97 matches
-
românesc. Grigore Cobălcescu a fost, de altfel, cel dintâi care a presupus prezența petrolului în Platforma Valahă, dar a și întrezărit legătura dintre zăcămintele de petrol și cele de sare gemă din depozitele de molasă. Înainte de a fi propus etajul Sarmațian al Miocenului, Grigore Cobălcescu recunoaște, pe baza faunei caracterul „sălciu”/„salmastru” al apelor în care s-au format depozitele de la Repedea-Iași, intuiește câteva subdiviziuni ale acestui etaj (Volhinian, Basarabian inferior și superior) și argumentează evoluția Platformei Moldovenești ca o platformă
SAVANTUL GRIGORE COBĂLCESCU – ÎNTEMEIETORUL GEOLOGIEI ROMÂNEŞTI, UN EXEMPLU DE DEMNITATE CIVICĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1413098050.html [Corola-blog/BlogPost/383713_a_385042]
-
distanță de țărmul mării; ... b) Biruința, la coada Lacului Techirghiol, într-un foraj de circa 60-70 m adâncime, amplasat la circa 1.000 m distanță de țărmul mării. ... Rezultă că, în cazul captărilor din acviferele situate în complexul mediu al Sarmațianului, pentru evitarea fenomenului de intruziune a apei sărate, este absolut necesar ca forajele de captare să fie amplasate la o distanță de 1.500-2.000 m față de țărmul mării. 4.2. Limitări de ordin hidrodinamic: a) Denivelările produse sub nivelul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159217_a_160546]
-
distanță de țărmul mării; ... b) Biruința, la coada Lacului Techirghiol, într-un foraj de circa 60-70 m adâncime, amplasat la circa 1.000 m distanță de țărmul mării. ... Rezultă că, în cazul captărilor din acviferele situate în complexul mediu al Sarmațianului, pentru evitarea fenomenului de intruziune a apei sărate, este absolut necesar ca forajele de captare să fie amplasate la o distanță de 1.500-2.000 m față de țărmul mării. 4.2. Limitări de ordin hidrodinamic: a) Denivelările produse sub nivelul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159218_a_160547]
-
km este de 3-10 și este o regiune unde se dezvoltă mai puțin ravenele față de regiunea centrală a Moldovei. În această regiune cele mai multe ravene (41,7 %) se înregistrează la altitudinea de 80-120 m, care corespunde hipsometric cu suprafața straturilor ale sarmațianului mediu. Cele mai puține ravene (5,7 %) se înregistreză la altitudinea de 180-220 m. Ravenele au diferite dimensiuni: de la câțiva zeci de metri până la sute de metri lungime, adâncimea lor variind de la 3-5 m până la 10-20 m, ravenele cele mai
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă colinară ce adăpostește resturi de faună fosiliferă (de moluște) depozitată în straturi de nisipuri și argile, atribuită Sarmațianului.
Punctul fosilifer Băiceni () [Corola-website/Science/327621_a_328950]
-
Caraș. Evoluția paleogeografică (în timp) a reliefului o legăm de evoluția Munților Almăjului, a Munților Semenic și a Depresiunii Almăjului. Odată cu ridicarea Munților Carpați se ridică și Munții Almăjului. Acest proces are loc în cretacicul mediu și se continuă până în sarmațian. Depresiunea Almăjului, care s-a prăbușit odată cu uscatul transilvănean este încet umplută cu depozite miocene (helvețiene și tortoniene), cu aceeași alcătuire geologică ca și a celor din Bazinul Caransebeș-Mehadia, de care, de altfel, este legată printr-o fâșie îngustă de
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
dintre unitățile flișului sunt unitățile de Ceahlău (gresii, grezocalcare, marnocalcare, șisturi argiloase ș.a. - litofaciesul de Sinaia, gresii micacee ș.a. - litofaciesul de Bistra, gresii și conglomerate - litofaciesul de Ceahlău-Zăganul) și Tărcau. Elementele morfostructurale identificate în relieful actual datează cel puțin din sarmațian. Această fază s-a concretizat prin continuarea nivelului interfluviului Moldova-Bistrița (556-750 m) și a nivelului interfluviilor dintre principalii afluenți (aproximativ 300-400 m). Pliocenul a fost o etapă în care principala caracteristică a constituit-o formarea glacisurilor de vale, iar în
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
fost cea mai mare transgresiune marină din perioada neogenă. Depozitele acestei mări se găsesc și pe teritoriul raionului și sînt reprezentate prin calcare nisipuri, argile. Lumea organică era bogată și variată în moluște, alge, briozoare, pești. În epocile badenian și sarmațian predomina o climă subtropicală. Pe măsură ce se ridicau munții Carpați și platforma Moldovenească marea regresa treptat spre sud. Spre sfîrșitul sarmațianului (cu 8 - 8,5 mln ani în urmă) marea a părăsit teritoriul rămînînd o cîmpie aluvial acumulativă. La sfîrșitul epocii
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
reprezentate prin calcare nisipuri, argile. Lumea organică era bogată și variată în moluște, alge, briozoare, pești. În epocile badenian și sarmațian predomina o climă subtropicală. Pe măsură ce se ridicau munții Carpați și platforma Moldovenească marea regresa treptat spre sud. Spre sfîrșitul sarmațianului (cu 8 - 8,5 mln ani în urmă) marea a părăsit teritoriul rămînînd o cîmpie aluvial acumulativă. La sfîrșitul epocii miocene (veacul meotian) zona era o cîmpie ridicată pe care se dezvolta vegetația de savană. Iar la începutul epocii pliocene
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Lapușna din codrii Centrali și Apuseni. Și în cazul dat putem accentua că în condițiile cu paduri rîpele au o răspîndire foarte redusă. Concetrarea lor e maximală, în hîrtoapele intesn folosite în agricultură avînd ariile compuse din rocile nisipoase ale sarmațianului superior. Investigațiile anterioare ne permit sa conchidem că particularitățile de răspîndire a rîpelor, parametrii lor marfolmetrici cît și de dezvoltare sunt intr-o mare măsură, condiționate de caracterul sctuctural-tectonic al teritoriului. Influența acestui factor e indirectă - se manifestă prin modificarea
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
alunecări îl constituie o scurgere lentă a rocilor puternic deformate argilo-nisipoase saturate cu apă cu o viteză ce e determinată de mai mulți factori. Alunecările de scurgere se formează de regulă în deluviul alunecărilor străvechi și în argilele dezintegrate ale sarmațianului mediu în rocile tehnogene, argilo-nispoase în condițiile suprasaturării cu ape atît de la precipitațiile atmosferice cît și de la apele subterane. Alunecărilor de scurgere le sunt caracteristice formele alungite în plan. Direcția lor este orientată spre văgăunile microreliefului pantelor unde se produce
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
metri cubi. Profilul geologic tipic și o vedere a uneia dintre aceste alunecări sunt prezentate în fig. 4.1. De obicei alunecările de scurgere se formează pe versanții formați din alternanțe de roci plastice-argile , marne separate de erizonturi nisipoase ale sarmațianului mediu. Ele se mențin pe întinderi de sute de metri cu unele straturi acvifere etajate. În partea inferioară ele des reprezintă unele valuri paralele cu un interval de cîțiva metri, sunt cazuri cîn ele se prezintă sub forma unor mici
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
străvechi care și-au păstrat încă într-o măsură oarecare integritatea . Părțile de jos ale acestor alunecări suprasaturate cu apă reprezintă practic torente valuri de noroi ce înaintează lent peste zonele nedeformate ale versanților. Aceste alunecări se dezvoltă în rocile sarmațianului mediu atrăgînd în mișcare și blocurile de roci ale sarmațianului superior, fapt ce condiționează caracterul complex al mecanismului de dezvoltare precum și structura lor morfologică: pentru zona superioară sunt caracteristice diferite trepte, movile, pe cînd partea inferioară prin suprafețe line ondulate
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
integritatea . Părțile de jos ale acestor alunecări suprasaturate cu apă reprezintă practic torente valuri de noroi ce înaintează lent peste zonele nedeformate ale versanților. Aceste alunecări se dezvoltă în rocile sarmațianului mediu atrăgînd în mișcare și blocurile de roci ale sarmațianului superior, fapt ce condiționează caracterul complex al mecanismului de dezvoltare precum și structura lor morfologică: pentru zona superioară sunt caracteristice diferite trepte, movile, pe cînd partea inferioară prin suprafețe line ondulate (fig. 4.3). Dezvoltarea încontinuu a alunecărilor date și contopirea
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
90%). Toate localitățile rurale folosesc în gospodării apele subterane. Apele subterane din valea Prutului au proprietăți de irigare satisfăcătoare, debitul lor constituie 100-180 metri cub pe oră. Pentru aprovizinarea cu apă cea mai mare importanță o are complexul acvifer badenian- sarmațian, răspîndit aproape pe întreg teritoriul raionului și al țării. În localitățile rurale se exploatează și apele subterane de adincimi mari care ies la suprafață prin izvoare sau se extrag din fîntîni. În raionul Nisporeni avem cîteva sute de izvoare și
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Razelm format ulterior. Complexul lagunar Razim-Sinoe, precum și celelalte limane sunt construcții recente, post-glaciare, formate prin acumularea de nisip și de aluviuni dunărene după stabilizarea, aproximativ acum 7000 de ani, a nivelului Mării Negre. se compune din strate calcaroase orizontale din Miocenul sarmațian, acoperite cu strate groase de loess cuaternar adus de vânturi în decursul perioadelor glaciare din ultimele două milioane de ani, și puternic erodate în fazele interglaciare mai calde ; sub aceste strate, la picioarele capului, se găsesc gresii, marne și calcare din
Capul Doloșman () [Corola-website/Science/329776_a_331105]
-
un podiș ridicat de unde eroziunea a ros aproape întreaga suprafață inițială a miocenului târziu. La mijlocul pliocenului, în timp ce teritoriile ce îl înconjoară se ridică, podișul Bălților se coboară (graben) formând câmpia Bălților. Profilul geologic este reprezentat de sedimente din neogen, etajul Sarmațian, cu straturi de nisip, argilă, calcar și marnă. Râul Răuțel și-a croit albia de-a lungul faliei Răuțelului, care constituie mai la vale și albia Răutului. Seismicitatea municipiului Bălți este determinată în special de cutremurele subcrustale de adâncime intermediară
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
le spun Gruiețe, Dâmburi sau Țigle . Aceste deplasări (alunecări) bine reprezentate, sunt caracteristice zonei de câmpie a Transilvaniei, iar procesele de alunecare afectează substratul geologic pe grosimi de 10 - 20 metri.Ele au loc în zona de monoclin a depozitelor Sarmațianului inferior, a cărei litologie este alcătuită dintr-o alternanta de marne (spoiala), argile, respectiv nisipuri și tuful de Ghiriș,ce are o adincime de 7 metri la dealul Erdănima și care favorizează deplasarea maselor de teren. Aproximativ aceeași adîncime a
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
pagube majore că în alte părți. Referitor la structura geologică, sedimentele din regiune aparțin faciesului stratelor de câmpie cu o uniformitate litologica, constituită din alternanta argilelor nisipoase cu marne și intercalații de tufuri vulcanice cu vîrsta geologică între Bademian și Sarmațian inferior. Fundamentul nu apare la zi, dar a fost pus în evidență prin forajele de la Sic și Dârja, peste care sunt dispuse sedimente în faciesul lagunar, cu argile, gispsuri și sare, apoi în facies neritic de mică adâncime, cu alternanta
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
facies are afinități cu formațiunile plisului din arcul extracarpatic. În partea superioară a orizontului magnos încep să predomine nisipurile asupra argilelor, cu care sunt in alternanta, indicind o îndulcire a apelor marine. În perimetrul satului Aruncuta, formațiunile geologice prezente aparțin Sarmațianului inferior din zona de monoclin, avînd o grosime de 175 metri, cu intercalația tufului de Ghiriș. Deasupra orizontului de tuf predomina alternante de argilă cu nisipuri argiloase și concrețiuni grezoase (de gresie) sarmațiene întilnite în partea de sud - est a
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Deoarece din aceste conglomerate sunt clădite principalele masive subcarpatice argeșene: Chicera, Toaca, Muncelele Râușorului iar în cuesta Mățăului, stiva de pietrișuri cimentate este reprezentativă, au fost denumite ’’conglomerate de Mățău’’. Cel de-al doilea ciclu de sedimentare se încheie în Sarmațianul inferior cu o alternață de gresii calcaroase și marne ce sunt probabil acoperite de sedimentele pliocene deoarece ele nu au fost identificate în muscelele argeșene. Ultima fază de sedimentare în Depresiunea Getică este precedată de mișcările moldavice care cutează și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
sunt probabil acoperite de sedimentele pliocene deoarece ele nu au fost identificate în muscelele argeșene. Ultima fază de sedimentare în Depresiunea Getică este precedată de mișcările moldavice care cutează și depozitele acesteia conferindu-i caracter de unitate tectonică alpină. Din Sarmațianul mediu până în Pliocenul târziu depozitele marnoase, nisipoase și grezoase au acoperit atât formațiunile cutate ale depresiuni cât și formațiunile Platformei Valahe, apărând la zi în toată partea sudică a Subcarpaților Argeșului. Printre depozitele de apă dulce ale Pliocenului apar și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
o arie naturală (cu un deosebit interes geologic, floristic, paleontologic și peisagistic) formată din două corpuri de teren dispuse în dreapta și stânga văii Milcovului, cu abrupturi săpate în calcare, marne, argile, gresii; cu un bogat conținut de faună fosilă atribuită Sarmațianului. Flora rezervației este reprezentată de mai multe specii cu elemente continentale, submediteraneene, pontice, europene, central-europene și euroasiatice. Printre exemplarele floristice rare, sunt întâlnite speciile pontice de saschiu ("Vinca herbacea"), gura lupului ("Scutellaria alpina") sau "Polygonatum latifolium", cunoscută sub denumirea populară
Pădurea Reghiu - Scruntaru () [Corola-website/Science/328238_a_329567]
-
s-au descoperit resturi de vase care, după felul pastei, forme și decor aparțin secolelor V-VI d.H., iar unele secolului al XVI-lea. Din punct de vedere geologic, teritoriul satului se desfășoară pe depozite calcaroase și argilo-nisipoase de vârsta Sarmațianului mijlociu (spre baza dealurilor) și Sarmațianului superior-Neoțianului (spre culmea dealurilor). Relieful aparține Podișului Central Moldovenesc (subunitatea "Dealurile Racova-Stemnic"). Clima este temperat-continentală, de nuanță excesivă. Temperatura medie anuală a aerului este de 9 grade C. Vegetația este în mare parte silvo-stepică
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
care, după felul pastei, forme și decor aparțin secolelor V-VI d.H., iar unele secolului al XVI-lea. Din punct de vedere geologic, teritoriul satului se desfășoară pe depozite calcaroase și argilo-nisipoase de vârsta Sarmațianului mijlociu (spre baza dealurilor) și Sarmațianului superior-Neoțianului (spre culmea dealurilor). Relieful aparține Podișului Central Moldovenesc (subunitatea "Dealurile Racova-Stemnic"). Clima este temperat-continentală, de nuanță excesivă. Temperatura medie anuală a aerului este de 9 grade C. Vegetația este în mare parte silvo-stepică. Dealurile acestei localități sunt total lipsite
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]