66 matches
-
Tipologia literară, Vladimir Streinu remarcă marea varietate a formelor, permanenta ambiție de a se înnoi, ceea ce îl apropia de Balzac. Spre deosebire de majoritatea comentatorilor, el socotește Amândoi, drept unul dintre cele mai subtile romane prin caracterul său detectiv, dar și prin satirizarea acestei formule. Ne amintim cu ce admirabil simț al plasticității l-a caracterizat pe josnicul parvenit Pirgu. Acele considerații păreau desprinse dintr-un context mai larg și acesta îl reprezintă chiar cronica despre Craii de Curtea-Veche. Mateiu Caragiale i se
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
putem să ne dăm seama dacă îndepliniți condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de facilitățile acordate la plata încălzirii termice. Dl Costică, Timișoara. Ne pare rău, dar așa cum ați putut observa de-a lungul anilor, nu ne ocupăm cu satirizarea anumitor persoane în paginile săptămânalului „Agenda“. Creșterea în apartamente a animalelor de casă (câini, pisici) nu este interzisă de nici o lege și cu siguranță că nici nu va fi interzisă în viitor. Dna Mioara Marcu, Timișoara. Nu este necesar să
Agenda2003-23-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281099_a_282428]
-
dreptul, alături de și din cauza eroilor ce împroașcă ecranul în repetate rînduri cu dejecții fel de fel. Aceasta pentru că frații Wayans, după succesul repurtat cu seria întîi în vara trecută, au considerat că știu ce vor adolescenții și au purces la satirizarea colegilor de breaslă, clasici ori contemporani, asezonînd totul cu un verism dezgustător, supralicitat gratuit. Dorind să-l imite pe maestrul horror-ului Wes Craven, Keenen Ivory Wayans - regizor și coscenarist împreună cu interpreții Marlon și Shawn Wayans - s-a căznit să
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
gen de comedie - tip farsă populară (în stilul celor interpretate de Toto care, de altfel, în semn de omagiu este distribuit de Monicelli în filmul semnat de el) și începutul noii comedii italiene, axată pe critica de moravuri și pe satirizarea diverselor aspecte ale actualității social-politice. Desigur, filmul-vedetă al acestei selecții de filme-vedetă, marea revelație și adevărat coup de coeur pentru tânăra generație de spectatori-cinefili, a fost Miracolo a Milano/ Miracol la Milano, unde Vittorio De Sica aliază în mod magic
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]
-
părerea. Profesorul universitar, Zoe Petre, a ieșit în presa din România cu precizarea că, președintele României este un derbedeu. Alți lideri politici și jurnaliști l-au încondeiat pe Traian Băsescu cu fel de fel de expresii triviale, de la pușlama până la satirizarea că nu i-a plăcut cartea, fiindu-i mai ușor să se exprime mârlănește și infantil. Chiar dacă a fost marinar și călăreț al lăzilor cu sticle, mulți nu țin cont că este, totuși, președintele ales al unei țări și are
Trădarea patriotică, între miere şi fiere, între glorie şi decădere, între lauri şi dezamăgi. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_407]
-
diferite. Însă, chiar dacă vizează o individualitate „fie ca om, fie ca factor oficial”, o temă culturală în legătură cu un anumit scriitor sau o problemă în relațiile dintre componenții unei anumite categorii sociale, textul atacă întotdeauna un „fenomen negativ...”, reușind ca prin „satirizarea necruțătoare” să-și păstreze, totuși, intactă „funcțiunea umanistă” și să dea autorului libertatea de a prezenta corect o anumită stare de lucruri asupra unei persoane sau asupra uuei situații, stare care nu trebuie trecută cu vederea. Întotdeauna „nota critic-pamfletară a
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
revin, fie și telefonic, sîmbătă, așa cum încercasem să promit. Cred însă că ceea ce trebuia să vă comunic în legătură cu „Jucătorul” aș putea s-o fac și aici, în scrisoare. Întâi despre „J” ca literatură. E scrisă cu o vădită plăcere a satirizării, calculat, precis. Apoi despre „J” ca text pentru publicare. Pentru iulie s-a apelat la un șpalt existent de cîteva luni în redacție cuprinzînd un fragment de roman al lui Aug. Buzura. Din care motiv au fost amînați cei doi
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Andreea Măcelaru. 1997 : la Naționalul ieșean, Sorana Coroamă Stanca vrea să arate că În D-ale... lumea « nu e atît de murdară și nici atît de mizerabilă cum ne-o dezvăluise Lucian Pintilie. Actuala viziune e una de Înțelegere, de satirizare veselă, de Îngăduință ironică și parcă, pe alocuri, chiar de simpatie disimulată.[...] Scena confruntării dintre Mița (Catinca Tudose) și Didina (Anne Marie Chertic) e preluată de la Stan și Bran și din operă - parodieri foarte reușite ale unor secvențe din Norma
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
practicantul creștin, îl elimină pe Fortunato, un "ocultist", anterior Postului Paștelui, o perioadă de purgație și elevare spirituală. El acționează în travesti, folosind chiar armele Bufonului pe parcursul procesului revanșard, prin aceasta reușind nu doar anihilarea rivalului religios, dar, totodată, și satirizarea practicilor francmasonice și transformarea inițierii oculte într-o parodie. Mai mulți critici au admis această posibilitate interpretativă. Marvin Felheim vede ca "punere în scenă de către Montresor a unui ritual elaborat" (Felheim 448), în care moartea lui Fortunato devine o "jertfă
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
și extaz („Și-n orice poezie, cât de slabă, / Să- nchid un tainic strop de Dumnezeu”). Se pare că anchetatorii n-aveau știință despre prozele voiculesciene impregnate de magism, dintre care cel puțin Lobocoagularea prefrontală putea deveni probă acuzatoare prin satirizarea sistemului totalitar comunist, mascată sub învelișul alegoric. Uzând de formula distopiei imaginează în această proză ușor schematică un univers monstruos și absurd în care s-a înfăptuit „râvnită minune a lumii”, pacea socială, întronată printr-o simplă operație psiho-spirituală de
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
dar crâșmarul tocmea lăutarii, iar flăcăii plăteau crâșmarului. Alteori, flăcăii închiriau (cumpărau) hanul pentru ziua respectivă și tocmeau lăutarii. Timpul liber - duminicile și sărbătorile - era împărțit între biserică dimineața și la horă după masă. Hora era și un prilej de satirizare prin ziceri și strigături a celor care ieșeau din obișnuit. Accente satirice aveau și strigările adresate fetelor dintr-o parte de sat (cot): Fetele din Chetroșeni îsă iernate cu strujeni i-să vărate cu tărâșe, Le curg ochii ca la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a aprecierii de care se bucură creația sa epigramistică. Șerban Cioculescu a spus cândva că „Epigrama este jocul în care inteligenta mustește ca șampania”.Teodor Barbu are aceste rare însușiri: spirit de observație, sesizarea defectelor și ironizarea sau, după caz, satirizarea acestora. Universul uman înfățișat în acest adevărat „insectar” sau „bazar uman” este foarte divers. Fiind vorba de trăsături negative, sau caracteristici și situații de mare varietate, autorul a preferat așezarea aleatorie a epigramelor, nu una tematică, după cum au procedat alții
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
a aprecierii de care se bucură creația sa epigramistică. Șerban Cioculescu a spus cândva că „Epigrama este jocul în care inteligenta mustește ca șampania”.Teodor Barbu are aceste rare însușiri: spirit de observație, sesizarea defectelor și ironizarea sau, după caz, satirizarea acestora. Universul uman înfățișat în acest adevărat „insectar” sau „bazar uman” este foarte divers. Fiind vorba de trăsături negative, sau caracteristici și situații de mare varietate, autorul a preferat așezarea aleatorie a epigramelor, nu una tematică, după cum au procedat alții
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
are parcă dintotdeauna sălaș privilegiat în România...» (p. 140 sqq.). Cele o sută de pagini de Epigrame (1, pp. 17 - 122) ivite „imediat“ după binevenita-i „autoprefață“ teoretizatoare „voltaicizează“ și, totodată, încorolează tipologic specia „în manieră absurdă“ prin: (1) catrenele satirizării politicianismului/ demagogiei și a(le) paradoxurilor politic-absurde („cu dictatori“), a istoricilor puși în slujba „scursorilor din imperii“ încă foarte active în strămoșeasca-ne Dacie, sau puși („neag-djuvarian“) în slujba politicului, a „mass-mediei de clan / trib“ etc. : Ce-au avut de
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
1978, p. 73. 4 Bachelard, G., Op.cit., p. 8. 5 Despre "tema ruinelor" în literatura română, preeminesciană, atât ca imitație a romanticilor europeni cât și ca expresie originală prin accentele patriotice de exaltare a trecutului, de condamnare a tiranilor și satirizare a prezentului trimitem la lucrarea: D. Popovici, Studii literare, vol. II, Romantismul românesc, ed. îngrijită de Ioana Em. Petrescu, Ed. Dacia, 1974. 6 Folosim termenul "complex" nu ca un "ansamblu de tendințe psihanalizabile" (după modelul Bachelard: "complexul Ofeliei", "complexul Empedocle
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
formarea copiilor, fără însă ca autorii să fi avut ca public-țintă copiii; de exemplu, Vizită, D-l Goe..., de I.L. Caragiale pot fi ,,exploatate" de către educatori, deși ele sunt reperate, în general, în literatura română ca expresii ale ironiei, ale satirizării diferitelor aspecte ale societății vremii; de asemenea, din anumite opere literare, sunt valorificabile doar anumite fragmente de exemplu, Amintirile din copilărie ale lui Ion Creangă sunt adaptate și studiate fragmentar (în general, sunt date în diferite auxiliare/culegeri de texte
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
spiritul lecțiilor exemplare ale trecutului, evocarea faptelor de excepție ale unor copii) se decupează din confruntarea punctului de vedere oficial, vizând „conținutul, obiectul, funcția socială” a actului artistic, cu teoriile „idealiste”, axate pe autonomia esteticului. Antimaiorescian, I. susține intenția de satirizare a societății „burgheze” din comediile lui I.L. Caragiale, respinge operele lui Urmuz, din pricina „comicului lor gratuit”, se pronunță împotriva sentimentalismului romantic și a „concepțiilor idilice”. Autorul este preocupat de surprinderea nuanțelor conceptuale care ar trebui folosite în construcția noilor tipuri
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
nu numai schițe (dialogate) și povestiri, ci și texte de foarte mici dimensiuni: aforisme („gaforisme”, uneori), calambururi, butade, glume, anecdote ultrascurte, pilule, „chestionare” ș.a., exploatând în chip inspirat comicul de limbaj, umorul absurd. Rezultate remarcabile, între altele, a obținut în satirizarea modelor și marotelor mediatice de ultimă oră, ca în Și Dumnezeu a creat umorul (1997). Prin scrierile lui - „minore”, desigur, prin definiție, dar nu lipsite de o semnificație ce depășește platforma scundă a umorului de consum curent, fără pretenții -, scriitorul
JURIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
unor evenimente sau întâmplări obișnuite fiind rimate în înjghebări frecvent neatinse de scânteia spiritului. Umorul palid din ciclul Cronici ieșene (1911-1920), persiflarea „eroilor” care doreau intrarea țării în conflict doar pentru a-și dezvolta afacerile, prezentă în ciclul Războiul (1914-1919), satirizarea plată a moravurilor din Viața politică, socială, culturală (1920-1945) nu justifică gestul autorului de a încerca salvarea acestor versificări, rămase fără efect prin scoaterea din contextul generator. Iar în secțiunea Lirice, în afară de imaginea reușită din Sentimentală - „Ca lacul înghețat, inert
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
concluzie insolită sau umoristică. În proza științifico-fantastică din Femeia venită de sus (1971), Crâncena luptă dintre „Ate”și „Abile” (1976), Trofeul (1980) se păstrează, cu intenții polemice, recuzita genului, dar accentul nu cade pe inventivitate, ci pe meditația existențială, pe satirizarea hipertehnicizării sau pe reconstituirea unei atmosfere poetice. Scrisul lui S. este întregit cu un roman polițist neconvențional, având prelungiri lirico-fantastice, Meduza (1976), cu un grupaj de interviuri luate funcțional și sobru unor personalități culturale, Cu microfonul dincoace și dincolo de Styx
SCOROBETE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
Cultura care umple vidul paideutic al specialistului modern este, de cele mai multe ori, „cultura de masă”. Specialiștii care dispun de o solidă cultură generală sunt din ce în ce mai puțini. Cei mai mulți cad victimă celor două erori capitale ale pedagogiei moderne: demonizarea „erudiției vane” și satirizarea „diletantismului” cultural, la care se poate adăuga și apologia „specialistului” (care nu este rea în sine, dar dăunează formării integrale a personalității specialistului, contribuind la transformarea lui în „om unidimensional”). Specialistul epocii moderne - format în perioada postbelică - trebuie adăugat seriei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de macroși microproiectare pedagogică. Pentru a-și susține cât mai convingător pledoaria, B.G. Wilson a apelat la arme din „arsenalul” adversarilor. Cultura vastă și talentul literar i-au fost de mare ajutor. B.G. Wilson (1997) și-a început demonstrația cu satirizarea a ceea ce a numit „clica restrânsă a câtorva cercetători și teoreticieni postmoderniști”224. Avea în vedere AECT (Association for Educational Communication and Technology), asociație care avea printre membri proeminenți teoreticieni postmoderniști precum Eisner, Vallance, Slattery ș.a. Wilson (1997) nu s-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ziarele deja tipărite, care ulterior s-au retras de pe piață. CELE DOUĂ IMAGINI DIN PAUL TRANSFER: „POVESTEA MĂGARULUI” ȘI „TU, NICHITA” + LEGENDELE 3. Erori de tipar cu intenții stilistico-satirice Erorile de tipar au fost utilizate dintotdeauna și ca un mijloc de satirizare a adversarului, a oamenilor politici În general. În capitolul consacrat corecturii din cartea citată deja a lui I. Funeriu relevă mai multe situații comice care vizau greșelile de tipar. Astfel, Într-o prefață la ediția de Versuri a lui Tudor
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
creației lui Ion Creangă, și se regăsește în opere sub diferite înfățișări, ceea ce conduce automat la evidențierea în mod diferit a unor aspecte vitale. Naratorul parcurge o întreagă gamă de particularități umoristice, făcând treceri subtile de la glume inocente, duioase, la satirizări de personaje, exagerând, criticând și autoironizându-se. Un rol important în creionarea portretelor personajelor se identifică în situațiile comice create, fiecare dintre ele având semnificații primordiale. Pentru ca fuziunea principiilor antagonice să aibă loc, autorul folosește ironia, zeflemeaua, citate, expresii, vorbe de
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
1944) și Alberto Arbasino (Frați întru Italia, 1963), ei reușind să vadă haotice tocmai cele ce apar ordonate în lumea obișnuită. Iar dacă orice clasificare a celor ce compun universul este arbitrară și conjecturală, „de ce să nu lăsăm spațiu, în locul satirizării proiectelor utopice, fanteziei lingvistice?“<ref id="202">Cf. Umberto Eco, De la arbore spre labirint, ed. cit., p. 378.</ref>. Este ceea ce ar face Borges prin enumerarea sa. Ar fi vorba de o dublă replică, atât față de un proiect asemeni celui
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]