66 matches
-
a aprecierii de care se bucură creația sa epigramistică. Șerban Cioculescu a spus cândva că „Epigrama este jocul în care inteligenta mustește ca șampania”.Teodor Barbu are aceste rare însușiri: spirit de observație, sesizarea defectelor și ironizarea sau, după caz, satirizarea acestora. Universul uman înfățișat în acest adevărat „insectar” sau „bazar uman” este foarte divers. Fiind vorba de trăsături negative, sau caracteristici și situații de mare varietate, autorul a preferat așezarea aleatorie a epigramelor, nu una tematică, după cum au procedat alții
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_de_emil_ist_al_florin_tene_1375685246.html [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
are parcă dintotdeauna sălaș privilegiat în România...» (p. 140 sqq.). Cele o sută de pagini de Epigrame (1, pp. 17 - 122) ivite „imediat“ după binevenita-i „autoprefață“ teoretizatoare „voltaicizează“ și, totodată, încorolează tipologic specia „în manieră absurdă“ prin: (1) catrenele satirizării politicianismului/ demagogiei și a(le) paradoxurilor politic-absurde („cu dictatori“), a istoricilor puși în slujba „scursorilor din imperii“ încă foarte active în strămoșeasca-ne Dacie, sau puși („neag-djuvarian“) în slujba politicului, a „mass-mediei de clan / trib“ etc. : Ce-au avut de
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
a aprecierii de care se bucură creația sa epigramistică. Șerban Cioculescu a spus cândva că „Epigrama este jocul în care inteligenta mustește ca șampania”.Teodor Barbu are aceste rare însușiri: spirit de observație, sesizarea defectelor și ironizarea sau, după caz, satirizarea acestora. Universul uman înfățișat în acest adevărat „insectar” sau „bazar uman” este foarte divers. Fiind vorba de trăsături negative, sau caracteristici și situații de mare varietate, autorul a preferat așezarea aleatorie a epigramelor, nu una tematică, după cum au procedat alții
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
fiecare nou text, și-a consolidat reputația, rămânând unul dintre marile nume ale teatrului contemporan. Alan Ayckbourn a câștigat numeroase premii, printre care șapte distincții acordate de publicația londoneză Evening Standard și un Premiu Tony. Alan Ayckbourn, un maestru al satirizării clasei mijlocii și a manierelor acesteia, a fost comparat deseori cu Noel Coward și cu Harold Pinter. Inspirându-se din mediul în care a crescut, el realizează portrete de o ironie mușcătoare ale oamenilor ce duc o viață banală, piesele
„Totul e relativ” de Alan Ayckbourn, în regia lui Felix Alexa by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105528_a_106820]
-
diferite. Însă, chiar dacă vizează o individualitate „fie ca om, fie ca factor oficial”, o temă culturală în legătură cu un anumit scriitor sau o problemă în relațiile dintre componenții unei anumite categorii sociale, textul atacă întotdeauna un „fenomen negativ...”, reușind ca prin „satirizarea necruțătoare” să-și păstreze, totuși, intactă „funcțiunea umanistă” și să dea autorului libertatea de a prezenta corect o anumită stare de lucruri asupra unei persoane sau asupra uuei situații, stare care nu trebuie trecută cu vederea. Întotdeauna „nota critic-pamfletară a
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU by http://uzp.org.ro/structura-variata-natura-expresiva-si-valoarea-artistica-a-pamfletului-de-dorin-n-uritescu/ [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
cele mai înalte virtuți morale ale neamului românesc. Personajele romanului întruchipează astfel de principii morale: Dinu Murguleț este boierul vechi, dușman al reformelor sociale, în timp ce Tănase Scatiu este sluga parvenită prin lăcomie și hoție, un intrus care tulbură armonia socială. Satirizarea arendașului parvenit este „serioasă și justificată pe deplin”, aprecia Garabet Ibrăileanu, pentru că neamul său are un comportament primitiv și este dăunător evoluției societății („Tanasă Scatiul și neamul lui e rău și primejdios. E încă gorilă”). Jefuiți și maltratați de Tănase
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
își vor arată omenia acolo unde este cazul. Per ansamblu, scenariul echilibrează cele două planuri, între altele pentru a păstra tensionalitatea așa cum este ea cerută de genul comediei. Conf.univ.dr. Elena Saulea consideră că filmul "„se deschide spre parabolă și atinge satirizarea șarjantă, face din trișare, fals și inautentic tot atâtea planuri a căror secvențialitate dau narațiunii filmice un ritm interior inedit, decupajul relațiilor umane și perfecțiunea dialogurilor atrăgând prin secvențe de sensibilitate și curaj enunțiativ”". Criticul de film Călin Căliman își
Operațiunea Monstrul () [Corola-website/Science/298788_a_300117]
-
mai importantă opera literară a grupului arcadienilor este poemul eroi-comic "O Hissope", de António Dinis da Cruz e Silva (1731 — 1799). Încercările repetate de a se ajunge la un repertoriu național de teatru nu prea au fost încununate de succes. Satirizarea aristocrației nobiliare și a valorilor sale inspiră câteva comedii că "O Falso Heroísmo" (Falsul eroism), de Cruz e Silva, și "Assembleia ou Partida" (Adunarea sau plecarea), de Correia Garçăo, din care face parte și "Cantada de Dido". Cu toate că n-au
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
făcut în mai multe variante și reprezintă un negustor care stă sprijint de un perete și își analizează marfa cumpărată. Dacă pentru cei săraci și obijduiți, pictorul are înțelegere și compasiune, pentru negustorii hapsâni, artistul intervine cu spiritul critic până la satirizarea personajelor. Așa sunt lucrările cu zarafi și cu "Moș Ițic cămătarul" asupra cărora Băncilă a revenit mai mereu și a făcut mai multe replici. Există o pictură executată în anul 1912 care înfățișează un zaraf puternic satirizat, cromatica având dominanța
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
final de secol, se poate înțelege de ce opera caricaturistului Petrescu a fost atât de apreciată în presa vremii. Astfel, a publicat desene și caricaturi în Ziarul „"Pagini Literare"”, „"Adevărul de joi"”, „"Zeflemeaua"” și „"Furnica"”, „"Adevărul"”, „"Războiul"”, „"Drapelul"” și „"Țivil-Cazon"”. Pe lângă satirizarea oamenilor politici ai timpului său și a personalităților culturale de atunci, , fervent antirăzboinic și filofrancez convins, a realizat o bogată operă în care a satirizat militarismul german și ororile războiului. Ca urmare a poziției sale contrară tendințelor politice ale vremii
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
și cu cel puțin două intenții serioase. Cea dintâi este de a atrage atenția asupra condiției creatorului, care, dacă vrea să rămână fidel misiunii sale de artist, își asumă și consecințele legate de chinurile creației. Cea de-a doua urmărește satirizarea goanei după senzațional propagată de o cinematografie de duzină. Această a doua intenție își găsește materializarea în însăși trama comediei, în care tânărul timid și cumsecade se travestește într-un hoț fioros pentru a o cuceri pe tânăra violoncelistă pasionată
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
eroice, dar pline de veridicitate și umanitate care se derulau în această campanie militară din spatele frontului. Pe Henția l-a preocupat aspectul economic al războiului și necesitatea de a-și nota această tematică nu s-a redus numai la o satirizare a grotescului rechiziționării imediate de la cetățenii bulgari. Pe el l-a interesat să surprindă cu exactitate aspectul unei gări - "Gara de mărfuri", observate dinspre magaziile cu cereale unde se îmbulzeau carele și căruțele folosite pentru transportul sacilor cu grâne pentru
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
care Hašek l-a efectuat în cadrul Regimentului 91 Infanterie din armata austro-ungară. Umorul este obținut și prin limbajul personajelor. Vorbirea stâlcită a cehilor în germană, a nemților și polonezilor în cehă, precum și expresiile din argou sunt greu de tradus. În afară de satirizarea autorităților habsburgice, Hašek relevă corupția și ipocrizia preoților catolici. Švejk este subiect de film, teatru, operă, muzical, cărți umoristice, statui și chiar decoruri de restaurant într-o serie de țări europene. Romanul a fost tradus în aproape 60 de limbi
Peripețiile bravului soldat Švejk () [Corola-website/Science/331218_a_332547]
-
interviu, a afirmat că întotdeauna a dat crezare aforismului „nimic fără Dumnezeu”. Nikita a influențat sitcomul de divertisment "Mondenii", care o parodiază frecvent ca fiind narcisistă, grasă, incultă și violentă, ea devenind unul din cele mai populare personaje. Legat de satirizarea ei în cadrul acestei emisiuni, Nikita i-a insultat și amenințat la diferite programe televizate pe cei din distribuția sitcomului, în special pe Andreea Grămoșteanu - cea care o parodiază, declarând despre aceștia: Invitată în decembrie 2008 la emsiunea de divertisment "Vedete
Nikita (vedetă din România) () [Corola-website/Science/313014_a_314343]
-
Caricatura este un gen aparte al artelor vizuale, de obicei un desen, deși poate fi executată și în alte tehnici, care reprezintă o persoană sau o situație printr-o exagerare intenționată a unor trăsături sau caracteristici, în scopul satirizării, ridiculizării sau atragerii atenției. Funcțiile esențiale ale caricaturii sunt de a destinde, de a amuza și a atrage atenția, dar și de a echilibra estetica vizuală a oricărei pagini tipărite și, nu în ultimă instanță, de a ilumina prin relevanță
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
părerea. Profesorul universitar, Zoe Petre, a ieșit în presa din România cu precizarea că, președintele României este un derbedeu. Alți lideri politici și jurnaliști l-au încondeiat pe Traian Băsescu cu fel de fel de expresii triviale, de la pușlama până la satirizarea că nu i-a plăcut cartea, fiindu-i mai ușor să se exprime mârlănește și infantil. Chiar dacă a fost marinar și călăreț al lăzilor cu sticle, mulți nu țin cont că este, totuși, președintele ales al unei țări și are
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_407]
-
Carmen, o burgheză de dreapta și mentalitate foarte închisă, susținut în fața cadavrului lui Mario, profesor de liceu cu viziuni de stânga, din cauza cărora a petrecut mult timp în închisoare pe vremea lui Franco. Dincolo de conținutul existențialist, romanul constituie și o satirizare a clasei mijlocii apărute în urma măsurilor economice ale lui Franco. Pe de altă parte, există un grup de romane dedicat unei pasiuni a scriitorului, vânătoarea, unite prin personajul unui asistent de liceu pasionat de acest sport, care apoi emigrează în
Miguel Delibes () [Corola-website/Science/308226_a_309555]
-
este boierul vechi, dușman al reformelor sociale, Matei Damian și Sașa Comăneșteanu reprezintă boierii educați într-o cultură occidentală, care înțeleg necesitatea reformelor rurale, în timp ce Tănase Scatiu este sluga parvenită prin lăcomie și hoție, un intrus care tulbură armonia socială. Satirizarea arendașului parvenit este „serioasă și justificată pe deplin”, aprecia Garabet Ibrăileanu, pentru că neamul său are un comportament primitiv și este dăunător evoluției societății („Tanasă Scatiul și neamul lui e rău și primejdios. E încă gorilă”). Scriitorul credea în destinul istoric
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
pronunțat caracter patriotic și militant, inspirându-se din trecutul istoric, din lupta pentru eliberare socială și unitate națională. În operele lor s-au oglindit frumusețile patriei și s-a manifestat un puternic spirit popular, preluat din neprețuitele creații folclorice românești. Satirizarea viciilor orânduirii feudale și evocarea realităților sociale constituie alte caracteristici ale literaturii pașoptiste, scriitorii ironizând cu severitate moravurile societății, condamnând cu fermitate abuzurile și nedreptățile manifestate în epocă. Din punct de vedere compozițional, operele scriitorilor pașoptiști împletesc romantismul cu clasicismul
Poezia pașoptistă () [Corola-website/Science/316923_a_318252]
-
care dorește să obțină atenție și popularitate. Astfel, el este încurajat să continue comportamentul agresiv. Spectatorul însă poate avea un rol important în oprirea agresiunii. Putem discuta despre bullying fizic, verbal, sexual sau psihic. Manipularea, bârfa, constrângerile, criticile, minciunile, zvonurile, satirizarea, comicul exagerat adresat unei persoane sau unui grup de persoane (în clasă, în cancelarie, pe holuri, în curtea școlii etc.), diferențelor pe care acestea le prezintă (înălțime, greutate, culoarea ochilor, culoarea părului, nivel cognitiv, potențial de învățare, rasă, etnie, religie
Bullying () [Corola-website/Science/337265_a_338594]
-
concluzie insolită sau umoristică. În proza științifico-fantastică din Femeia venită de sus (1971), Crâncena luptă dintre „Ate”și „Abile” (1976), Trofeul (1980) se păstrează, cu intenții polemice, recuzita genului, dar accentul nu cade pe inventivitate, ci pe meditația existențială, pe satirizarea hipertehnicizării sau pe reconstituirea unei atmosfere poetice. Scrisul lui S. este întregit cu un roman polițist neconvențional, având prelungiri lirico-fantastice, Meduza (1976), cu un grupaj de interviuri luate funcțional și sobru unor personalități culturale, Cu microfonul dincoace și dincolo de Styx
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
specific în construcția fabulelor este personificare. Explicânduli-se acest fapt, elevii vor înțelege fabula ca pe o narațiune cu măști. „Suprafața de atac a fabulelor este amplă: lăudăroșenia, zgârcenia, parvenitismul, superficialitatea, îngâmfarea, prostia, agresivitatea, trădarea, demagogia etc”[2, p.113]. Prin satirizarea acestor trăsături și manifestări negative, general-umane, fabula contribuie la conștientizarea cititorilor asupra modului de a se comporta și de a gândi și subliniază importanța unor atitudini pozitive precum modestia, generozitatea, simțul realității, sinceritatea, hărnicia, etc. Importanța studierii fabulei este rolul
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
după cum le zic bătrânii și oamenii neinstruiți. Ovid Densusianu, în „Grai și suflet”, remarcă ideile expuse de T. în introducerea cărții, precum și includerea unei serii de doine „cu o notă mai deosebită” sau a unor „strigături cu mult duh de satirizare”. Pe Târnavă-n jos... Oameni și locuri (1934) este o lucrare cu o declarată finalitate pedagogică, în care, folosindu-se de un citat aparținând geografului Ion Simionescu, autorul îndeamnă tineretul „să se închine cu smerenie în fața semnelor ce se mai găsesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]
-
unor evenimente sau întâmplări obișnuite fiind rimate în înjghebări frecvent neatinse de scânteia spiritului. Umorul palid din ciclul Cronici ieșene (1911-1920), persiflarea „eroilor” care doreau intrarea țării în conflict doar pentru a-și dezvolta afacerile, prezentă în ciclul Războiul (1914-1919), satirizarea plată a moravurilor din Viața politică, socială, culturală (1920-1945) nu justifică gestul autorului de a încerca salvarea acestor versificări, rămase fără efect prin scoaterea din contextul generator. Iar în secțiunea Lirice, în afară de imaginea reușită din Sentimentală - „Ca lacul înghețat, inert
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
evoluției literaturii prin eforturile pe care aceștia le fac pentru a inova negând, deseori chiar printr-o (amuzată) autonegare. În majoritatea cazurilor, opera cu pronunțat caracter parodic include o critică uneori vehementă, alteori destinsă a modelului parodiat (sau/ și o satirizare a unor realități extraliterare). Aceasta este dublată salvator fiindcă, în caz contrar, parodiștii ar putea fi acuzați de ranchiună personală de creație, de inovația formelor precedente. Accentul cade, în lucrarea de față, pe problema parodiei. De-a lungul evoluției sale
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]