38 matches
-
de recunoscut prin haine și prin pieptănăturile ciudate specifice turingienilor; lăsându-și caii să pască, se tolăniseră în iarbă, sporovăind într-un calm desăvârșit, în vreme ce-i urmăreau pe aliați trecând. Go-Bindan, cățărată pe un catâr supraîncărcat, pe care un servitor sarmat îl ducea de căpăstru, arătase cu ură în direcția lor, scuipând de mai multe ori cu dispreț și netezindu-și energic rochia, întocmai cum ar fi putut face un adevărat hiung-nu. Postându-se între fată și acei războinici - care, văzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
noapte, nici fructele coapte, nu știi, zăludă, cu cine ești rudă, rupe-mi o pleoapă, am să te pot recunoaște, fiul tatălui tău, hău din hău, cu cât ești mai modest,treci la rest, de ce să iubești moartea dacă, romană, sarmată, n-ai înțeles bucuria unei păsări cântând, nici strălucirea în ochii profesorului de Gând, ai grijă ce vorbești, îmi șoptește, te aud copiii și te spun lui nea Pește. Iar o idee este mai importantă decât o catedrală, spune spânul
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
dușmane pe care romanii le incendiaseră în anul 338 î.Hr. la Antium, capitala volscilor înainte de a fi cucerită de romani; aceștia au salvat ciocurile de metal, pe care le-au păstrat în For pentru a celebra acea victorie. Roxolani: populație sarmată de origine iraniană, ce trăia între Don și Nistru; împinși spre răsărit de huni, roxolanii tindeau să migreze spre Dunăre. Rudis: gladius sau sica de lemn, folosită de gladiatori și soldați la antrenamente, pentru a nu se răni. Era, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Turlachi, din Basarabia. Din aceste regiuni, ei au inițiat raiduri repetate în provinciile romane din sudul Dunării. Ei au rămas între Carpați și Nistru (frontiera romană de la Dunărea de Jos) și s-au amestecat în scurt timp cu roxolanii, populație sarmată care a înaintat spre vest în urma iazigilor. Ajunși la Dunărea de Jos, sarmații au venit în contact direct cu populația dacică, dar infiltrarea lor în aceste teritorii, începând din secolul I d. H., s-a desfășurat treptat, în etape, la început
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sufletului, Zalmoxis fiind judecătorul lor, tot el învățîndu-i și doctrina lui Pitagora. În sfîrșit, Kogălniceanu recunoaște că "se știu foarte puține lucruri despre limba dacilor. Printre altele, se crede că aceasta este un dialect al limbii trace amestecat cu cuvinte sarmate". A doua carte a istoricului include o perioadă lungă, care pornește de la epoca lui Traian și merge pînă la sosirea bulgarilor în 678. Această cronologie este semnificativă pentru că omite o dată care se află la originea disputei privind continuitatea sau absența
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Baconsky. R. monitorizează sarcastic corul interpretativ, regizându-l pentru a maximiza stridențele și, implicit, efectul ilar, apoi trece la o interpretare sobră, în cheie stilistică, remarcând inabilitățile autorului. Concluziile, în opoziție cu receptarea înregistrată în incipit, sunt zdrobitoare: „cavalerul balt, sarmat sau scit, a cărui fantomă - în ipostaze felurite - cutreieră nu o dată prozele lui A. E. Baconsky, n-are cum privi cu mândrie spectacolul acesta atât de puțin sobru al urmașului dedulcit la efectele școlii bizantine”). Se detașează, în sensul gustului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
moment ce poate coborî până la nivelul secolelor XII-XI î.Hr., dată care este, totuși, insuficient probată. Înlocuind cultura Karasuk, sarmații devin purtătorii culturii Tagarski, denumită astfel după o insulă a Ieniseiului, de lângă Minusinsk, unde au fost identificate primele vestigii tagareene. Populația sarmată tagareeană trăia în locuințe din materiale ușoare, în așezări de scurtă durată, și se refugia în cele câteva tabere întărite existente în arealul inițial de gravitație. Existau însă, într-un număr mai redus, și case din lemn sau din chirpici
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
de aramă a făcut ca bronzul să fie folosit multă vreme de către tagareeni, care nu încep să folosească fierul decât către secolele V-IV î.Hr. Cultura tagareeană, continuată în zona siberiană și după migrația spre apus a unor prime comunități sarmate, apare în textele chinezești ca aparținând Ting-linilor, fiind înlocuită în secolul II d.Hr. de cultura Taștâc, născută din amestecul europoizilor Ting-lin, al turanicilor și al Juan-Juan-ilor mongoloizi, din care vor descinde Kirghizii și hakașii de astăzi. Unii cercetători, atât
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
acum la apogeul dezvoltării lor culturale, manifestat și prin statul dac centralizat din perioada regilor Burebista sau Decebal, care au inițiat o politică de alianțe cu unele populații învecinate, în scopul contracarării expansiunii romane în derulare. Contextul pătrunderii unor comunități sarmate în spațiul dintre Nistru și Prut trebuie pus în legătură cu evenimentele de la jumătatea secolului I î.Hr., când Burebista cucerește cetățile grecești de pe țărmul Pontului, distruge Olbia și ajunge, probabil, până în delta Niprului. Este posibil ca în cursul acestui război să fi
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
determină punerea în mișcare a unui al patrulea flux migrator sarmatic, datorat alanilor și aorșilor, cercetătorul amintit legând plecarea iazygilor în Pannonia, înlocuirea lor de către roxolani pe linia Prutului și apariția la Dunărea de Jos a unor noi grupe sarmate asiatice, de evenimentele din anii 49-50 d.Hr. Conform aceleiași opinii, episoadele evocate se reflectă, în plan arheologic, în creșterea numărului de vestigii sarmatice corespunzătoare acestei perioade. Cu preocupri constante în studierea, clasificarea și periodizarea acestei categorii de antichități, V.I.
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
cu efigiile regilor aorși (sau roxolani) Farzoios și Inismeus, bătute la Olbia, au fost găsite în alte puncte ale acestui teritoriu și - de asemenea - în pofida faptului că astfel de tezaure există în spațiul carpato-dunărean, de exemplu. În privința periodizării monumentelor sarmate din Basarabia, dincolo de controversele care persistă și în prezent, formula care apare până în acest moment ca fiind cea mai convingătoare și mai bine adaptată realităților din spațiul pruto-nistrean rezidă în clasificarea în cinci grupe, propusă de V.I.Grosu, care paralelizează
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
este de presupus că ecourile acesteia sunt încă slabe pentru această etapă, resimțindu-se, probabil, numai în Bugeac, zona mai nordică a silvostepei pruto-nistrene fiind ocupată atunci de purtătorii culturii Poienești-Lukașevka, identificați în general cu bastarnii. O accentuare a prezenței sarmate în Basarabia nu se atestă decât la nivelul secolelor I î.Hr.-I d.Hr., când acest spațiu este ferm controlat de roxolani, secondați mai la est de aorși și - probabil - de alani. Apariția alanilor în acest sector încă din a
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
capăt cu două verigi din același metal și la celălalt capăt cu una din care se mai păstrează urmele în care a fost prinsă, în partea interioară, în zona centrală fiind gravat un semn de tip tamga din schema regelui sarmat Farzois, în interiorul unui cerc incizat. KUZMIN (centrul raional Camenca, R. Moldova) În urma excavărilor din Kuzmin, în tumulul nr. 4 aparținând Epocii Bronzului, în sectorul vestic, la adâncimea de 2,4 m a fost descoperit mormântul sarmatic nr. 2, datând
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]