3,290 matches
-
brishindesa Kana nasvalo somas sastilem nasvalimasa Kana bokh sasmange hauas lila Kana trush sasmange piauas o pani brishindestar kai perelas pe lila. Kana lindralo somas, suno dikauas ke sima them Ke pale ande India gelem. Kana nango somas mire gada sas le patriya le pushtikenge Shudro sas mange ivende, tatiaus le janimasa. Nasvalo somas, mire draba sas o drabarimos. Mân sima mire ilesko prinjandipe, e ROMÂNI shib Tumen kashtalena șo si-tumen? O chorimos amare ROMâne anavesko? Kurau-tume! Foame și sete Când
BOKH THAI TRUSH- FOAME ȘI SETE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463554179.html [Corola-blog/BlogPost/375858_a_377187]
-
Kana bokh sasmange hauas lila Kana trush sasmange piauas o pani brishindestar kai perelas pe lila. Kana lindralo somas, suno dikauas ke sima them Ke pale ande India gelem. Kana nango somas mire gada sas le patriya le pushtikenge Shudro sas mange ivende, tatiaus le janimasa. Nasvalo somas, mire draba sas o drabarimos. Mân sima mire ilesko prinjandipe, e ROMÂNI shib Tumen kashtalena șo si-tumen? O chorimos amare ROMâne anavesko? Kurau-tume! Foame și sete Când înfometat am fost am mâncat foame
BOKH THAI TRUSH- FOAME ȘI SETE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463554179.html [Corola-blog/BlogPost/375858_a_377187]
-
pani brishindestar kai perelas pe lila. Kana lindralo somas, suno dikauas ke sima them Ke pale ande India gelem. Kana nango somas mire gada sas le patriya le pushtikenge Shudro sas mange ivende, tatiaus le janimasa. Nasvalo somas, mire draba sas o drabarimos. Mân sima mire ilesko prinjandipe, e ROMÂNI shib Tumen kashtalena șo si-tumen? O chorimos amare ROMâne anavesko? Kurau-tume! Foame și sete Când înfometat am fost am mâncat foame, Când însetat am fost, am băut sete, Când mi-era
BOKH THAI TRUSH- FOAME ȘI SETE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463554179.html [Corola-blog/BlogPost/375858_a_377187]
-
plecarea din hotel sau nu le pregătesc cafeaua, băuturile sau cina, îi vezi la ore fixe luând masa ca orice musafir obișnuit, la aceleași mese, în aceleași condiții, consumând aceleași produse. Toți suntem egali. La intrarea în hotel este un sas care servește drept tampon între aerul rece de afară și temperatura controlată de la recepție. Dușurile din camere sunt prevăzute cu duze care stropesc, nu curg, eliminând astfel risipa de apă. La fiecare etaj există afișe care îi încurajează pe turiști
Am fost cu soțul meu în Amsterdam și ne-am cazat într-un hotel... altfel. „Aveți grijă că apa la duș nu pornește decât atunci când ușile sunt închise” by https://republica.ro/am-fost-cu-sotul-meu-in-amsterdam-si-ne-am-cazat-intr-un-hotel-altfel-zaveti-grija-ca-apa-la-dus-nu-porneste [Corola-blog/BlogPost/337774_a_339103]
-
spațiu, credincioasă ocupantului. Sunt situații când, în cadrul aceluiași imperiu au fost transferate populații dintr-o parte în alta în mod pașnic. Așa, bunăoară, împărăteasa Maria Tereza a Imperiului Habsburgic, a adus nemți în Banat (șvabii de azi) și în Transilvania (sașii de azi), i-a așezat pe graniță, le-a dat o serie de scutiri, cu condiția să apere granița. Ea a colonizat zona românească de graniță cu populație germană. Românii n-au colonizat niciodată nici un popor european sau de pe alt
COLONIZAREA VALAHĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_coloniz_alexandru_stanciulescu_barda_1346633869.html [Corola-blog/BlogPost/343894_a_345223]
-
au adunat disperați în ședința foto a plaselor monofilament, combinatele în schele nu mai otrăvesc nici văzduhul, printre nori, Făgărașul găzduiește hoteluri de gheață, Șelimbăr, o mare bătălie cu un necunoscut obelisc ridicat din iarba crescută crunt în năvalnice uitări, sași părăsind urbe țigani cu merțane puhoi ocupând cetăți ridicate împotriva hunilor asiatici claxonând căruțe de țărani, Mihai Viteazul e doar vis de român născut la câmpie într-un sat de Floci, în niciun oraș nu a cerut statuie, fiul lui
MIRIAPODELE DECADENŢEI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Miriapodele_decadentei_radu_liviu_dan_1379066031.html [Corola-blog/BlogPost/365025_a_366354]
-
care mi-am permis o mică pauză. M-au impresionat în mod deosebit amintirile legate de aceste acte care cuprindea între altele și obținerea în Germania a noului certificat de naștere intitulat „Certificat târziu de revenire în patrie.” Da! Născut sas în Transilvania din strămoși care cu sute de ani înainte si-au părăsit pământul natal, eu, cam a opta generație în noua lor patrie, reveneam pe pământ strămoșesc și eram primit cu brațele deschise deși anale nu păstrau evidențele celor
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470037312.html [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
un băiețel. Prin portalul larg deschis se văd băncile goale și altarul pe care ard câteva lumânări. O țigăncușă cu ochi veseli vestește sosirea iminentă a preotului și ne-ndeamnă să-l așteptăm. Fata ne lămurește că nu mai sunt sași; au plecat în Germania sau la cimitir, dar „popa sașilor” ține în fiecare duminică la ora doisprezece o slujbă, de unul singur! „Se va bucura de oaspeți!", adaugă. Părăsită de oamenii de bună credință, de Dumnezeu însă de bună seamă
RĂMAS BUN LA ROŞIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1487982206.html [Corola-blog/BlogPost/375302_a_376631]
-
și altarul pe care ard câteva lumânări. O țigăncușă cu ochi veseli vestește sosirea iminentă a preotului și ne-ndeamnă să-l așteptăm. Fata ne lămurește că nu mai sunt sași; au plecat în Germania sau la cimitir, dar „popa sașilor” ține în fiecare duminică la ora doisprezece o slujbă, de unul singur! „Se va bucura de oaspeți!", adaugă. Părăsită de oamenii de bună credință, de Dumnezeu însă de bună seamă că nu, biserica respiră liniște. În ciuda luminii atotprezente, care inundă
RĂMAS BUN LA ROŞIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1487982206.html [Corola-blog/BlogPost/375302_a_376631]
-
succesul reputat cu filmele „Cocoșul decapitat” și „Mănușile roșii”, având la bază romanele cu același nume, Radu Gabrea lucra la filmul „Clavir în ceață”, după cartea cea mai dragă inimii prietenului său, roman ce zugrăvește marea dragoste dintre un tânăr sas, speriat și stângaci, și o româncă focoasă, pe deasupra și ortodoxă. Două personaje aparent distincte, dar deopotrivă victime ale dictaturii comuniste... Rămâne de văzut dacă acest proiect își va mai găsi finalizarea după dispariția maestrului. Faptul că, din mulțimea de filme
RĂMAS BUN LA ROŞIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1487982206.html [Corola-blog/BlogPost/375302_a_376631]
-
domiciliul stabil într-un loc săpat în același etern pământ. Moștenirea pe care ne-o lasă e covârșitoare și-și imprimă amprenta. „Doamne, împacă-i sufletul cu viață veșnică!" „Herr, tröste ihm die Seele mit ewigen Leben!" obișnuiau să spună sașii din Rothberg pe la-nmormântări, în limba lor, cea pe care statul român nu le-a interzis-o niciodată. Așa a fost cândva, odinioară... --------------------------------------- Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG Roșia-Rothberg, România februarie 2017 Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG - RADU GABREA - RĂMAS BUN LA
RĂMAS BUN LA ROŞIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1487982206.html [Corola-blog/BlogPost/375302_a_376631]
-
Merkel, la sediul Cancelariei Federale din Berlin Angela Merkel: Ne bucurăm că îl avem astăzi, aici, pe premierul Dacian Cioloș. România este un partener extrem de important pentru noi, în Uniunea Europeană, în NATO. Avem și o legătură emoțională datorită comunității de sași și șvabi. Avem relații economice foarte bune cu România. Germania este cel de-al treilea mare investitor în România. Am discutat despre cum să îmbunătățim relațiile economice între cele două țări. Am discutat despre statul de drept, despre sistemul de
Întâlnire Dacian Cioloș – Angela Merkel la Berlin by http://uzp.org.ro/intalnire-dacian-ciolos-angela-merkel-la-berlin/ [Corola-blog/BlogPost/93577_a_94869]
-
propriul lor pământ „națiune tolerată”. Românii sunt opriți să poarte haine și pantaloni de postav, cizme, pălărie mai scumpă de un florin și cămașă de pânză fină. Ei erau numiți „plebea vagaboandă”, deși formau 2/3 din populație, în timp ce ungurii, sașii, secuii, grecii, armenii formau numai cealaltă treime. În paginile următoare, de la Marx citire, mai aflăm că: ”În Dieta din 1847 s-a manifestat cel mai injurios dispreț față de slavi și de români... ...a topi toate naționalitățile în naționalitatea maghiară.” Un
ADEVĂRURI EDIFICATOARE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1428150875.html [Corola-blog/BlogPost/362991_a_364320]
-
o zi de post, Aoleo ce slugă-a fost, Bună de băgat în față, Contracost! " Strada-l ia grăbit spre vale, Alții , " membri ", parte-i țin, " Uite-l! Caracter bovin, A făcut să umple-m Țara, Cu venin!" Vine-un sas domol pe stradă, Cam lipsit-a vreo doi ani... " E cam greu cu mitocani... ", Este bună și-o trezire, Peste ani! Se-oțărește rău Iohannis, Pe partidul " Barbă-cot ", " Ați înnebunit de tot? Nu vă doare de-astă Țară, Nici în
ŢARA PE ULIŢĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1486205752.html [Corola-blog/BlogPost/370547_a_371876]
-
e «proastă și nu-i bună de nimica»... Țăranul s’a încăpățânat a vorbi numai românește și a refuzat să învețe o limbă străină chiar când împrejurările sau nevoile l-ar fi obligat. În Ardeal, în regiunile mixte, Ungurii și Sașii au fost totdeauna cei cari au vorbit românește, nu Românii ungurește sau nemțește. Eu n’am cunoscut niciun țăran român care să știe ungurește sau orice altă limbă străină, în vechea monarhie austro-ungară existau regimente de Români care staționau cu
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
lumi neschimbate de secole, si care, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, cunoaște numeroase modificări. Dieter Auner (născut în România în 1970) și-a făcut debutul regizoral cu filmul “Părăsind Transilvania”, un portret intim și plin de forță al minorității sale, sașii din Transilvania, si exodul lor din România. Filmul a câștigat o mențiune specială la ASTRA FILM FEST SIBIU 2006 (ICR commendation Award) și rulează în prezent la festivaluri internaționale de film. Premii: XVII Film Festival della Lessinia - INTERNAȚIONAL JURY REPORT
Zilele Filmului Românesc 2012 by http://www.zilesinopti.ro/articole/2663/zilele-filmului-romanesc-2012 [Corola-blog/BlogPost/97259_a_98551]
-
DE DR.IONUȚ ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1803 din 08 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Domnitorul moldovean Petru Rareș a încercat prima dată să unească Țările Române la 1529-1530, studiu de Dr. Ionuț ȚENE Umanistul sas Johannes Honterus, cel mai cunoscut personaj al Brașovului medieval este cunoscut ca fiind autorul primei hărți a regiunii istorice Transilvania, în anul 1532 și este autorul „Gramatici Latine” din 1530. În același an, 1530, a scris lucrărea „Descrierea Lumii” în
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449591099.html [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
noi posesiuni ardelene lui Petru Rareș: Ungurașul cu 34 de sate, orașul Bisatrița cu 50 de sate și Valea Roddnei cu 23 de sate. Petru Rareș devine unul dintre cei mai puternici feudali din Ardeal. După ce asediază puternic cetatea Brașov, sașii i se supun umili. Brașovenii i se adresează servili lui Petru Rareș într-o scrisoare: ”țara noastră și țara Măriei Sale ( Moldova) au fost totdeauna o țară și săracii Măriei Tale și noi ne-am ajutat întotdeauna”. Domnul moldovean le oferă
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449591099.html [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
septembrie, ora 12.00, Sala Acvariu Vernisaj Cruci de punte - instalație Paul Balaci, crucer din satul Sălcia, Dolj Expoziție deschisă până la 14 septembrie 9 septembrie 2011, ora 15.00, Sala Multimedia (Școală Satului) Vernisaj Mărturii materiale ale organizării sociale a sașilor transilvăneni din zona Mediașului. Bresle. Vecinătăți. Frații Expoziție organizată de Muzeul Municipal Mediaș Expoziție deschisă până la 13 noiembrie 9 septembrie, ora 17.00, Sala Irina Nicolau Vernisaj Portret / Atelier Corina Petculescu, expozeu vizual Expoziție deschisă până la 6 octombrie 10 septembrie
LIA-ALEXANDRA HUSAR: ZILELE MUZEULUI TARANULUI 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lia_alexandra_husar_zilele_muzeului_taranului_2011.html [Corola-blog/BlogPost/356202_a_357531]
-
a ajuns la acel nefast dictat din 30 august 1940, prin care monarhia și guvernul românesc au cedat Nord-Vestul Transilvaniei Ungariei, adică 42.243 kilometri pătrați ce cuprindea peste 1.300.000 de români, 480.000 de unguri, 450.000 sași, 150.000 evrei și aproape 200.000 diferite alte etnii. Aceste numere de recensământ, rotunjite la urmă în plus, arată elocvent în procentaje că: românii erau mai mult de jumătate din populație cedată, pe când ungurii abia că ajungeau o cincime
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Considerabile_documente_si_idei_larry_l_watts_fereste_ma_doamne_de_prieteni_.html [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
cu finanțare de la Banca Mondială. Și mai multe cheltuieli vor fi necesare pentru a crește gradul de pregătire profesională a organelor fiscale și nivelul de educare a contribuabililor, astfel încât noile reguli de impunere chiar să fie respectate”, a explicat Ionuț Sas, reprezentant din partea AmCham. Pe de altă parte, pentru a funcționa, noul sistem propus ar avea nevoie 35.000 de „consultanți fiscali”. În prezent, în Registrul Camerei Consultanților Fiscali sunt înregistrați 5.489 consultanți, dintre care 4.101 activi, o mare
Introducerea impozitului pe venitul global este nesustenabilă, nerealistă și costisitoare by https://republica.ro/oamenii-de-afaceri-introducerea-impozitului-pe-venitul-global-este-nesustenabila-nerealista-si-costisitoare [Corola-blog/BlogPost/339011_a_340340]
-
cotul de bănci zeci de ani cum o fac și politicienii, dar fără efect. Ei bine acest dascăl cum chiar el se intitulează, are încredere în interlocutor și toți care primesc această încredere returnează încrederea primită. Este o zicală a sașilor :”un bărbat, un cuvânt” De ce numai bărbații pot fi de încredere nu a putut traduce nimeni. Dar putem avea încredere în plagiatori și mincinoși indiferent de sex sau apartenență politică? Ei bine Victoraș este campion al plagiatorilor cât și al
VICTORAŞ VERSUS MUTU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1438013882.html [Corola-blog/BlogPost/369754_a_371083]
-
luându-i pe toți prin surprindere, de a continua petrecerea la castel. Ca să constate apoi la fața locului că Norbert și Mary Zăvoianu puseseră totul la cale cu mult înainte. Norbert, capul lor de promoție, descendent al unei familii de sași, fusese printre puținii care după absolvirea facultății se întorsese la O.M. și ajunsese curând, după cum el însuși se exprimase, ceva goangă în administrația locală. În calitate de inginer constructor, răspundea de dezvoltarea urbană, deci și de restaurarea și de întreținerea unor
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
„ȚIN LA ACEASTĂ ȚARĂ ȘI ȘTIU CĂ DUMNEZEU MĂ VREA AICI. AICI MĂ CUNOAȘTE DUMNEZEU DUPĂ NUME” Eginald Schlattner - Preot și scriitor sas din Roșia, Sibiu „ Când în pădurile și mlaștinile unde astăzi se află Berlinul creștea pir, aici, in Transilvania, se cântă nemțește și se rosteau rugăciuni latinești. Asta inseamna vechimea săseasca! Iar dacă astăzi vă pot salută în limba noastră comună
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” by http://uzp.org.ro/tin-la-aceasta-tara-si-stiu-ca-dumnezeu-ma-vrea-aici-aici-ma-cunoaste-dumnezeu-dupa-nume/ [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
niciodată nu ne-a interzis limba maternă, nici chiar în acele nouă luni de zile, de la 23 august 1944 la 9 mai 1945, cănd Regatul român s-a aflat în război cu Reichul german. În septembrie 1944, fiecare copil de sas s-a dus la scoala lui germană, unde se predau două ore de limbă română ca limbă străină, incepand cu clasa a III-a”. Cu aceste cuvinte și-a întâmpinat preotul și scriitorul Eginald Norbert Schlattner, în biserică din comuna
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” by http://uzp.org.ro/tin-la-aceasta-tara-si-stiu-ca-dumnezeu-ma-vrea-aici-aici-ma-cunoaste-dumnezeu-dupa-nume/ [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]