21 matches
-
Ranunculus sceleratus - boglari 38. Ricinus communis - ricin 39. Ruta graveolens - virnanț 40. Sarothamnus scoparius - măturice 41. Scopolia carniolica - mutulică 42. Solanum dulcamara - lesnicior, zîrna 43. Solanum laciniatum - zîrna lacineata 44. Solanum nigrum - zîrna 45. Veratrum album - stirigoaie 46. Vinca minor - saschiu ──────────────────────────────���──────────────────────────── -----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125233_a_126562]
-
de protecție a pielii Produs obținut prin fermentarea Eichhornia crassipes cu Lactobacillus Agent de protecție a pielii Lactobacillus/Glycerin/Hydrolyzed/Casein/Lactose/Catharanthus Roseus Seed/Faex Extract Ferment este produsul obținut prin fermentarea glicerinei, a cazeinei hidrolizate, a lactozei, a saschiului de Madagascar mărunțit (Catharanthus roseus, Apocynaceae) și a extractului de drojdie cu microorganismul Lactobacillus Agent de întreținere a pielii Produs obținut prin fermentarea zerului cu Lactobacillus Agent de întreținere a pielii Produs obținut prin fermentarea cireșelor de Antile cu Lactobacillus
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
de călin, Viburnum prunifolium, Caprifoliaceae Agent de întreținere a pielii Vicia Faba Extract este un extract din semințe de bob, Vicia faba, Leguminosae Agent de întreținere a pielii Vinca Major Extract este un extract din părțile erbacee și frunzele de saschiu mare, Vinca major, Apocynaceae Agent de întreținere a pielii Vinca Minor Extract este un extract din părțile erbacee și frunzele de saschiu (brebenoc), Vinca minor, Apocynaceae Agent de întreținere a pielii Acetat de vinil Substanță peliculogenă Substanță peliculogenă/agent de
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
Leguminosae Agent de întreținere a pielii Vinca Major Extract este un extract din părțile erbacee și frunzele de saschiu mare, Vinca major, Apocynaceae Agent de întreținere a pielii Vinca Minor Extract este un extract din părțile erbacee și frunzele de saschiu (brebenoc), Vinca minor, Apocynaceae Agent de întreținere a pielii Acetat de vinil Substanță peliculogenă Substanță peliculogenă/agent de întreținere a pielii Agent de reglare a vâscozității Viola Odorata Extract este un extract din flori și frunze de toporaș, Viola odorata
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
conferă locului o priveliște aparte. Aria naturală reprezintă o zonă cu un deosebit interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic. Flora ariei naturale protejate este una diversificată și alcătuită din specii de arbori (brad, molid, fag, ulm) și ierburi (piperul lupului, saschiu, ciurul zânelor, arnică, gențiană, coacăz negru). Fauna este constituită din specii de mamifere (cerb, căprioară, mistreț, vulpe, jder, bursuc), păsări (uliu, codobatură, barză neagră, bufniță), reptile și amfibieni (șarpe orb, triton, salamandră), pești sau insecte.
Parcul Național Góry Stołowe () [Corola-website/Science/327987_a_329316]
-
de peri terminali. Reprezentanții familiei se caracterizează de obicei prin prezența fasciculelor bicolaterale, a laticiferelor nearticulate și a unor substanțe toxice. În România se găsesc numai 3 genuri, cu 5 specii spontane sau cultivate ca plante ornamentale. Genurile "Nerium" , "Vinca" (saschiu), "Catharanthus", "Asclepias", "Hoya", "Stapelia", "Plumeria" și "Tabernaemontana" sunt cultivate ca plante ornamentale. Genurile "Nerium" și "Thevetia" sunt plante otrăvitoare (pot fi fatale). "Asclepias" este toxică pentru vite. Rădăcinile de "Rauvolfia serpentina" conțin rezerpină cu acțiune sedativă și hipotensivă. "Strophanthus" contine
Apocynaceae () [Corola-website/Science/303422_a_304751]
-
Merișorul ("Vaccinium vitis idaea" - ) este o plantă medicinală din familia Ericaceae. Denumire populară: merișor de munte; afin, afin roșu, bujor, cimișir, coacăz, coacăz de munte, poranici, smirdar, saschiu, brebenoc, cununiță, pervincă. Merișorul este un arbust tufos, înalt de 10-40 cm. Tulpina este cilindrică și ramificiată. Frunzele sunt alterne, eliptice, pieloase, cu marginile răsfrânte și puncte negre pe spate. Florile sunt campanulate, de culoare alb-roz, în raceme terminale cu
Merișor (plantă) () [Corola-website/Science/323511_a_324840]
-
în calcare, marne, argile, gresii; cu un bogat conținut de faună fosilă atribuită Sarmațianului. Flora rezervației este reprezentată de mai multe specii cu elemente continentale, submediteraneene, pontice, europene, central-europene și euroasiatice. Printre exemplarele floristice rare, sunt întâlnite speciile pontice de saschiu ("Vinca herbacea"), gura lupului ("Scutellaria alpina") sau "Polygonatum latifolium", cunoscută sub denumirea populară de Pecetea lui Solomon.
Pădurea Reghiu - Scruntaru () [Corola-website/Science/328238_a_329567]
-
ceaiuri pe zi, având efecte cicatrizante și de calmare a durerilor. *Infuzie din frunze de afin, coacăz negru, mentă, roiniță sau salvie din care se beau 2-3 ceaiuri cu efecte calmante și laxative. *Infuzie din herba de păpădie, patlagină, răchitan, saschiu, sulfină, sunătoare, talpa gâștei, traista ciobanului sau volbură din care se consumă câte 2-3 ceaiuri pe zi, Îndulcite cu miere, după mese, cu efecte cicatrizante, purgative sau hemostatice. *Decoct din rădăcini de angelică, brusture, cerențel, coada racului, tătăneasă sau valeriană
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
macerate timp de 10-14 zile În 100 ml alcool 70 0 ); se iau câte 20 picături, de 3 ori pe zi. *Tinctură 10% din amestec cu flori de arnică și gălbenele, stigmate de șofran, frunze de busuioc, coada șoricelului, rostopască, saschiu, tuia și urzică vie și scoarța rădăcinii de dud alb (În părți egale) din care se iau câte 5-10 picături, de 3 ori pe zi, după mesele principale, În cure de 1-2 luni pe trimestru. *Suc din frunze proaspete de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ceaiuri pe zi, având efecte cicatrizante și de calmare a durerilor. *Infuzie din frunze de afin, coacăz negru, mentă, roiniță sau salvie din care se beau 2-3 ceaiuri cu efecte calmante și laxative. *Infuzie din herba de păpădie, patlagină, răchitan, saschiu, sulfină, sunătoare, talpa gâștei, traista ciobanului sau volbură din care se consumă câte 2-3 ceaiuri pe zi, Îndulcite cu miere, după mese, cu efecte cicatrizante, purgative sau hemostatice. *Decoct din rădăcini de angelică, brusture, cerențel, coada racului, tătăneasă sau valeriană
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
macerate timp de 10-14 zile În 100 ml alcool 70 0 ); se iau câte 20 picături, de 3 ori pe zi. *Tinctură 10% din amestec cu flori de arnică și gălbenele, stigmate de șofran, frunze de busuioc, coada șoricelului, rostopască, saschiu, tuia și urzică vie și scoarța rădăcinii de dud alb (În părți egale) din care se iau câte 5-10 picături, de 3 ori pe zi, după mesele principale, În cure de 1-2 luni pe trimestru. *Suc din frunze proaspete de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Ericacee. Iarba neagră (Calluna vulgaris), Afin, Afun (Vaccinium myrthillus), Coacăza ciorască (Vaccinum ulliginosum), Coacăza de munte ( Vaccinium vittis), Brăduț de pârleală (Bruckenthalia spiculifolia), Bujorul de munte (Rhododendron Kotschyi). Familia Pyrolacee. Jalba albă (Pyrola secunda, Pyrola uniflora, Pyrola media). Familia Apocynacee. Saschiu, Aripa porumbului (Vinca minor). Familia Oleacee. Liliacul ( Syringa vulgaris) Familia Asclepiadacee. Fâsoiu cioarii, Iatba hiarelor (Vincetoxicum laxum). Familia Gentianacee. Șovovârf, Siminic vânăt (Swertia perennis), Gințura, Lumânărica pământului (Gentiana asclepiadea, Gentiana germanica, Gentiana acaulis, Gentiana aestiva, Gentiana carpathica), Mac de cotonogeală
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Caraman asupra Porților monumentale ale României l-a condus pe Ion H. Ciubotaru la concluzia că originea sicrielor cu ferestre se află în înmormântarea suspendată, pe care o descoperim, de asemenea, în basme: „...o năsălie din mlădițe de brad și saschiu, în care amestecară și flori frumoase, și așezară moarta deasupra”, „.lăsară trupul neînsuflețit și nestricat să se legene în aer liber, la umbra frunzișului verde și în cântecul păsărilor pădurii”. Și în colecția Ion Pop-Reteganul este prezentă o ipostază prețioasă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sau pauze care întretaie povestirea rapsodului, un fel de punct de reper care separă părțile cântecului, precum acei fleuroni inserați de tipografi în cărți. Și chiar flori sunt, floricele și frunze care împodobesc poemul, unde țâșnesc ici și colo ca saschiul din stâncă. Ele alcătuiesc o minunată anluminură pe marginea cărții. Simțim pe deplin aici toate trăsăturile poeziei orale populare, aceleași pe care le regăsim în Cântecul lui Roland sau Iliada, toate procedeele de ajutare a memoriei. Când un mesager întâlnește
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Cătușnica 1,75 7,00 47. Salviae Salvie 1,25 6,00 48. Saturejae Cimbru de grădină - 8,00 49. Solani laciniați Zîrna australiană 0,60 6,00 50. Thymi Cimbru de cultură 1,50 8,00 51. Vincae minoris Saschiu - 12,00 RADIX RĂDĂCINI 52. Angelicae Angelica - 26,00 53. Belladonnae Mătrăguna - 17,00 54. Calami Obligeana 3,50 17,00 55. Gentianae Ghințura 6,50 30,00 56. Iridis Stînjenel 4,00 18,00 57. Liquiritiae Lemn dulce 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
6,00 122. Solidaginis Splinuța 2,00 9,00 123. Sarothamni Măturice 0,50 1,00 124. Tanaceti Vetrice 1,70 7,00 125. Teucrii Dumbeț 3,50 15,00 126. Trioni Zămoșița 1,50 12,00 127. Vincae minoris Saschiu 3,25 10,00 128. Violae species Trei frați pătați galbeni 2,50 18,00 129. Violae tricolaris Trei frați pătați 3,50 25,00 130. Taraxaci c.r. Păpădie cu rădăcina 1,30 10,00 131. Vitis idaei Merișor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
privească timpul scurgându-se și nu făcea uneori nimic altceva decât să stea la fereastră într-un șezlong de lemn, sau pe banca ce ieșea în afară, datorită unei mici movile artificiale pe care primăvara o acoperea cu anemone și saschiu, lângă apele molcome ale râului Guerlante și cele, mai grăbite, ale micului canal. Putea fi luat, în acele momente, drept o statuie. Încerc să înțeleg de atâția ani, dar nu mă socotesc mai răutăcios decât alții. Bâjbâi, mă rătăcesc, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
litru de apă). Se lasă circa opt ore, după aceea se strecoară, se îndulcește cu miere și se bea în cursul unei zile. Se utilizează și sub formă de pulbere 1-3 vârfuri de cuțit pe zi. Vinca minor (frunze de saschiu mic). Se bea 1-2 căni pe zi din decoctul cu două lingurițe la o cană. Rețete fitoterapeutice pentru scăderea colesterolului, trigliceridelor și a raportului LDL/HDL din sânge, prin influențarea metabolismului lipidelor : Cynara scolymus (anghinare). Infuzie din frunze cu o
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
etilic 70%, din care se iau 10-15 picături de trei ori pe zi înainte de mese. Herba meliloti (sulfină). Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu o lingură la o cană îndulcit cu miere de albine. Vinca minor (saschiu). Folosit în hipertensiunea aterosclerotică. Se bea două căni pe zi din decoct, cu două lingurițe frunze la o cană îndulcit cu miere de albine. Herba hysopi (isop). Se bea două căni pe zi îndulcit cu miere de albine dintr-o
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
De Brăila 1010 1975 1999 L OBLIGEANA - Acorus calamus L. De Bega 1010 1980 1999 L Ursula 1081 2003 PĂTLAGINA ÎNGUSTĂ - Plantago lanceolata L. De Cluj 1010 1975 1999 L ROINIȚA - Melissa officinalis L. De Dobrotești 1010 1973 1999 L SASCHIU - Vinca minor L. Azur 1010 1996 b SĂPUNARIȚA - Saponaria officinalis L. De Alexandria 1010 1975 1999 L SCHINDUF - Trigonella foenum-graecum L. Robustă 1010 2000 SCHINEL - Cnicus benedictus L. De Brânceni 1010 1975 1999 L STÂNJENEL ALBASTRU - Iris germanica L. De
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]