1,939 matches
-
la Ploiești. Frecventează o vreme cursurile Facultății de Drept din București. Funcționar la poștă (1896-1897), conduce apoi publicațiile „Moș Teacă” (1899-1901) și „Zeflemeaua” (1901-1904) și face gazetărie la „Moftul român”, revista lui I. L. Caragiale. Împreună cu N. D. Țăranu editează revista satirică „Furnica” (1904-1916, 1918-1930), pe care o va scrie mulți ani aproape în întregime, cu un remarcabil succes de public. A colaborat și la alte publicații: „Epoca”, „Lupta”, „Povestea vorbei”, „Pagini literare”, „Viața românească”, „România” (Iași). A semnat cu numeroase pseudonime
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
Cinci nuvele religioase. Printre autorii de versuri, cei mai mulți demni de amintit pentru intențiile patriotice, se numără C. D. Aricescu, G. Crețeanu, D. Dăscălescu, Gh. Tăutu, Șt. Sihleanu, N. Voinov, A. N. Scriban, D. S. Miclescu, I. Gheorghiu. Se mai tipăresc versuri satirice scrise de C. Stamati, fabule de I. Sârbu, precum și poezii de V. Alecsandri și D. Bolintineanu, inedite sau reproduse din alte publicații. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
sau chiar ascunde atitudinea scriitorului, elementul expresiv va fi mult mai puțin însemnat decât într-o poezie lirică "personală". Elementul pragmatic, neglijabil în poezia "pură", poate fi substanțial într-un roman scris cu un anumit scop sau într-o poezie satirică sau didactică. De asemenea, gradul de intelectualizare a limbii poate varia considerabil: există poeme filozofice și didactice și romane cu teză care se apropie, cel puțin uneori, de folosirea științifică a limbii. Totuși, indiferent de tipurile mixte care ar apărea
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
lingvistică neliterară este fluidă. Funcția estetică se poate extinde la mesaje lingvistice dintre cele mai variate. Ar însemna să avem o concepție îngustă despre literatură dacă am exclude din sfera acesteia întreaga artă închinată propagandei sau întreaga poezie didactică și satirică. Trebuie să admitem existența unor forme de tranziție cum sunt eseul, biografia și o mare parte din literatura retorică. In diferite perioade ale istoriei, domeniul funcției estetice crește sau descrește: corespondența personală a fost considerată uneori o formă artistică, de
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Dacă se adaugă și lumea cazonă, școlărească și sportivă, sunt aici principalele ținte asupra cărora moralistul R. își fixează atenția. E. Lovinescu îl reținea în Istoria literaturii române contemporane din 1937 la secțiunea Poezia epică urbană, capitolul Epica umoristică și satirică: „Tânărul caricaturist [...] e ultimul nostru umorist, cu spirite dislocate, dar cu o notație plină de fantezie și de pitoresc”, iar G. Călinescu, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent din 1941, îl plasa în secțiunea Momentul 1932, menționându-l
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
reprezentată bidimensional, ceea ce implică un efect suplimentar de abstractizare. A treia Atenă din reprezentările lui Klimt relevă întregul potențial subversiv pe care îl aduce arta lui Klimt, dar și schimbarea de paradigmă cu un reflex deriziv, parodic, însă fără intenție satirică. Imaginea Atenei este frontală, zeița fiind înarmată până în dinți cu armele tradiționale, specifice hoplitului, coiful și lancea. Astfel echipată militar și orientată postural, Atena pare să lanseze o provocare, însă provocarea reală se regăsește la nivel simbolic și se află
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
caricaturistul N.S. Petrescu (Găină), Sonia Roguska, Eugen Voinescu, iar printre colaboratorii străini, A. Mucha și Alexandre Séon. Revista anunță din nou colaborări străine la fel de prestigioase, cu "ilustrații originale făcute special pentru Ileana": Paul Renouard, recunoscut probabil și pentru ilustrațiile sale satirice din jurnalele pariziene sau pentru scenele de gen, artista franceză Louise Abbéma, remarcată, probabil și pentru panourile decorative, și pictorul pointilist belgian, Théo van Rysselberghe, ultimul făcând parte din grupul Les Vingt alături de Fernand Khnopff, James Ensor și Frank Brangwyn
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
moravuri, În cabaret (Scenă de moravuri) (creioane colorate pe carton, 0,326 x 0,234 cm, semnat stânga jos în tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion, nedatat, 1909-1910), "subiect frecvent în literatura și plastica simbolismului"607. Desenul este reprodus în revista satirică Furnica din 21 mai 1909, iar ca variațiune pe aceeași temă avem și un autoportret cu titlul În cabaret (pastel pe carton, 0,450 x 0,350 cm, semnat stânga jos cu creion negru: Theodorescu-Sion, nedatat 1912-1913). Lumea cabaretului este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
2005; Anotimpul imposibilei iubiri, roman, vol.II, Ed. Timpul, 2006; Critică și istorie literară: Univers cultural și literar vasluian, Dicționar, Ed. Pim, Iș 2008; Căutătorul de Iluzii, eseu critic, Ed. Pim, Iași, 2010; Literatură umoristică Tăgârța cu minciuni, epigrame, poeme satirice, 2004 Teleleu prin Europa, epigrame, poeme satirice, 2009 ARGUMENT În procesul de instrucție și educație, la disciplina Limba și literatura română, se iscă o sumedenie de dificultăți, dacă luăm În considerație Întinderea informațională pe care ar trebui s-o stăpânească
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ed. Timpul, 2006; Critică și istorie literară: Univers cultural și literar vasluian, Dicționar, Ed. Pim, Iș 2008; Căutătorul de Iluzii, eseu critic, Ed. Pim, Iași, 2010; Literatură umoristică Tăgârța cu minciuni, epigrame, poeme satirice, 2004 Teleleu prin Europa, epigrame, poeme satirice, 2009 ARGUMENT În procesul de instrucție și educație, la disciplina Limba și literatura română, se iscă o sumedenie de dificultăți, dacă luăm În considerație Întinderea informațională pe care ar trebui s-o stăpânească cea mai mare parte dintre absolvenții unei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
apa; zborul uranic; halucinații de timp și spațiu; Venera serafică; anatomia femeii ideale; Categoriile estetice care impun un asemenea univers sunt pe de o parte: frumosul grațiosul, sublimul, tragicul, opuse urâtului, diformului, grotescului, comicului, pe de altă parte. Poetul cultivă satiricul, ironicul, sarcasticul, umoristicul. Există În toate aceste atitudini estetice un paralelism specific eminescian. De fiecare dată, cititorul trăiește alături de poet starea de grație, imortalizată Într-un text, fără nici o dificultate, memorabil. Există În poezia lui Eminescu o floră distinctă: codrul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Adepții romantismului au făcut apel la procedee artistice variate; antiteza ocupă un loc important atât În structura poeziei, cât și În cea a operelor epice, În construirea personajelor, a situațiilor, a ideilor sau atitudinilor exprimate. Ironia romantică dobândește, adesea, accente satirice sau pamfletare și reprezintă un mijloc artistic folosit atât În specia literară, cu nume sugestiv, satira, cât și În poeme filozofice, așa cum se manifestă În „Scrisoarea I” de Mihai Eminescu. In studiul „Principii de estetica”, G. Călinescu definește romantismul În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
flagrantă contradicție. Al. Piru observă neconcordanța: ,,Balada (,,Zburătorul”) demonstrează că nu este adevărată afirmația că după 1840 limba lui Heliade se corupe, nici măcar În poezie, cu totul. Dimpotrivă, poetul face adesea apel la vorbirea populară, speculând efectele oralității În compuneri satirice, precum ... În „Păcală și Tândală”. (1854). Aceasta dovedește o dată În plus că tot ceea ce s-a Întâmplat cu părerile lui Heliade despre limbă nu au o explicație logică. Eminescu Îl vedea pe autorul Baladei În 1867 ca pe un reper
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
p. 38). Nici libertatea nu este scutită de ridiculizare. Dacă egalitatea era un postulat al geometriei, acceptabil în sfera ideilor abstracte, libertatea e un postulat al nebuniei..." (p. 40). Fraternitatea umanitară proclamată de revoluționarii francezi cade și ea sub ghilotina satirică a academicianului. Solidaritatea umană se oprește la limita etnico-lingvistică a comunității de sânge a națiunii. "Națiunea, așadar, e granița cea din urmă a frăției efective (și trupește, și sufletește)" (p. 43). Umanitatea în sine este o noțiunea găunoasă, ea nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]