33 matches
-
propriu-zise, metodologice, ale studiului. A intra în descriere morală sau în concluzie epicistă nu este nici pe departe o ofertă științifică. Acestă carte - și domnul Țîrău, ca autor - reușește să evite o ispită pe care unii au dus-o la sastisire în publicistica românească din ultimii zece ani. Al doilea lucru pe care doream să-l spun este că avem în față o carte care, din fericire - dacă îmi dați voie, domnule profesor -, reprezintă o marcă a generației noastre și reușește
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
deja sastisit de atâta bogăție și satisfacere a tuturor simțurilor. Am impresia că s-a îngrășat de atâta îmbuibare cu fecioare atrase de el, mai ales de aurul lui, de visele de fericire, de sexualitatea lui debordantă. E vorba de sastisirea în partea cea mai joasă a naturii. Balaurul parcă acceptă (ca în toate basmele lumii) faptul de a fi învins, o cură scurtă de „slăbire”, sigur că își va relua mai târziu forma de mare tentator al plăcerii și acumulării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
greu de asimilat din cauza controverselor și problemelor delicate pe care le conține. În al doilea rând, din cauza lipsei de informație sau a informației care apare falsificată și trunchiată până și În dicționarele de rigoare. Pe urmă există un soi de sastisire, de plictiseală, de refuz și de reflux. Dorința de a uita plus subiectivizarea acută a memoriei duc la perpetuarea ignoranței și la impresia de ambiguitate totală În ceea ce privește o epocă pe seama căreia circulă o serie de versiuni conflictuale. Prin lipsa unei
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cerșind din târg în târg, până la mine, / Reptile oarbe din care mă trag / (Ca să-mi dați toate tainele-n vileag).” O artă poetică de semn minus, parodică, o dulce zeflemea. „Strămoșii”, muți, dar foarte insistenți, îl urmăresc pe urmaș până la sastisire; în plus, pe „traseu”, nu pregetă să dea pe gât „balerce de poșirci” și să încerce „prin cuhnie, bucate.” Sunt vicleni (dar fără „mânia bunilor mei” din poemul lui Arghezi), răbdători, insinuanți; vor aștepta, în continuare, ca urmăritul să li
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
Raportul (mai bine zis informarea) lui Beniuc stabilea, drept țel al activității Uniunii, ca "inima fiecărui scriitor să fie saturată de spiritul partidului". Încă de atunci, din 1955, se întrevedeau semne că saturația dorită de Beniuc începea să devină săturare, sastisire, iar critica oficială tindea să fie dublată de o mult mai avizată și mai influentă critică orală iconoclastă ("Scânteia" declara amărâta carte a lui Galan, "Bărăgan", o capodoperă, în vremea ce scriitorimea șușotea că-i un roman prost și-atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
criterii. Ca redactor al Gazetei literare, am fost și eu repartizat la unul dintre aceste cercuri, unde m-am prezentat fără urmă de entuziasm. De unde să fi avut? Terminasem de curând facultatea și eram sătul de socialism științific, sătul până la sastisire, iar acum aflam că voi avea din nou parte de el, ca „materie de studiu“. Cu aceeași rea dispoziție veneau însă la cerc și ceilalți participanți (participanți de nevoie!), cu excepția câtorva scriitori vârstnici brusc însuflețiți, tocmai ei, de fervori adoles
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Muscă), anume când a criticat UDMR că discriminează femeile din propriul partid. De interesele alegătoarelor nu s-a ocupat niciodată. În calitate de viceconducătoare a partidului său, Lavinia Șandru, în tandem cu șeful ei, construiește o alternativă politică proaspătă la veștejeala și sastisirea celorlalte partide. În ce constă aceasta? Ei bine, oricât numărăm faptele politice în cazul PIN, nu reies mai mult de două categorii: dezvăluiri și acuze. Tânăra politiciană (ca și partenerul ei) „dezvăluie” în primul rând pe toți cei ce au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
dezamăgit de lipsa de perspectivă teologică de care suferă știința modernă, caută refugiu și speranță în elucubrațiile iluminate ale unui vizionar din secolul al XVII-lea. E greu de crezut că Böhme poate fi un reazem consolator în clipele de sastisire științifică, cum la fel de greu este să crezi că știința modernă ar avea ceva de așteptat de la străfulgerările lui intuitive. Dar cum fiecare autor are afinități ideatice pentru care nu trebuie să dea socoteală nimănui, nici cele ale lui Basarab Nicolescu
Războiul nevăzut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9776_a_11101]
-
bucuria de a-i vedea lipiți de toți pereții, dar pe deasupra vei simți cum, pe măsură ce îți vei bate joc, pofta de a-i lovi va crește și mai mult. și nu te vei opri decît atunci cînd, atingînd pragul de sastisire mentală, îți vei da seama că decepția pe care ai avut-o citindu-le cartea va fi fost în sfîrșit răzbunată. Să ne închipuim un scriitor în a cărui ființă ușurința cu care poate umple paginile se îmbină cu un
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
din corifei intervine cu formula imnică porco!, porco!, (modificare a latinescului porro, porro, „mai departe, mai departe“), îndemn ca lectura să fie reluată. Cînd cuvintele nu ajung, gesturile simbolice se impun: Pogor își pune picioarele pe masă în semn de sastisire, sau aruncă cu perne în vorbitor, amintindu-i astfel că înălțimea spiritului a căzut. Severitatea gestului pulvinar e drastică, în contrast cu aparenta lui grosolănie. Ca în orice ritual, la Junimea avem habotnici respectînd orbește ighemoniconul: ștersul Gheorghiu are scaunul lui inalienabil
Protocolul junimist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2748_a_4073]
-
defini cu ajutorul cuvintelor înseamnă să te rotești în bucla unor definiții circulare, în care folosești un sinonim sau altul pentru a desemna un alt sinonim. Infinitul e ceva fără limită, adică fără hotar, ceva nemărginit, și tot așa pînă la sastisire. Simple înșiruiri de cuvinte cărora nu le corespunde nimic în realitate. Dacă le-ar corespunde, atunci realitățile desemnate ar avea un contur, deci ar fi finite. Noțiunea de infinit e o simplă plăsmuire lexicală. Așez un prefix negativ sau privativ
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
e urîțită de stufoșenia de dantele, panglici și volănașe purtate. De aici senzația neplăcută pe care o capeți: că cineva îți acoperă ochii cu perdeaua dizgrațioasă a unui fluviu semantic pe care nimeni nu-l poate controla. Rezultatul este o sastisire rapidă de pe urma căreia autorul își pierde la propriu cititorul, alungîndu-l prin agresiune verbală. Iată cum sună textul de prezentare de pe coperta a patra: "Te x Te din spatele pleoapelor. Din adîncul insondabil al minții, din labirintul impenetrabil al creierului, din mantia
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
pînă atunci. În acest spațiu vacant va putea apoi să pătrundă spre a-și așeza ideile proprii. Din acest motiv, noutatea pe care o aduce un gînditor se măsoară după arta cu care poate, pe un teren bătătorit pînă la sastisire de uzul tradiției, să-și creeze spațiul propriu de manevră speculativă. Cît unghi propriu are la început, atîta originalitate va obține în final. Gabriel Liiceanu este un caz simptomatic în această privință. În fiecare din cărțile sale găsim această metodă
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
ani. Pentru că veni vorba de Shakespeare, recomand cu căldură excelenta biografie a lui Ann Hathaway, consoarta Marelui Bard, scrisă de-o exegetă australiancă, Germaine Greer - "Shakespeare's Wife", Harper, 2007). Abundența de biografii creează, probabil, în Occident, o senzație de sastisire, de supraexpunere. Unde nu s-ar întâmpla astfel de lucruri la noi! Ce n-aș da să văd nu doar o biografie a lui Rebreanu, ci șapte-opt (că tot n-a reușit dl. Gheran să-și ducă la bun sfârșit
De ce nu se scriu biografii ale scriitorilor români? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8277_a_9602]
-
tinerii îl prizează mai mult pe Wittgenstein sau Jacques Bouveresse, decît pe Raymond Aron sau Rousseau, arătînd simultan interes pentru științele tari, în dauna atenției acordate efervescenței stilistice a comentatorilor de presă. Cu alte cuvinte, se constată o reacție de sastisire a minților tinere la agresiunea mediatică săvîrșită în scop ideologic. La rîndul său, Bertrand Vergely aduce alte trei nuanțe. Mai întîi, francezul modern trăiește în afara lui însuși, interioritatea spiritului fiindu-i omorîtă de ambianța tehnică. E ca și cum insul se poartă
À la franÇaise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4765_a_6090]
-
Simona Vasilache Fiind vacanță, răsfoiesc literatura escapadelor. Nu puțină, și îndeajuns de diversă. Sastisirea de metropolă, periodică, sau chiar rituală, merge de la febra preliminariilor care nu duc la nimic, decât la o oboseală care se cuvine trăită (Caragiale), la cel mai ucigător plictis (Bogza). Mai vechea Câteva ore la Snagov, a lui Odobescu (1862
Afară din București by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5332_a_6657]
-
multe vedete care nu reușește să cîștige meciul cu niște anonimi), în anii de după revoluție barca revistei s-a clătinat serios. Am crezut cu toții, la un moment dat, că se va scufunda pentru totdeauna. O trăgeau în jos o anumită sastisire, un ton îmbătrînit, o delăsare de literatură, multe rubrici pe care nu le citea nimeni. A trebuit să apară concurența unor reviste noi și tinere ca Observatorul pentru ca bătrîna doamnă să se dezmorțească. Și, un miracol demn de Márquez, a
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
ironie cordială, unul dintre cei mai buni critici de poezie pe care-i avem. Despre muzică Numărul pe aprilie al revistei TOMIS e dedicat lui George Enescu, sub genericul, ușor jucat, ARTmonii (ART-ul, în diferite combinații, revine pînă la sastisire). Un citat din conferința Reginei Maria, din 1931, cînd Enescu împlinea 50 de ani, contrastează frumos cu coperta sepia, pe care se desfășoară cea mai cunoscută poză a aniversatului. "Sonoritatea răscolitoare de inimă" pe care o găsea regina în muzica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7398_a_8723]
-
un efect de inflație psihologică la capătul căruia mai nimic din autoritatea inițială nu se mai regăsește în imaginea confecționată ulterior. Se declanșează o reacție de oboseală colectivă a cărei consecință este uzura morală a personajului vizat. Repetat pînă la sastisire, numele lui își va pierde pregnanța, iar imaginea i se va deforma inevitabil, dovadă că orice popularizare duce la vulgarizare, pentru ca în final să atingă treapta promiscuității mediatice. Și astfel, în loc să-și păstreze gradul de fascinație meritată, conturul i se
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
Simona Vasilache GLUMA asta în trei acte" cum, într-un acces de sastisire, prin '36, o categorisea, scriind la ea, Sebastian, Jocul de-a vacanța, apare, în 1946, într-un volum de teatru, la Fundația Regală pentru Literatură și Artă (de pe exemplarul pe care-l am în față o mînă grijulie a șters
Jocul de-a speranța by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6793_a_8118]
-
Valori materiale", "privilegii" pe care, oricum, le-a îngurgitat. Nu cumva starea de spirit a celei "torturate" în speță de gîndul că "forurile" nu răspund în mod corespondent iubirii d-sale ardente față de partid e una a sațietății melancolice, a sastisirii elegiace, generate de existența cu mult mai confortabilă din toate punctele de vedere decît a numeroși confrați, unii de prim rang literar? Nu cumva "tortura morală de diverse grade" ține mai mult de o pornire bovarică decît de realitatea unei
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
provocare pentru cititor, indiferent dacă acesta l-a parcurs de nenumărate ori sau se află în fața primei lecturi. Citim de fiecare dată altfel o operă mare, frecvent reeditată și intens discutată; clișeele critice care se nasc, interpretările circulând până la deplina sastisire, introducerea protagonistului sub o umbrelă onomastic-tipologică (moromețianismul) ferindu-ne de ploaia întrebărilor legitime, toate acestea nu pot răpi nimic din bucuria cu care trecem, o dată în plus, prin satul din câmpia Dunării scăldat în soarele unei veri nesfârșite. E în
Marele singuratic - I by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11344_a_12669]
-
de altă parte, am constatat următorul lucru: ori de câte ori un autor este antrenat în construcții de anvergură - care, la un moment dat, ajung inevitabil să îl exaspereze - simte nevoia să se abandoneze unor îndeletniciri... literare cu finalitate mai apropiată. Mă înșel? ,,Sastisirea" de literatură se tratează tot cu... literatură? - Așa este: răul de literatură nu se poate trata decât revenind la literatură. În limbajul alcoolicilor profesioniști, acest lucru înseamnă "a te drege". Te dregi a doua zi, dimineața, cu puțin alcool de
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
un roman de secolul al XIX-lea și citește-l. Te "dregi" de greața de literatură și chiar de greața existențială. Sau un volum de poeme. De pildă, Bacovia. E atât de puternic drogul liric încât te dezmeticești pe loc... "Sastisirea" de care vorbiți este un sentiment mai delicat și mai primejdios pentru că apare în timp, încet și sigur, și când apare nu se grăbește să plece... Mi-a plăcut, trebuie să mărturisesc, să fiu profesor - Activitatea dumneavoastră literară este completată
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
obișnuințele retoricii conceptuale, de tabieturile dihotomice și de strategiile silogistice, ești terminat: vei deveni mînuitorul steril al unor noțiuni pe care le vei înlănțui după schema prestabilită a arpegiilor și solfegiilor învățate la școală și repetate în public pînă la sastisire. Toate aceste gînduri mi-au venit în minte citind cartea lui Ciprian Vălcan, Filozofia pe înțelesul centaurilor. Autorul se numără printre cei care au avut curajul să-și spună că filozofia, în înțelesul ei tradițional, e pe butuci. Că nu
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]