94 matches
-
scoarței. Având în vedere acest ultim aspect (alcătuirea geologică a scoarței), se știe că această regiune se suprapune Platformei Moldovenești, al cărui fundament este format din șisturi cristaline, în care nu se cunosc accidente tectonice majore, fundament acoperit de depozite sarmațiene și meoțiene, formate din roci predominant nisipoase sau argiloase, slab ondulate. Analizând Harta seismică a României (R. Ciocârdel și colab., 1965) se constată că bazinul hidrografic al pârâului Lohan, ca și zonele limitrofe, se înscriu ca arii de maximă intensitate
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
decât aceea a Lohanului superior vecin, a dat și ea putință afluenților săi localizați pe coasta de răsărit, să pătrundă adânc în bazinul vestic al Lohanului, sub formă de văi torențiale prăpăstioase, săpate cu destulă ușurință în argilele și nisipurile sarmațiene și meoțiene. Cursul inferior al Lohanului, de la Dobrina la vale, se deosebește prin cel superior prin aceea că direcția lui este net subsecventă, fiind orientat de la NE la SV. Această schimbare de direcție a atras după sine o desfășurare tipică
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
sud-vest și sunt dominate de argile și marne cu intercalații de nisipuri și lentile de gresii și prundișuri. Peste depozitele marine se găsește o pătură subțire și discontinuă de luturi loessoide, aluvio-coluviale și aluviale. Podișul Sucevei este alcătuit din formațiuni sarmațiene, necutate și cu o înclinare în general concordantă cu cea a întregului Podiș al Moldovei. Depozitele cuprind un complex de argile și marne cu alternanțe de nisipuri, iar pe alocuri se adaugă orizonturi subțiri de gresii, calcare și conglomerate. Pe
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și Câmpia Moldovei se desfășoară pe o lungime de 130 kilometri (de la granița de nord până în dreptul orașului Roman) și are o lățime maximă ce abia atinge 20 kilometri în dreptul Hârlăului. Pietrișurile ce apar pe masivele înalte sunt de vârstă sarmațiană și provin din dezagregarea unor conglomerate. Terasele Siretului sunt paralele cu actualul curs, iar cele superioare se găsesc la înălțimi mai mari (peste 400 de metri) față de Șaua Ruginoasa - Strunga (I. Sîrcu, 1955). Relieful satului Brătești cuprinde o zonă joasă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
26 iunie 2008 și a fost de 1.561m3/s, iar debitul cel mai coborât a atins valoarea de 2,01m 3/s la 30 august 1961 (I. Șandru și colab., 1972). Cele mai importante strate acvifere apar în formațiunile sarmațiene de la baza teraselor înalte din satul Lespezi. Aceste ape au debite variabile, în funcție de regimul precipitațiilor, având calități fizico-chimice bune. Pe terase, în puțuri, pânza freatică se întâlnește la 15-20 metri adâncime. În zonele de luncă, pânza freatică este interceptată la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cu caracter general sau lucrări speciale asupra regiunilor mai întinse din care face parte și acest sector al Siretului. - 1870, Foethede, în timpul construirii liniei ferate Cernăuți Pașcani, cercetează și o parte din Valea Siretului, vorbind pentru prima oară de pături sarmațiene. - Grigore Cobălcescu, în cadrul „Studiilor paleontologice terțiare din unele părți ale României” pomenește de Lespezi, făcând și două profile geologice. - În „Dicționarul geografic al județului Suceava” (1894), al lui Serafim Ionescu, apar referiri la comuna Lespezi. - Din punct de vedere geologic
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și 1906. - În anul 1910 apare lucrarea lui S. Sevastor privitoare la terasele Siretului. - În 1937 apare lucrarea lui V. Tufescu, „Dealul Mare Hârlău”, care tratează versantul stâng al Siretului de pe teritoriul comunei Lespezi. - În 1948, C. Martiniuc, cercetând formațiunile sarmațiene dintre Valea Siretului și orogenul carpatic arată că sedimentele ce apar la zi cu sectorul Tătăruși, care este pe aceeași latitudine cu Lespeziul aparțin volhinianului și unei zone de tranziție spre besarabian. - În 1955, N. Macaroviciu arată în cercetările efectuate
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fiind acoperită cu soluri fertile. Procesele geomorfologice apar pe versanții văilor și pe frunțile teraselor favorizate de pante de peste 4-5 grade și prezența straturilor de argilă la baza văilor și de apariția unor straturi acvifere de la baza calcarelor și gresiilor sarmațiene, care dau naștere la numeroase izvoare cu apă potabilă (la Colac, Șipoțel, Diudiu, Bursuc-Deal, Buda, Dumbrava). Râpi torențiale, alunecări de teren, surpări și rostogoliri apar pe toți versanții din comună. CLIMA Se încadrează în climatul temperat-continental de nuanță moderată, specifică
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
precădere în partea sudică, iar cele pliocene, caracterizează partea de nord a podișului. Trecerea de la formațiunile miocene la cele pliocene este mediată de axa hidrografică a râului Hârtibaciu, Șoneriu și Grecu, 1987. Depozitele miocene sunt bine reprezentate de depozite sarmațiene, ce cuprind marne, argile, gresii, nisipuri, pietrișuri, conglomerate slab cimentate și intercalații de tuf vulcanic, Șoneriu și Grecu, 1987; Simulescu și Grigoraș, 2016. Formațiunile pliocene cuprind nisipuri și marne pannoniene. Stratele de nisipuri prezintă numeroase intercalații cu gresii, stratificate sau
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
Europa, circa 9000 de ani, care conturează o civilizație dunăreană: cultura Schela Cladovei - Lepenscki Vir. Dar în această vatră străbună europeană se află și una dintre cele mai importante regiuni cu parcuri naturale și rezervații ale continentului european cu faună sarmațiană sau din Bazinul Dacic. Am aflat amănunte, într-un un dialog cu unul dintre cei mai avizați specialiști, biolog dr.Sorina Ștefania Matacă, managerul Muzeului Regiunii Porților de Fier, care ne va conduce pe un Itinerar ecoturistic - În Defileul Porțile
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
zona nordică de Câmpia deluroasă a Moldovei, asimilată aici cu Depresiunea Jijiei, urmată în zona centrală de Podișul Bârladului, iar în zona de sud de Câmpia Covurlui. Podișul Central Moldovenesc cuprinde bazinul superior al Bârladului și este dezvoltat pe formațiuni sarmațiene, iar sub aspect geomorfologic este caracterizat printr-o alternanță de mici depresiuni de eroziune pe bazine hidrografice (Băcești, Plopana, Codăești etc.) tăiate în placă dură și în masive deluroase structurale ca resturi ale acestei plăci (Averești, Ipatele, Șcheia, Dobrovăț, Păun
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
sedimentară mezozoică, predominant calcaroasă (munții Parâng și Vâlcan), precum și din șisturi cristaline mezo și katametamorfice (paragnaise, cuarțite, amfibolite, călcare cristaline). Partea sudică a teritoriului studiat este alcătuită din formațiuni sedimentare cutate de vârstă eocenă (conglomerate, gresii), tortoniană (marne gresii), sarmațiană (conglomerate, argile, nisipuri) și pliocenă (nisipuri marne). Cuaternarul este reprezentat prin nisipuri și pietrișuri ce alcătuiesc luncile din lungul râurilor. Prezența straturilor de argilă și marne în alternanță cu straturi de roci mai dure a influențat configurația terenului (fragmentarea și
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
Târnava Mare, Olt, Visa și Cibin, prezintă ca structură generală, formațiuni miocene și pliocene sub formă de domuri, sau, local monoclinală, conform Ielenicz și Pătru, 2005. În partea de sud, Podișul Hârtibaciului este caracterizat de formațiuni miocene, reprezentate prin depozite sarmațiene alcătuite din marne, argile, nisipuri, gresii, pietrișuri, conglomerate slab cimentate și intercalații de tuf vulcanic. Depozitele sarmațiene prezintă o fragmentare orizontală, slab pronunțată și cu pante domoale, rezultate în urma acțiunii agenților externi. Caracterul friabil accentuat al faciesurilor argilo-marnoase și
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
domuri, sau, local monoclinală, conform Ielenicz și Pătru, 2005. În partea de sud, Podișul Hârtibaciului este caracterizat de formațiuni miocene, reprezentate prin depozite sarmațiene alcătuite din marne, argile, nisipuri, gresii, pietrișuri, conglomerate slab cimentate și intercalații de tuf vulcanic. Depozitele sarmațiene prezintă o fragmentare orizontală, slab pronunțată și cu pante domoale, rezultate în urma acțiunii agenților externi. Caracterul friabil accentuat al faciesurilor argilo-marnoase și nisipoase au facilitat o denudare mai intensă și o evoluție a versanților, care sunt acoperiți de strate
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Centrală, apare la zi fundamentul alcătuit din roci silicioase, (seria șisturilor verzi) peste care s-au depus depozite jurasice și cretacice de călcare (aliniament sudic). ... – În Dobrogea de Sud apar la suprafața predominantă roci silicioase, reprezentate de roci de vârsta sarmațiană și loessuri cuaternare, iar pe văi se întâlnesc roci calcaroase Barremian - Jurasice. ... Tipurile de sol care apar în zona spațiului hidrografic Dobrogea - Litoral sunt faeoziomurile (FZ) și cernoziomurile (CZ), la care se adaugă pe areale mai restrânse litosoluri (LS) și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
Depresiunea Transilvaniei. Sub aspect geologic, în urma unei evoluții geologice complexe și îndelungate s-a ajuns, ca la suprafață, în cadrul sitului R0SCI0040 Coasta Lunii și Rezervației Naturale Dealul cu Fluturi, să fie prezente depozite miocene (de vârstă badeniană și sarmațiană) și cuaternare (de vârstă pleistocenă și holocenă). Depozitele badeniene ocupă în cadrul sitului o suprafață de 68,05 ha, ceea ce înseamnă 9,96% din suprafața acestuia. Aceste depozite au un caracter transgresiv, fiind alcătuite preponderent din argile, gresii, marne și tufuri
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
cuaternare (de vârstă pleistocenă și holocenă). Depozitele badeniene ocupă în cadrul sitului o suprafață de 68,05 ha, ceea ce înseamnă 9,96% din suprafața acestuia. Aceste depozite au un caracter transgresiv, fiind alcătuite preponderent din argile, gresii, marne și tufuri. Depozitele sarmațiene apar la zi în cadrul sitului pe o suprafață de 583,53 ha, ceea ce reprezintă 85,46%. Ele au fost sedimentate peste cele badeniene, începând cu Miocenul mediu. În cadrul acestor depozite predominate sunt următoarele tipuri de roci: argile, argile marnoase
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
și zonă de pescuit pentru multe specii cu valoare comercială. 1170-3 Izvoare sulfuroase de mică adâncime - Izvoare hidrotermale sulfuroase de mică adâncime. Apele sulfuroase din subteran, de proveniență carstică continentală, ies la suprafață prin liniile de falie și canalele calcarului sarmațian, fie că acesta este expus sau acoperit cu un strat sedimentar. Izvoarele sunt ușor de localizat după halourile inelare alb-gălbui formate de bacteriile tiofile care se dezvoltă în jurul lor. Flora algală nu rezistă în imediata apropiere a izvorului, dar
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
paleontologice (micro Și macrofaunistice) lito și biostratigrafice, biozonare, tectonice, paleoecologice și paleogeografice dar și asupra resurselor utile. Paleontologic, a îmbogățit inventarul fosil, din unitățile cercetate cu sute de taxoni: foraminifere, ostracode, bivalve și gastropode. A urmărit taxonomic și filogenetic mactridele sarmațiene (pe care le-a grupat în 4 subgenuri), a studiat variabilitatea speciei Mactra (Podolimactra) podolica (precizarea neotipului și separarea a 3 subspecii noi) și a unor taxoni de ceriți. A creat unele specii și subspecii noi de Obsoletiforma, Musculus, Anodonta
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
colecția Th. Văscăuțanu). A demonstrat, după conținutul faunistic, că „nisipurile de Văleniʺ (Platforma Moldovenească) aparțin Hersonianului și nu unui „orizontʺ de tranziț ie î ntre Basarabian și Hersonian. Dispunând de o mare experiență, a realizat o biozonare integrată pentru depozitele sarmațiene de pe Platforma Moldovenească, pe baza bivalvelor, gastropodelor, foraminiferelor și ostracodelor. De asemenea, s-a ocupat de unele aspecte principale legate de Sarmațian și s ubetajele sale. Prin activitatea desfășurată, s a afirmat ca unul dintre cei mai valoroși specialiști în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
chimic și al nivelului. Pe malul lacului apar izvoare sulfatate și mezotermale folosite în tratament în complexul din parcul orașului, unde se află și urmele cetății grecești Callatis. Pe malul lacului Limanul se află peștera cu același nume, în calcare sarmațiene. MAZURIENE - complex de lacuri glaciare Ăcirca 2700) a căror vârstă este estimată între 11300 și 11500 ani, în urma analizelor C14 . Regiunea acestor lacuri este situată în NE Poloniei reprezentând 30 % din numărul lacurilor acestei țări și 45 % din suprafața lacustră
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
relief de acumulare fluviatilă și deluvială. În cadrul interfluviilor sculpturale se încadrează Dealul Drencea, situat la sud de așezare. Această categorie se prezintă sub formă de coline larg vălurite, sau de poduri ușor înclinate, majoritatea fiind sculptate în marne sau argile sarmațiene, acoperite în cea mai mare parte de luturi eluviale. În prezent, pe interfluvii, procesele de eroziune sunt reduse, cu excepția marginilor mai înclinate ale acestora, de la contactul cu versanții afectați de procese deluviale active (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961, 183) (Pl. 3/1
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
găsesc date legate de morfografia, geneza și evoluția reliefului. Primele observații asupra acestei regiuni au fost făcute de geologi și cercetători din domeniul științelor naturii. Astfel, Gr. Cobălcescu (1883) a publicat cea mai veche lucrare în care a descris formațiunile sarmațiene din Moldova, semnalând în zona Dealul Mare-Hârlău prezența unor depozite calcaro-grezoase ce conțin o faună cu moluște ca Ervilia, Cardium plicatum, la partea inferioară și cu Mactra penderasa, Mactra podolica, Cardium fitoni, la partea mijlocie, intuind viitoarele subetaje volhinian și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu o grosime 71 m (interceptate la Deleni Hârlău între 615 și 544 m), cu gipsuri în masă compactă microcristalină, marne cu concrețiuni de cremene. Ultimele depozite marine din seria neogenă în care este sculptat relieful regiunii cercetate, sunt cele sarmațiene și cuaternare. Dintre subetajele sarmațianului, aici întâlnim buglovianul, volhinianul și basarabianul. În zona Dealul Mare-Hârlău, Culmea Holmului, se găsesc numeroase profile deschise de eroziune ale volhinianului inferior și superior,iar buglovianul se află sub nivelul de eroziunea rețelei hidrografice. Faciesul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
5 m, cuprinzând și intercalații subțiri de gresii compacte, dure. Nisipurile se continuă cu un strat de calcare oolitice, compacte, fosilifere, stratificate în plăci foarte rezistente mențin în consolă. Marnele, calcarele și nisipurile menționate constituie roca de bază de vârstă sarmațiană, peste care se aș acoperitoare compusă dintrcalcare și gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud vest, dincolo de marginea platoului Versantul alunecat, este îmbrăcat la suprafață de un deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]