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
a numeroase așezări preistorice din epoca neolitică (6200 - 2500 a. Hr.) , ale civilizației tracilor din epoca bronzului și a fierului, ca și altele celto-dacice. În mileniul I, peste populația autohtonă daco-romană, latinofonă, au trecut mai multe valuri de popoare migratoare (sarmați, goți, huni, gepizi, slavi, avari, bulgari, pecenegi, cumani, tătari)“.
Agenda2004-2-04-senza1 () [Corola-journal/Journalistic/281933_a_283262]
-
în librăria din Caransebeș; această carte poștală ne spune deja mai multe: «Turnul lui Ovid lângă Caransebeș»”. Ce legătură poate exista între Publius Ovidius Naso, poetul roman exilat pe viață la marginea extremă a imperiului, acolo unde, între geți și sarmați, își scrie „Tristele” și „Ponticele”, și meleagurile bănățene? Aparent nici una. Și totuși... Un lexicon de geografie din 1780, editat de Karl Gottlieb von Windisch la Bratislava, sub numele de „Geografia Regatului Ungar”, ne informează doct că orașul Caransebeș a fost
Agenda2004-34-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282775_a_284104]
-
contemporani: “Neamurile gotice erau și sunt și astăzi multe la număr și deosebite unele de altele, dar, dintre toate, cele mai mari și mai vrednice de luat în seamă sunt goții, vandalii, vizigoții și gepizii. Altă dată li se spunea sarmați și melanhleni, iar unii îi numeau neamuri GETICE... Toți sunt de credința lui Arius și au o singură limbă, numită gotică. Eu cred că la obîrșie se trag cu toții dintr-un singur neam, iar mai târziu s-au deosebit după
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94247_a_95539]
-
un alt eveniment întâmplat poate cu mii de ani mai inainte.Personajele sculptate pe metope nu-i reprezintă pe români ci pe alte populații și în alt anotimp decât cel în care a avut loc războiul dintre daci (aliați cu sarmații) și români. Învingătorii de pe metopele de la Adamclisi sunt geții, dar învinșii nu sunt românii (românii nici nu au fost învinși la Tropheum Traiani, Adamclisi de azi). Da, suntem urmașii acestor strămoși îndepărtați și dacă nu le vorbim limba în totalitate
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
o societate înrăită de presiunile dictaturii, cu echilibrul amenințat de devalorizarea zeilor prea vicioși, prea umani) cerea o replică pe măsură. Vintilă Horia îl plasează pe Ovidiu nu numai la interferența derutantă a unor lumi materiale foarte diferite (dacii, grecii, sarmații și romanii), dar și la intersecția unor curente spirituale ireconciliabile (politeismul latin și grec, cultul dacic al lui Zamolxe, anunțarea Mântuitorului dinspre Ierusalim). În acest fel, Vintilă Horia pune pe conștiința lui Ovidiu exilat la Tomis o încărcătură spirituală foarte
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
cu fascicolul gândurilor lor piramidale. Alte croitorese au parcelat pe podele diferite calcule pentru măsura rochiei comandate de Alimentară. Două thailandeze și-au însămânțat in vitro ideile șefului, așteptând gestația Fătului-Formă. Dunărea tocmai îl trecea pe Alexandru Macedon spre ținuturile sarmaților, când se pare că o tentativă de idee înflori în capul italianului. Tentativa se coagulă în gând colțuros, deveni bulgăre, acesta fu călcat gălăgios în picioare de lăstarii viguroși ai progeniturilor inspirației, inspirația se vizualiză în virtual, tridimensional, arătându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și vára - cetate (cetatea lui Hunyad); Ialomița - după râul Ialomița, denumire de origine slavonă (“ialov” - pustiu); Iași - posibil de la populația sarmatică Iazygi care locuia în regiune în secolul I (în limbile sanskrită și hindi, care au origine comună cu limba sarmaților, “yash” înseamnă “faimă”); Ilfov - denumire de origine slavonă; Maramureș - probabil compus din “mara” (origine traco-dacică: stâncă) și Mureș: Mehedinți - din maghiară (méhed - prisacă, stupină; vechea stemă a județului avea reprezentate mai multe albine); Mureș - după râul Mureș, cunoscut încă pe
De unde vine numele județului în care locuiești by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/46115_a_47440]
-
pronunțat Dahauti, ori acest cuvânt arată numele geților și sciților dahue, pomeniți de Seneca iar sufixul ti Înseamnă a semăna cu, a se aduna, a se Înrudi cu [sufix cu același sens folosit și de românii de azi: adunați, căutați, Sarmați, Galați, etc., n.n.]. și Quintus-Curtius (Istorii, IX, 2) spune despre unele triburi dahae din Asia care s au alăturat armatei lui Alexandru Macedon: „Dahae Sogdianique inter nos militant” (www.ariminia.ro). Să nu uităm că Thoth era cunoscut și cu
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
N. Densușianu, D.P. Vol.II, p.121). Alături de languedoci În Iberia preromană și romană mai gasim alte triburi al caror nume amintesc de daci: ambirodaci, ablaidaci, deciani, cuneidoqi sau cauno-daci, arronidaeci. Ceea ce este și mai interesant este asocierea lor cu sarmații (despre care vom vedea că nu reprezintă decât o variantă a denumirii de român). Mai mult chiar, arronidecii sunt probabil un fel de deci arimi sau daci-aromâni. Densușianu, studiindu-l pe Silius Italicus (cca. 28 cca. 103 d.H), consul
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
latină descoperită În Lusitania pomenește de o femeie având epitetul local de Uxame(n)sis Argelorum, iar o inscripție din Tarraconia ne vorbește de un magistrat Iarum din Uxama că era din gintea Ambirodacilor. Deci locuitorii Uxamei erau numiți fie sarmați, fie argeli (adică ardeleni), cum Își spuneau singuri, fie ambirodaci. (D.P. Vol. II, p.127). Toate aceste triburi care au trecut În timpuri imemoriale din sudul Franței de azi și peste Pirinei, În Spania, având În componența lor numele sau
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
românilor. Evident, în limitele existenței unor urme din paleolitic, le vom aminti și individualiza, extinzând în timp, vârsta locuitorilor acestor locuri. Colinele Tutovei, care în îndepărtate timpuri geologice, au „adăpostit” o mare, numită Marea Sarmatică (de la vechii locuitori de stepă, sarmații), în locul căreia s-a format Podișul Sarmatic, ofereau condiții fizicogeografice favorabile pentru locuire încă din paleolitic: păduri bogate în vânat și lemn, terenuri fertile, climă temperat-continentală, cu un regim pluviometric normal și suficient pentru desfășurarea activităților agricole, suplinind lipsa unor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sub formă de schițe. în Egipt, în jurul anului 2400 î.e.n., faraonul Kheops ordonă construirea piramidei care-i poartă și astăzi numele. în bazinul mediteranean, în China, în Siberia, în Asia Centrală și în India de Nord, arienii, mongolii, indo-europenii îsciții, apoi sarmații) și turcii îxiongnu și khazarii) dezvoltă civilizații de un mare rafinament, ilustrate prin orașe, palate, întărituri, fortărețe, opere de artă, arme, bijuterii, ceremonii ritualice și birocrații. Toate sunt organizate în jurul însușirii surplusului prin forță. în China - de pe acum, zona cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
s-ar fi păstrat acea „poemă” scrisă-n limba getică, problema originii limbii române ar fi fost rezolvată. • „Triste” V-12V-57 și următoarele: „mi se pare că eu însu-mi am uitat limba latină și am învățat să vorbesc ca Geții și Sarmații”. În altă „Tristă”, Ovidiu se plângea: „Geții spun că le vorbesc limba stricat în timp ce eu sunt uimit că ei vorbesc o latină stricată”. De unde, trage concluzia Nicolae Densușianu, la pag. 1063: „Limba Geților era, după Ovidiu, o limbă barbară, însă
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
izvoare până la vărsare, Pontul Euxin / Marea Neagră cu puținele insule și ținuturile din împrejurimi așezate sub Ursa Mare constituie izvoarele mitologiei răspândită, preluată, adoptată și adaptată la aproape toate popoarele antice. Aici în ținutul tenebros al hiperboreenilor, cimmerienilor, tracilor, geților, sciților, sarmaților și amazoanelor s-au plămădit și și-au găsit sălaș Poseidon, Pontos, Leto, Apolo, Artemis, Achile, Iphigenia in Taurida, dar s-au păstrat și amintirile aventurilor argonauților, a lui Ulise și a altor eroi care au traversat aceste locuri. Zeificat
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
comori hunii-unguri. După ce s-au încăierat și prădat reciproc în Dacia neocupată au părăsit-o cu un gust amar. Iată ce ne relatează despre ei Sfântul Ambrozie: Hunii s-au aruncat asupra Alanilor, Alanii asupra Goților, Goții asupra Taifalilor și Sarmaților și așa mai departe. (Manole Neagoe, Attila, Ginghis-han și Tamerlan, Ed. Meridiane, București, 1971, p.18). O descriere realistă a Hunilor ne-o face ilustrul Ammian Marcellian: „Neamul Hunilor, puțin cunoscut în vechile monumente istorice, locuiește dincolo de mlaștinile Macotrice, în preajma
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
cu urniciorul plin și-l așează de o parte. La fel fac și celelalte fecioare.). FECIOARA II “Supunere și robie Iagizilor potrivnici! “ FECIOARA III-a “Să nimicească pe bastarnii sălbatici! “ FECIOARA IV “Să alunge pe Tribalii zănatici! “ FECIOARA V “Stăpânire Sarmaților nomazi! “ 11 FECIOARA VI “Jefuitorii, morții să-i dea pe parți! “ FECIOARA VII “Să nu-și găsească adăpost Roxalanii! “ FECIOARA VIII “ De pribegie să aibă parte Marcomanii!“ ZADA “Mândrii, de mândrie să piară Romanii, Bogații fără număr, orgia să-i
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
poate e Marmontel. Ai vândut zăpadă-n port, nu fi porc și nici ein Wort. O vară Cartofor avea, scufiță roșie nu purta, nici lupul nu o suporta, îl cred pe Rapaport. Eu vă spun, la informații se-angajară toți sarmații, exerciții fac doar sciții, însă oameni mor. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: De ce aș fi trist? / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1339, Anul IV, 31 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DE CE AŞ FI TRIST? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360123_a_361452]
-
un răgaz de care au avut nevoie în egală măsură ambele părți beligerante[iv]. Importanța geostrategică a regiunii Bugeacului s-a impus cu o pregnanță deosebită în timpul primului război daco-roman dintre Traian și Decebal. Regele dacilor, încheind o alianță cu sarmații, a hotărît să atace inamicul pe propriul lui teritoriu pentru a rupe căile de aprovizionare a legiunilor romane aflate la nord de Dunăre. În acest scop el a trecut prin vadurile Dunării armatele daco-sarmate concentrate în stepa Bugeacului- în provincia
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
să ajungă la podul de la Porțile de Fier și să le rupă de spatele frontului. În bătălia de la Adamclisi din anul 102 d. Hr., au fost spulberate speranțele dacilor de a mai redresa situația. Infanteria lui Decebal și catafracții[v] sarmați au fost înfrînți. Romanii au tras învățămintele cuvenite din acest episod și și-au păstrat prezența lor militară în regiune și după încetarea ostilităților. Cetatea-port Tiras a devenit o importantă bază operațională a armatei și flotei romane în bazinul de
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
Decebal pentru a o respinge. Dacii, la rîndul lor, aveau nevoie de timp pentru a-și reface forțele după înfrîngerea pricinuită lor de împăratul Domitianus. [v] Catafracți - călăreți acoperiți din cap pînă în picioare de o platoșă de zale. La sarmați, aliații lui Decebal, de zale erau acoperiți pînă și caii, ceea ce îi făcea greu vulnerabili pentru săgeți, săbii și sulițe. [vi] Unii cercetători afirmă că ele nu ar fi fost ridicate în timpul stăpînirii romane, ci cu mult mai tîrziu. [vii
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
Amintirile, la început ca un firicel suav de apă, devin treptat șuvoi! Știu cine suntem și ce va urma! Tatăl meu, Ateas, a fost conducătorul militar și religios al acestui trib. A fost ucis acum două săptămâni în lupta cu sarmații. Bătălia am câștigat-o, dar el a murit în urma rănilor primite, iar azi are loc înmormântarea. Suntem îmbrăcați în mare ținută, așa cum se cuvine la înmormântarea unui conducător erou. Ne fixăm coifurile din argint pe cap, iar pe umeri punem
TIMPURI ANCESTRALE (REVIZUITĂ) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342323_a_343652]