2,314 matches
-
fi rezultatul unei crize de creație. P. parcă a înțepenit în propria formulă și schițele de acum sunt fragmente caricatural-absurde ale textelor anterioare: fie metafore dezvoltate ale războiului (Ceasul viu), fie „parabole dramatizate” pe tema morții (Cumătra joacă loto), fie „satire audio-vizuale” în registrul absurdului, fie îmbină fabula cu straniul (Casa). Prozatorul depășește faza minimalistă în textele din Păsări subterane (1972), unde, silit să evolueze pe spații mai ample sau să articuleze un discurs epic, se retrage în cele din urmă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
sufletelor;condiția geniului și a artei; - călătoria cosmică; - Îngerul și demonul; - zburătorul;natura și dragostea; - luna, codrul, floarea albastră, lacul, lumea siderală, muzica sferelor, dublul, nebunia, speranța, visul (după cum a afirmat G. Călinescu) Dispoziții lăuntrice: - exaltarea; extazul; visul; duioșia; luciditatea; satira; revolta; sarcasmul. Eminescu poate fi socotit și un precursor al poeziei moderne alături de Ch. Baudelaire, P. Verlaine, A. Rimmbaud, Al. Macedonski, G. Bacovia, L. Blaga. Alte teme și motive romantice eminesciene: facerea și desfacerea; luna; lumile siderale; muzica sferelor; cristalul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din strofe simetrice. Pastelul de la pictura În pastel termenul s-a extins În literatură; descrieri lirice. ( V. Alecsandri - „Pasteluri”) Meditația este o specie a genului liric În versuri În care e descris un fenomen din natură (Gr. Alexandrescu, M. Eminescu) Satira este o operă, În general În versuri, În care autorul ironizează ridicolul contemporanilor, sau le conturează viciile. (exemple Grigore Alexandrescu, „Satiră. Duhului meu”) Pamfletul este o specie a genului liric În care sunt criticate defectele unei persoane (Ion Heliade Rădulescu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o specie a genului liric În versuri În care e descris un fenomen din natură (Gr. Alexandrescu, M. Eminescu) Satira este o operă, În general În versuri, În care autorul ironizează ridicolul contemporanilor, sau le conturează viciile. (exemple Grigore Alexandrescu, „Satiră. Duhului meu”) Pamfletul este o specie a genului liric În care sunt criticate defectele unei persoane (Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu). Sonetul este o piesă lirică alcătuită din paisprezece versuri cu aceeași măsură, dispusă În două catrene cu rimă Îmbrțișată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este materializat În capodoperele lui Shakespeare, Cervantes, Gongora, Rabelais, Leonardo da Vinci, Michelangelo și, nu il ultimul rand, Dante Alighieri, autorul monumentalei „Divina Comedie”. Speciile literare specifice numanismului, În calitatea lui de curent literar renascentist, sunt cele ale antichității: epopeea, satira, epigrama, biografia si de asemenea, tot În aceeași mișcare se Încadrează specii noi, create, precum nuvela si sonetul. CLASICISMUL Clasicismul este un curent literar manifestat În Franța secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea. Principiile estetice ale acestui curent
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vremii (antichitate, evul- mediu) Modul de viață al burgheziei, aflată În plină ascensiune În secolul al XVII-lea, nu ocupa un loc important În preocuparea creatorilor de artă. De lumea aceea se ocupau speciile literare socotite de către clasici inferioare: comedia, satira, fabula. Speciile acestea, considerate modele negative, condamnau viciile (de exemplu, Aristotel vedea În comedie posibilitatea condamnării viciilor umane, numai aceasta putea prezenta aspecte negative, cu dorita posibilitate a Îndreptării lor...) Pe toate planurile afirmării, clasicismul presupune ordine, echilibru, rigoare, normă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
rezultatul rațiunii, menită să Îmbine utilul cu plăcutul, să exprime adevărul, identificat cu binele și frumosul. În teoria genurilor literare, clasicismul respectă puritatea speciilor literare; aceasta presupune o anumită specializare a scriitorilor. Speciile lirice clasice sunt: idila, oda, epigrama, rondelul, satira, epistola. Specii epice: epopeea, fabula; Speciile dramatice sunt: tragedia și comedia. Sunt considerate specii superioare: oda, epopeea, tragedia; iar specii inferioare: satira, epigrama, fabula, comedia. Personajul literar clasic reprezintă un tip ideal, cu Însușiri morale Înalte, căutat În rândul nobilimii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
puritatea speciilor literare; aceasta presupune o anumită specializare a scriitorilor. Speciile lirice clasice sunt: idila, oda, epigrama, rondelul, satira, epistola. Specii epice: epopeea, fabula; Speciile dramatice sunt: tragedia și comedia. Sunt considerate specii superioare: oda, epopeea, tragedia; iar specii inferioare: satira, epigrama, fabula, comedia. Personajul literar clasic reprezintă un tip ideal, cu Însușiri morale Înalte, căutat În rândul nobilimii și al familiei regale. Dominat de o singură trăsătură de caracter, personajul clasic nu evoluează (se confundă cu caracterul ilustrat). Acestea se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
structura poeziei, cât și În cea a operelor epice, În construirea personajelor, a situațiilor, a ideilor sau atitudinilor exprimate. Ironia romantică dobândește, adesea, accente satirice sau pamfletare și reprezintă un mijloc artistic folosit atât În specia literară, cu nume sugestiv, satira, cât și În poeme filozofice, așa cum se manifestă În „Scrisoarea I” de Mihai Eminescu. In studiul „Principii de estetica”, G. Călinescu definește romantismul În antiteză cu clasicismul, evidențiind convingator deosebirile dintre cele doua curente literare, manifestate predilect În literatură. Clasicul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
povestirii, dar și a caracterizării personajelor. Dacă În 1861) aceștia sunt utilizați mai ales În descrieri, În limbajul-jargon al claselor exploatatoare, tocmai pentru a sugera momentul istoric când se desfașoară acțiunea, Începutul secolului al XIX-lea (1814—1830). Elementele de satiră sunt utilizate pe Întregul parcurs al romanului, fiind subliniate de termeni caracteristici unui limbaj dur, necruțător: Tuzluc „fura ca un tâlhar de codru și cheltuia ca un nebun”, iar Dinu Păturică spune deschis: „fă-te om de lume nouă, să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să stârnească râsul, Îl constituie comicul. Deosebirea dintre comic și umor constă În faptul că umorul starnește râsul, plecând de la ironie, fără să-și propună Îndreptarea defectelor oamenilor, mai precis are caracter moralizator. Comicul apeleaza și la ironie, și la satiră, deseori este virulent, sarcastic, starnind hohote puternice si profunde, având drept scop nu numai stigmatizarea (Înfierarea, condamnarea, dezaprobarea) ci și Îndreptarea defectelor societății și ale oamenilor. De exemplu, În „Amintiri din copilărie”, Ion Creangă povestește cu umor Întâmplări hazlii, ca
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
roluri și a oficiat rolul de sufleor, iar aceste momente i-au dat posibilitatea să cunoască foarte multe lucruri și taine ale artei dramatice. Toate acestea Îi vor servi, nu peste multă vreme, În cariera de autor dramatic. Înclinat spre satiră, se avântă cu entuziasm În lumea gazetăriei, slujită cu devotament și cu rezultate imposibil de ignorat. Prin 1874 colabora la „Ghimpele” iar prin 1877, la „Claponul”, cunoscutele reviste umoristice ale vremii, dar și la gazete de alte orientări, cum ar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
răcirea relațiilor dintre cei doi. Între autorul „Scrisorii pierdute” și Întemeietorul Junimii exista o afinitate În ceea ce privește concepțiile estetice. Viziunea amândurora este clasică, simt nevoia echilibrului, armoniei și seninătății și pentru aceasta militează cu toate mijloacele artistice, dar mai ales cu satira, umorul, persiflarea, sarcasmul stăpânite ca nimeni alții În epoca aceea. c. Caragiale este un polemist și un pamfletar fără egal În epoca sa. De abia mai târziu, Între cele două războaie, Tudor Arghezi va realiza ceea ce autorul comediilor a pus
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și în frământatul mediu gazetăresc al interbelicului românesc. Un astfel de exemplu este recenzia corozivă venită de la stânga spectrului convingerilor politice care a luat în primire critică apariția Dialecticii naționalismului (1936) semnată de N. Roșu. Injectată cu un amestec de satiră necruțătoare și vădită îngrijorare morală, textul semnat de T. Teodorescu-Braniște (1936), publicat inițial în revista Cuvântul Liber și tipărit ulterior în formă de broșură, cataloghează fără prea multe reticențe diplomatice naționalismul propovăduit de Roșu ca expunând "doctrina bâtei". Nici N.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]